Este termenul rezervat operatiei de derivatie jejunoileala facuta pentru tratamentul chirurgical al obezitatii "patologice". O scadere ponderala se poate obtine si prin enterectomii masi, dar interesul bypass-ului rezida In posibilitatea de a reface dispozitia intestinala normala in cazul ca au aparut
tulburari gra dupa operatie. Operatia realizeaza excluderea majoritatii
intestinului subtire din tranzitul de rezorbtie pentru a produce o scadere ponderala pina la nil normal, fara a produce efecte secundare sere precum diareea,
malnutritia sau decesul bolnavului. Initial s-a incercat jejunotransrsostomla (Payne) (. 37 a), dar ea a avut efecte secundare atit de gra incit a fost abandonata in favoarea anastomozei jejunoileale (Scherman) (. 37 b), mai intii termino-laterala si actualmente termino-ter-minala, cu derivatia intestinului exclus in
colonul terminal. Scaderea ponderala este regula la toti operatii, la inceput rapida (cam cinci kilograme pe luna in primele sase luni), apoi mai lenta si silizata dupa trei ani. Practic,
diareea apare la toti operatii, dar ea are tendinta de a se ameliora cu timpul.
Indicatia operatiei trebuie restrinsa la obezitatea "patologica", aceea care depaseste cu 50 kilograme greutatea naturala staturala sau care atinge dublul acestei greutati si la care tratamentul medical timp de cel putin cinci ani s-a soldat printr-un esec. Virsta tlnara este o indicatie in plus, mai ales daca se asociaza prezenta unui diabet, a unei hipertensiuni moderate sau a unei hiperlipi-demii. Este foarte important ca pacientul sa aibe o personalitate sila, pe care o consideram capabila sa coopereze cu noi cu ocazia instigatiilor motivate de operatie si mai ales multi ani dupa scurtcircuitul intestinal. Factorii care influenteaza decizia operatorie sint complicatiile sau afectiunile asociate obisnuit obezitatii patologice : hipertensiunea, sindromul Pickwick,
artrita degenerativa, tulburarile menstruale, sterilitatea, incapacitatea de a practica ingrijiri de
igiena corporala, diabetul, guta, staza noasa cu edem si ulceratie.
Asemenea operatie necesita o preparare fizica si psihica minutioasa. In special, trebuie vorbit bolnavului despre posibilitatea riscurilor si a complicatiilor si, mai ales, despre posibilitatea de a fi reoperat de urgenta pentru a resili un circuit normal in cai de tulburari meolice gra cu diarei masi, imediate si incon-trolabile. Totusi, complicatiile imediate ale operatiei sint rare : afectiuni ale peretelui, complicatii pulmonare (hlpontilatie prin supraridicarea dlafragmului in pozitie culcata), tulburari hidro-electrolitice, leziuni anale jenante prin diareele frecnte, baloni-zarea tranzitorie a partii proximale a jejunului inchis in sus. Mortalitatea operatorie este in jur de 5%. Printre complicatiile tardi relevam alterarea hepatica. Se observa steatoza frecnta, care poate duce chiar la exitus prin
insuficienta hepatica. De aceea, dupa acest tip de operatie este necesara o supraghere hepatica prelungita, biologica si histologica (daca e posibil prin punctie hepatica), in urmarile tardi s-au mai notat:
litiaza renala, manifestari articulare dirse de tip poliartralgii si poliartrite pseudA-reumatoide,
ulcer gastroduodenal (impuil hipersecretiei gastrice aparuta dupa bypass-ul intestinal).
