eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Rubeola - tratamentul si prevenirea bolii

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Rubeola - tratamentul si prevenirea bolii



Definitie
Boala infectioasa si contagioasa specific umana data de virusul rubeolic. caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu adenopatii caracteristice laterocervicaie, exantem generalizat caracteristic si afectarea variabila dar moderata a starii generale, cu imunitate durabila dupa vindecare.
Benigna in cele mai multe cazuri, poate deni reduila la gravide prin efectul teratogen asupra fatului, ducand la malformatii.
Este cunoscuta de catre populatie sub denumirea de "pojarul mic".


Epidemiologie

Boala este unirsala. Indicele de contagiozitate pare a fi in junii a 40% dar. corectat prin formele inaparcnte de infectie, se apropie de 80% sau mai mult. Apare sporadic sau in mici focare in colectivitati.
Rezervorul de infectie este exclusiv uman, prin bolnavii acuti aparenti sau inaparenti clinic. Nu exista purtatori sanatosi de virus, nici surse extraumane.
Durata contagiozitatii este limitata. incepe in jurul a 3-7 zile inaintea aparitiei exantemului si inceteaza dupa 5-7 zile (aproximativ dupa disparitia exantemului). Nou-nascutii cu rubeola congenitala, avand toleranta imunologica la virus, sunt contagiosi toata viata.


Bolnavii elimina virusul prin picaturi de saliva.

Calea de transmitere este aerogena. prin contact direct (posibil si indirect prin obiecte recent contaminate).
Poarta de intrare este mucoasa respiratorie, posibil si cea conjunctivala (prin frecare cu mana contaminata).
Receptivitatea este generala; se accepta ideea ca nou-nascutii pot mosteni de la mamele imune o protectie pasiva pentru 4-6 luni.

Tabloul clinic


Boala parcurge mai multe etape clinice.

Incubatia este variabila, intre 14 si 21 de zile.
Debutul este, obisnuit, direct cu semnele fazei de stare - doar in jur de 25% dintre bolnavi recunosc existenta unor mici semne premonitorii corespunzand unei scurte faze de invazie (disconfort, subfebra, discreta odinofagie, uneori artralgii).
Faza de stare incepe odata cu aparitia exantemului caracteristic:




- apare intr-un singur val;

- este generalizat, cuprinzand concomitent fata, trunchiul si membrele;
- este micromaculos. constituit din pete marunte de dimensiunea unui bob de linte sau orez. de culoare roz (mai palid sau mai intens), in numar variabil (atentionez asupra posibilitatii unor forme de exantem foarte bogat si intens colorat cu aspect rujeoliform);
- are o durata variabila, de la 1 la 4 zile, disparand prin atenuare, fara pigmentatie reziduala.
Starea generala este, cel mai frecnt, putin afectata (subfebrilitate, disconfort, apetit redus). Cele mai mari inconniente acuzate sunt artralgiile, prezente mai ales la tineri, cu o rata de 15-20% dintre cazuri (artrita rubeolica afecteaza atat articulatiile mari - genunchi, glezne, umeri, pumni, cat si cele mici, ale mainilor; de obicei moderate pot duce insa la impotenta functionala de durata. Uneori apar inca din invazie si pot persista mult timp in convalescenta. Se explica prin depunerea periarticulara de complexe imune.
Examenul obiectiv releva existenta unor adenopatii slab sau deloc dureroase, localizate caracteristic in zonele laterocervicale, retroauriculare si nucale; ganglionii au dimensiuni mici (cat samburii de maslina), sunt mobili, fara periadenita. Apar de obicei inca din invazie si dispar la mai multe saptamani dupa boala, avand mare semnificatie diagnostica.In aproximativ 40% dintre cazuri exista un enantem: examinarea faringelui arata o mucoasa hiperemica, necaracteristica, dar mucoasa palatala poate prezenta, in mod particular, un desen vascular cu aspect de marmoratii.


Faza de stare dureaza in jur de 3-5 zile.

Convalescenta trece rapid, fara afectarea starii generale a capacitatii de munca. Rareori este marcata de astenie si artralgii persistente.
Boala lasa imunitate durabila, pe viata. Se accepta posibilitatea persistentei virusului sub forma latenta, in cea. 40% dintre cazuri, pe timp indefinit.


Examene de laborator

Sugestiva pentru diagnostic este leucograma, cu leucopenie moderata, neutropenie si descarcarea de plasmocite in periferie 1-l0%. Acest lou apare doar in 35-40% din cazuri. Mai rar se asociaza si trombopenie. VSH este normala.In derea confirmarii, desi este posibila cultivarea virusului din secretiile faringiene, se recurge doar la serodiagnostic. Se urmareste dinamica anticorpilor hemaglutinoinhibanti sau seroneutralizanti. Titrul minim semnificativ este 1/32.

Complicatiile
Sunt posibile, dar rare: purpura trombo-citopenica, anemie auto-imuna, encefalita posteruptiva sera (cu o mortalitate injur de 40%).
Rubeola la gravide ridica cele mai mari probleme. Infectia se transmite fatului pe cale transplacentara. Daca infectia survine in primul trimestru de sarcina. in plina perioada de organogeneza, va determina moartea fatului sau aparitia de malformatii; cele mai frecnte afecteaza cordul, ochii, oasele si urechile. Daca survine dupa incheierea organogenezei, dar inainte de formarea sistemului imunitar, va aa loc o toleranta imunologica ulterioara, virusul fiind interpretat drept SELF. Copilul va fi incapabil sa dezvolte anticorpi protectori si va fi contagios pe toata durata vietii! Infectia tardiva, in ultimul trimestru, poate deteriora biologic copilul si sa induca o nastere prematura.

Diagnostic
Se vor aa in dere argumentele anamnestice (absenta bolii sau a vaccinarii in antecedente), epidemiologice (contact cunoscut intr-o perioada corespunzatoare limitelor incubatiei) si clinice. Diagnosticul pozitiv se sprijina pe recunoasterea exantemului si adenopatiei localizate, caracteristice, in contextul unei afectari minime sau usoare a starii generale. Artralgiile, enantemul si modificarile leucogramei sprijina diagnosticul, dar pot lipsi.

Diagnosticul diferentialIn functie de manifestarea clinica dominanta, se face cu:
- exanteme alergice;
- alte boli erupti (cel mai frecnt se confrunta cu rujeola si cu scarlatina).


- roseola infantum (exantemul de Boston), dat de herpesvirus tip 6 (boala mult mai rara. benigna);


- megaleritemul infectios (parvovirus B 19) - foarte rar;

- exanteme date de enterovirusuri, virusul Epstein-Barr si altele;


- luesul secundar;

- pitiriazisul rozat Gibert (este lipsit de adenopatii). Adenopatiile, daca sunt sensibile, conduc la confuzie cu toate bolile
de sistem limfatic, cu toxoplasmoza acuta, infectii adenovirale. mononucleoza infectioasa, primoinfectie HIV etc


Tratament

Nu exista tratament etiologic. Forma comuna este usoara, necesita rareori tratament simptomatic (anutermice. antialgice) si mai rar tratament anuinflamator nesteroidian. Complicatiile beneficiaza de corticoterapie in doze imunsuporesoare.

Profilaxia
A fost pus in circulatie un vaccin cu virus viu atenuat. Momentul vaccinarii se preteaza inca la discutii, deoarece durata imunitatii induse post vaccinai este de aproximativ 15-20 de ani. Parerile cele mai autorizate recomanda vaccinarea copiilor in jurul varstei de 1 an (cu un trivaccin asociat antirujeolic, antirubeolic si antiurlian). Ulterior. in jurul varstei de activitate sexuala si de procreere, tinerele fete vor fi testate, cele care nu mai au titru protector fiind revaccinate.
Nu exista profilaxie pasiva {s-a incercat administrarea la gravidele recepti si contacte de rubeola a unor preparate de imunoglobuline specifice hiperimune, dar fara protectie certa).


Galerie de imagini si poze medicale: rubeola


imagine cu rubeolaimagine cu rubeola imagini rubeolaimagini/poza rubeola


Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



MANIFESTA‚RI CLINICE Intervalul de la contact la aparitia eruptiei este de 14 21 zile. La adulti, o fa/a prodromala, cu slare generala modificat [...]
Eruptia din rubeola este foarte asemanatoare cu cea dintr-un caz de rujeola (pojar) mai putin sever, dar cele doua boli constituie entitati s [...]
Pojarul (rujeola). in primele 3-4 zile nu exista eruptie cutanata, iar boala pare un guturai mai sever care se agraveaza. Ochii sunt injectati, [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile