eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile oaselor

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile oaselor

Arterita acuta

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


ARTERITA  ACUTA

            Repaus absolut la pat, membrul respectiv imobilizat, tinut in inferior corpului, cu comprese umede calde.

Regim lacto- fainos- vegetarian.

            Se va face intai un tratament la bolile care sunt prezente in organism legate de afectiune ca: endocardita, tuberculoza, pneumonie, reumatism, infectii de focar (amigdale, dinti, etc.). Acesta se mai poate face si concomitent cu tratarea acestei afectiuni, insa acestea sunt mai grave si vor trebui inainte acestea rezolvate apoi se va trata aceasta afectiune.

            Se vor pune comprese calde care vor calma durerea cu: anghinare (ta-infuzie), brustur (radacina- decoct), cartof (tubercul fiert aplicat cald), ceapa (cruda taiata felii sau calda coapta, fiarta -decoct), cimbru (ta- infuzie), dovleac (pulpa fiarta aplicata pasta calda), frasin (frunze- decoct), plop (muguri- decoct), praz (fiert mult), ridiche (rasa si fiarta sau in alcool rasa), salata (frunza fiarta aplicata local sau doar apa in care a fiert), spanac (frunza fiarta aplicata local sau doar apa in care a fiert compresa), tataneasa (radacina- decoct). Acestea se vor tine in functie de toleranta individuala intre 2 ore- 12 ore. De asemenea compresele calde cu argila inmuiata cu diferite ceaiuri din te ajuta foarte mult.



            Se facea in trecut un tratament foarte eficient la aceste afectiuni care consta in:

a)      Se luau urzici vii care intepau mai tare si cu ele se lovea locul dureros. Urzicile faceau ca locul respectiv sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel trecea durerea destul de rapid.

b)      Se introducea membrul dureros intr-un furnicar si se lasa ca furnicile sa intepe si sa-si lase acidul formic. Dupa ce se termina aceasta operatie nu prea placuta se dadea local cu menta.

c)      O alta metoda prin care se obtinea acidul formic era sa se stranga cat mai multe furnici intr-o sticla in care se mai punea si putina miere. Se punea usor un dop, numai pentru a nu mai iesi afara furnicile si se punea in aluatul de paine. Cand era terminata painea se scotea sticla, se filtre lichidul obtinut, se amesteca in parti egale cu spirt. Se folosea prin pensulari pe locul dureros de cate ori era nevoie.

d)       Se radea hrean si se amesteca cu miere, apoi se punea pe locul dureros.

e)      Se puneau pe locul dureros 1-2 albine care sa-si lase veninul si in acest fel trecea durerea si era si un bun tratament contra afectiunii.

f)       Bai cu infuzie de coacaz negru, levantica,frasin si nuc. Se pune din fiecare cate 20 g. De ta la 5 litri.

g)      Bai generale cu faina neagra de mustar. Se pun intr-un sacilet 250 g de faina. Se agita in apa de baie, la temperatura de 36° unde se va sta timp de 20-30 minute.

h)      Bai cu lujere de rosii- (patlagele rosii). Se fierb si se strecoara in cada unde se va sta 20-30 minute.

-Decoct de praz, supe sau se consuma doar apa in care a fiert.

-Cura de suc de rosii- se consuma cate un pahar de suc inainte de fiecare masa.

Unele din acestea se mai folosesc si astazi dar exista la Apicola Apireven care este foarte eficient si de asemenea o serie de preparate din spanz care de asemenea calmeaza durerea foarte eficient.



Cel mai eficient este insa Omagul din care se face tinctura si se aplica pe locul dureros. Acesta poate sa anestezieze local foarte eficient.

Se va avea grija insa sa nu se puna pe pielea lezata deoarece este toxic si poate otravi organismul.

Intern se mai pot folosi urmatoarele te medicinale: agris (fructe crude sau frunze infuzie), anason (fructe in consum), angelica(ta, seminte sau radacina-decoct, infuzie sau tincturi), anghinare (infuzie ta), bujor(decoct din radacina sau infuzie din flori), cais (fructe in alimentatie), catina( fructe, sub orice forma), ceapa (cruda in alimentatie), cicoare( radacina-decoct, ta-infuzie), coacaz negru( fruct sub orice forma, frunze decoct), coacaz rosu (fructe sub oi ce forma si frunze decoct), coada calului (ta- decoct), coada soricelului (flori- infuzie), cretusca(ta-infuzie), lacrimioara( ta-infuzie- nu se depaseste o cana pe zi dintr-o lingurita de ta), lemnul Domnului (infuzie-ta), lemn dulce ( decoct lemn), limba mielului (infuzie-ta), mar (in consum zilnic ca fruct), mesteacan ( decoct din frunze cu adaos de bicarbonat), orz 8seminte decoct sau mladite verzi suc), papadie (frunze in salata sau infuzie, radacina in decoct), patlageaua rosie (in consum sau suc proaspat nu conservat), patlageaua vanata (consum alimentar), pedicuta (decoct din ta), plop negru (muguri-decoct), porumb (matase macerata apoi decoct), priboi (infuzie din ta), ridiche neagra (cu miere si rasa), rozmarin (ta- infuzie sau tinctura), salata (sub orice forma), scai vanat (ta-infuzie), schinduf (seminte-decoct), sfecla rosie (fiarta in alimentatie), sunatoare (flori-praf sub limba, infuzie sau tinctura), telina(sub orice forma atat radacina cat si frunzele), usturoita (ta infuzie), varza(in consum alimentar cat mai multa, vasc (macerat din ta sau tinctura), visin sau cires (frunze decoct).




Alte materiale medicale despre: Bolile oaselor



Peri(poli)arterita nodoasa (P.A.N.) este descrisa inca din anul 1866 de Kussmaul si Mayer, fiind dealtfel si prima forma de boala alergica va [...]
Definitie si precizare de termeni. Bronsiolita este o boala acuta respiratorie de origine virala caracteristica sugarului mai mic de 6 luni, ma [...]
Inflamare acuta a bronhiilor, de origine infectioasa, insotita de o tuse care poate fi, in unele cazuri, expectoranta. In general, ea este in [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile oaselor

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile