eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Prevenirea infecttiilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


GeneralitA¤ti
Producerea infectiilor necesitA¤ interactiunea a doi factori: microor-ganismul patogen si organismul-gazdA¤ susceptibil. Depinde de prezenta acestui microorganism virulent, respectiv de rezistenta gazdei potentiale ca aceasta din urmA¤ sA¤ devinA¤ (sau nu) infectatA¤.
Prevenirea rA¤spA¤ndirA¼ germenilor si a contactului dintre populatie si microorganismele patogene se face, in primul rA¤nd, prin mA¤suri generale de igienA¤ a mediului inconjurA¤tor (igienA¤ publica):
- aprovizionarea cu apA¤ potabilA¤, lipsitA¤ de germeni patogeni;
- prevenirea/combaterea poluA¤rii solului, apelor, aerului;


- mA¤suri de carantinA¤ pe national si/sau local;

- eliminarea unor insecte (tA¤ntari, pA¤duchi, cA¤puse), vectori pentru diverse microorganisme (virusuri, rickettsii, protozoare).
In strA¤nsA¤ legA¤turA¤ cu acestea se inscriu cresterea nivelului de trai, a standardului general social-economic si cultural-sanitar, a stA¤rii de nutritie si igienA¤ colectivA¤ si individualA¤ care contribuie la scA¤derea/ eliminarea surselor de infectie, dar mai ales la cresterea rezistentei generale la infectii.
ExistA¤ si mA¤suri mai specifice de prevenire pentru anumite tipuri de boli, care vizeazA¤ toate verigile lantului epidemiologic si care includ: mA¤suri de izolare a bolnavilor/contactilor, depistarea si tratamen-tul contactilor, comunicarea cazurilor de boli transmisibile organelor sanitare-antiepidemice etc.
Unele microorganisme nu pot fi controlate/eliminate numai prin mA¤suri generale; in aceastA¤ situatie, imunizarea reprezintA¤ calea cea mai eficientA¤ si mai putin costisitoare pentru prevenirea si eradicarea infectiilor.

Prevenirea infectiilor nozocomicale (de interior/spital) se bazeazA¤ in acelasi timp pe:
- mA¤surile de igienA¤/curA¤tenie, dezinfectie periodicA¤, asepsie-anti-sepsie, care sunt indispensabile; o importantA¤ covA¤rsitoare in acest sens o are spA¤larea mA¤inilor personalului medical si de ingrijire, ori de cA¤te ori este necesar (exemple: dupA¤ examinarea fiecA¤rui pacient, inainte de administrarea medicatiei sau a alimentatiei etc.);
- cunoasterea si aplicarea unor reguli simple de prescriere corectA¤ a antibioticelor, cu scopul de a diminua aparitia tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice si de a evita distrugerea florei microbiene - barierA¤ ce favorizeazA¤ multiplicarea de suse multire-zistente monomorfe la nivelul mucoaselor, permite contaminarea cateterelor si diseminarea cu punct de plecare digestiv sau de la un bolnav la altul.


ProAŸlaxia antimicrobianA¤: folosirea agentilor antimicrobieni (chi-mioprofilaxia) pentru prevenirea infectiilor la sugari si la copii este indreptatA¤ cA¤tre diferite (inte:


- anumiU agenti patogeni (specifici);

- anumite pA¤r(i vulnerabile ale corpului sau anumite situatii clinice care predispun la infec(ii;
- pacienti vulnerabili: imunodeprimare/imunosupresie (asplenie, infectie HIV etc.).


Definitii

Antigen (Ag): substantA¤ capabilA¤ sA¤ inducA¤ un rA¤spuns imun (cA¤nd pA¤trunde in corpul vertebratelor), materiaJizat prin aparitia anticorpilor specifici pentru Ag.
Antlcorp (Ac): grup heterogen de imunoglobuline serice (rA¤spunsul imun umoral la un Ag); Ac apar in sA¤nge si in alte umori ale orga-nismului in urma contactului cu Ag si sunt capabili sA¤ se combine specific cu acestia. Ac serici sunt sintetizati de celulele formatoare de anticorpi: tipuri celulare care aparA¼n liniei de diferentiere a celulelor B (plasmocit, plasmoblast, limfocit B) si care realizeazA¤ imunitatea umo-ralA¤; majoritatea imunoglobulinelor din ser sunt produse de plasmo-cite.
Globuline Imune (imunoglobullne/Ig, y-globuline): sinonime pentru extractul purificat de plasmA¤ umanA¤, care contine Ac, pentru admi-nistrare IM; Ig special modificate pot fi date IV.
Globulin! imunA¤/Ig specificA¤: preparat din plasmA¤ cu titru crescut de Ac cu o specificitate cunoscutA¤; folositA¤ In mod particu-lar pentru prevenirea ricelei la copin cu imunodepresie, respectiv dupA¤ contact (intepA¤turi de ac) cu sA¤nge continA¤nd AgHB.
AntiglobulinA¤ (ser antiglobulinic): antiser fatA¤ de fractia globulinicA¤ a serului unui donor, folosit pentru detectarea Ig donorului (exemplu: reactionat cu Ig donorulul (exemplu: tehnlca de imunofluorescentA¤ indi-rectA¤). Aplicare: imunohematologie (anemli izo-/autoimune), diagnosticul bolilor autoimune, deteclarea Ac antibrucelosi.
AntitoxinA¤: Ac capabil sA¤ neutralizeze specific actiunea biologicA¤ a unei toxine bacteriene, indeosebi a exotoxinelor (diftericA¤, tetanicA¤ etc). Serul antitoxic, care contine Ac, se preparA¤ in scop profilactic si tera-peutic (imunizare pasivA¤), folosind administrarea repetatA¤ la animale (cal, iepure s.a.) a toxinelor respective sub forma de anatoxinA¤; exemple: antitoxinA¤ diftericA¤, cangrenoasA¤, tetanicA¤.
Ser imun/antiser: ser de la orice animal care contine Ac fatA¤ de un Ag sau un grup de antigene:
- ser monospecific: are anticorpi fatA¤ de un singur Ag/determinant antigenic, se obtine prin imunizarea animalelor cu Ag foarte pure si/ sau prin indepA¤rtarea Ac nedoriti din ser prin absorbtie (cu Ag solu-bil) sau adsorbtie (cu Ag insolubilizat);
- ser polispecific: are Ac fatA¤ de mai multe Ag.
Antivenln (ser antivenin): ser imun ce contine Ac antitoxici capa-bili sA¤ neutralizeze veninul unuia sau al mai multor serpi veninosi; seruri imune similare se preparA¤ si contra toxinelor unor insecte.
Toxoid (anatoxinA¤, anatoxinA¤ bacterianA¤): toxinA¤ de obicei de origine bacterianA¤, modificatA¤ astfei incA¤t isi mentine imunogenitatea, dar isi pierde toxicitatea sau prezintA¤ o importantA¤ atenuare a capa-citA¤tii toxice. Detoxifierea se realizeazA¤ prin tratarea toxinei cu formol, prin cA¤ldurA¤ etc. Anatoxinele sunt folosite ca ccinuri preventive sau curative; exemple: anatoxinA¤ diftericA¤, anatoxinA¤ tetanicA¤, anatoxinA¤ stafilococicA¤.


Vaccin: produs biologic cu proprietA¤ti de imunogen; termen general pentru un Ag administrat spre a se obtine rezistentA¤ imunA¤ fatA¤ de un microorganism sau fatA¤ de produsele acestuia: imunitate de protectie specificA¤ contra infecA¼ilor. Clasificare:
1. DupA¤ natura imunogenului continut, ccinurile pot fi:


a) corpusculare:

- cu germeni vii atenuafi sau virulenti (ccin atenuat, ccin viu): BCG, antipoliomielitic oral, antiriolic, antiricelos, anti-rujeolic, oreion, rubeolA¤, gripal (in curs de realizare: anti-citomegalvirus, herpes simplex, rotavirus, hepatitA¤ A);
- cu germeni omorA¤A¼ (ccin inactit): antipolio pentru adminis-trare IM, ccinul , antitifoidic, antiholeric, pertussis, antigripal.
b) anatoxine (toxoizi): diftericA¤, tetanicA¤ (DT), stafilococicA¤ etc.


c) ccinuri preparate cu extracte bacteriene:

- ccin anticA¤rbunos;
- polizaharide bacteriene purificate sau conjugate cu proteine-cA¤rA¤usi (precum toxoidul difteric sau tetanic): anti-H. influenzae tipul b (Hib), antipneumococic, meningococic.


2. DupA¤ compoziA¼e. ccinurile sunt:

a) monolente: Ag provine de la o singurA¤ specie microbianA¤/viralA¤;
b) polilente: Ag de la mai multe serotipuri bacteriene/virale; exemple: antipolio, antigripal, pneumococic etc.
c) asociate: Ag provenite de la mai multe specii microbiene; exemple: ccinul DTP (difterotetanopertussis s.a.).


3. DupA¤ tehnica de producere:

a) ccinuri obtinute prin tehnici conventionale;
b) ccinuri obtinute prin inginerie geneticA¤ (tehnici de recombinare/ rearanjare geneticA¤): Hep. B, antigripal (aviar-uman, recombinant) etc.

Adjunt: substantA¤ amestecatA¤ cu un antigen inactit sau toxoid, pentru a mA¤ri rA¤spunsul imun; adjuntii cei mai obisnuiti sunt sA¤ru-rile de aluminiu.



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



intoarcerea la bautura este o problema majora pentru alcoolicii in curs de vindecare; prevenirea acestui fenomen poate fi dificila, insa ea p [...]
intoarcerea la bautura este o problema majora pentru alcoolicii in curs de vindecare; prevenirea acestui fenomen poate fi dificila, insa ea p [...]
"Medicii excelenti previn boala; medicii mediocri o trateaza inainte de a deveni evidenta. Medicii slabi trateaza boala manifestata." Primul text m [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile