eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Toxiinfectiile alimentare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Etiologie
Agentii etiologici care produc toxiinfectiile alimentA¤re in tara noastrA¤ sunt: specii din genul Salmonella, din genul Shigella, Proteus, Escherichia coli, Clostridium perfringens, Clostridium botulinum, stafilocoeul enterotoxic.
Etiologia cea mai freevenfA¤ in RomA¤nia este reprezentatA¤ de genul Salmonella si de stafilococii enterotoxici.


Epidemiologie

Toxiinfectiile alimentA¤re apar cel mai freevent sub forma unor izbueniri (focare) epidemice, fie in familii, fie mai ales in colecti-tate. In aceastA¤ ultima situatie pot fi cuprinse zeci sau sute de per-soane care au consumat alimentul contaminat.
In majoritatea (.A¤rilor, freeventa toxiinfeetiilor alimentA¤re este in crestere. Izvorul de infecA¼e este reprezentat atA¤t de animale, cA¤t si de om.

In toxiinfecliile alimentA¤re cu Solmonellae (eele mai freevente), sursa de inlectie esie reprezentatA¤ in prineipal de animale:
- pA¤sA¤rile, in mod special ralele si ouA¤le de rata (in mod deose-bif Salmonella lyphirnurium);


- porcii;

- bonele, onele;
- rozA¤toarele: sobolanii, soarecii (contamineazA¤ alimentele si apa). Omni poate reprezenta si el un izvor de infectie prin bolna sau
prin purtA¤torii de germeni in convalescentA¤ si sA¤nA¤tosi.In toxiinfectiile alimentA¤re stafdococice izvorul de infectie este reprezentat de animal si de om.
Animalele freevent implicate sunt: oA¼e, caprele, mai rar este contami-natA¤ si earnea de bone.
Omul bolnav este principalul izvor de infecA¼e in cazul unor infectii stafllocoeice cutanate, furuncule, panaritii, piodermite, arsuri, leziuni supurative sau infectii ale cA¤ilor aeriene superioare. Un rol important il detin in transmiterea bolii purtA¤torii sA¤nA¤tosi nazali sau faringieni din seetorul de alimentatie publica.
Calea principalA¤ de transmitere o constituie alimentele contami-nate in diferite etape. Pentru ca alimentul contaminat sA¤ poatA¤ pro-voca o toxiinfectie alimentarA¤, el trebuie sA¤ continA¤ o cantitate foarte mare de toxinA¤. Aceste conditii se realizeazA¤ prin:
- pA¤strarea alimentelor la o anumitA¤ temperaturA¤;
- durata de la momentul contaminA¤rii pA¤nA¤ in momentul con-sumului;
- insuiieienta prelucrare termicA¤ penA¼"u distrugerea gennenului sau a toxinelor acestuia.
Alimentele cel mai frecvent contaminate sunt: carnea si produsele din carne (conserve), pestele, laptele si produsele lactate (friseA¤, smA¤ntA¤nA¤, brA¤nzA¤, iaurt), laptele praf, ouA¤le (mai ales cele de rata), praful de ouA¤. De asemenea, preparatele culinare din alimente contaminate (prA¤jituri, inghetatA¤, creme, maionezA¤).


Patogenie
Tabloul clinic al toxiinfectiei alimentA¤re este variat in functie de:
- calitA¤tile patogenice ale germenilor respecli;
- cantitatea de germeni si de toxina preformalA¤ in alimentul con-sumal;
- vA¤rsta pacientului, starea de nutritie, starea organelor tale. Patogenie, toxiinfectiile alimentA¤re sunt de 2 tipuri:
- tipul toxic, in care prin aliment se ingerA¤ toxina gata formatA¤ (stafilocoe enterotoxic);
- tipul infectios, in care prin aliment este introdusA¤ o cantitate marc de germeni, care se innmltese in tubul digestiv si apoi detcr-minA¤ boala (salmonele).

Tipuri clinice (etiologice) Toxiinfectia alimentarA¤ stafllococicA¤
Intoxicatia alimentarA¤ stafilococicA¤ este determinatA¤ de ingerarea unor alimente in care toxina existA¤ preformatA¤ [enterotoxina staAŸlo cocicA¤). Intoxicatia se produce frecvent cu tulpini de stafilocoe pato-gen, apartinA¤nd A¼purilor fagice 42D si 6.47.
Incubatia este de scurtA¤ duratA¤: 1-4 ore de la ingestia alimentului.
Debutul este brutal, cu greatA¤, vA¤rsA¤turi, colici abdominale, diaree. In formele severe se poate instala colapsul.
Formele comune de boalA¤ dureazA¤ cA¤teva ore, ndecarea pro-dueA¤ndu-se in 1-2 zile.
Diagnosticul pozitiv este sugerat de datele clinice, epidemiologice si se conAŸrmA¤ prin edentierea stafilococului si/sau a enterotoxinei in alimentul incriminat sau lichidul de vA¤rsA¤turA¤.
Toxiinfectia alimentarA¤/cu salmonele
Este cea mai freeventA¤ toxiinfectie alimentarA¤ din lume. Serotipu-rile implicate variazA¤ de la o regiune la alta. In RomA¤nia salmonelele cel mai frecvent intA¤lnite sunt: S. Lyphimurium, S. enteritidis (GA¤rtner), S. agona.
Incubatia este de 12-36 de ore.
Debutul este brutal cu frisoane, vA¤rsA¤turi, paloare, transpiraA¼i reci.
Diareea este caracteristicA¤, cu scaune apoase, mueoase verzui, fetide, cu mueozitA¤ti si uneori cu striuri de sA¤nge. Rapid apar semne de deshidratare. Rareori bolnai resimt mialgii difuze ca in gripA¤.
Febra este mare, mentinA¤ndu-se cA¤teva zile si scade treptat, la valori normale in 5-7 zile. In formele severe persistA¤ peste 10 zile.
Pot sA¤ aparA¤ tulburA¤ri circulatorii, oliguria/anuria.
Evolutia in formele comune este spre normalizare in cA¤teva zile. In formele severe, evolutia se poate prelungi la 10-l4 zile cu tulburA¤ri digestive importante.
Diagnosticul se sileste pe criterii clinice si epidemiologice, fiind vorba de o gastroenterocolitA¤ acuta febrilA¤, apA¤rutA¤ la persoane care au consumat acelasi aliment (probabil contaminat). Etiologia este confir-matA¤ prin eulturi din scaun si alimentul incriminat. In formele severe de boalA¤ germenul se poate izola prin hemoculturA¤.

Tratament si prqfilaxie
Tratamentul trebuie indidualizat in functie de aspectul clinic, ctiologie si de particularitA¤tile biologice (in mod deosebit in functie de vA¤rstA¤).
Tratamentul etiologic cu antibiotice nu este necesar in toxiinfectiile alimentA¤re determinate de enterotoxine - cum este cea stafllococicA¤.
In toxiinfectiile alimentA¤re cu salmonele, tratamentul antibacte-rian nu este indicat in formele usoare sau comune, din cauzA¤ cA¤ nu se scurteazA¤ perioada de evolutie a bolii, dar poate prelungi perioada de exeretie a salmonelelor.
Terapia antibacterianA¤ se uUlizeazA¤ in formele cu risc crescut invaziv si in mod deosebit la sugarii mici si la pacientii cu malignitati, hemoglo-binopatii, SIDA sau alte imunosupresii, in terapiile prelungite cu imuno-supresoare, la persoanele cu boli cronice digestive.


Se utilizeazA¤: ampicilina, amoxicilina, trimetoprim-sulfametoxazol, cefotaxim sau ceftriaxonA¤.
In tA¤rile in curs de dezvoltare din cauza aparitiei de tulpini rezis-tente la multe antibiotice uzuale se recomandA¤ ceftriaxonA¤, cefota-xima, fluorochinolonele (ciprofloxacina sau ofloxacina).
Atentie: Food and Drug Administration (FDA) din SUA nu a aprobat utilizarea fluorchinolonelor sub vA¤rsta de 18 ani.
In formele invazive se indicA¤ utilizarea de: cloramfenieol, ampicilina, amoxicilina sau trimetoprim-sulfametoxazol.
PurtA¤torii convalescenti de salmonele nu vor fl tratati cu antibiotice, "autodebarasarea" de germeni produeA¤ndu-se de obicei la cA¤teva zile de la incetarea diareei.
Numai in situatli speciale, la exeretorii de salmonele care lucreazA¤ in sectorul alimentA¤r sau in colecA¼tA¤ti de copii, precum si la copin din colectitA¤tile inchise, daeA¤ nu se obtin 3 coproculturi negative, este indicatA¤ sterilizarea cu antibiotice. Antibioticul va fi ales in mod obliga-toriu dupA¤ indicatiile antibiogramei, cura de sterilizare durA¤nd 7 zile, dupA¤ care se repetA¤ coproculturile de control.

Profilaxia cuprinde mA¤surile in focar, ca si pe cele permanente.
In focar se incearcA¤ depistarea bolnavA¼or si a suspecA¼lor si interna rea in spital a fonnelor severe. Ancheta epidemiologieA¤ trebuie sA¤ ducA¤ la depistarea alimentului incriminat.
MA¤surile permanente presupun controlul permanent al alimen-telor si al personalului, mai ales in unitA¤lile de alimentA¤re publica si in eoleetitA¤tile de copii.



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



In cautarea si cercetarea hranei sale reprezentand de la inceput prima sa necesitate de viati, omenirea a modificat si imbogatit, in decursu [...]
0 alergie este o reactie specifica a organismului, produsa dupa contactul cu o anumita substanta. Mai precis, este un raspuns al sistemului imunitar [...]
Contraindicatiile alaptarii la san sunt putine la numar, dar exista multiple presiuni pentru a renunta la alimentatia naturala (p.204). Astf [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile