eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Infectiile stafilococice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Etiologie
Stafilococii sunt coci gram-poziti care, la examenul microscopic, sunt dispusi in tetradA¤ sau in grA¤mezi ca un ciorchine de strugure; se mulA¼plicA¤ aerob sau facultativ anaerob, rezistA¤ la incA¤lzire pA¤nA¤ la 50A°C si la concentratii mari de sare si supraeluiesc pe imbrA¤cA¤minte si in praf.
Stafllococii sunt clasificaA¼ astfei:
1. Stafilococul auriu {Staphylococcus aureus) cogulazo- si mani-tol-pozitiv, elaboreazA¤ un pigment auriu. Tulpinile de S. aureus pot fi clasificate dupA¤ sensibilitatea la bacteriofagie, care determinA¤ existenta mai multor tipuri fagice (lizotipuri).
Multiplicarea si invazitatea sunt determinate de :
- Proteina A, antigen somatic intA¤lnit numai la stafllococii patogeni, care conierA¤ rezistentA¤ la fagocitozA¤; aceastA¤ substantA¤, un agluA¼nogen poate reacA¼ona cu fragmentele Fe ale moleculclor IgG, genereazA¤ factori chemotactici - derivati de complement, are proprietA¤ti anUfagocitare.
- Coagulaza (legatA¤ si liberA¤), enzimA¤ solubilA¤ care apA¤rA¤ microorga-nismul de fagocitozA¤; ea provoacA¤ coagularea plasmei prin interactiunea cu librinogenul. Productia de coagulaza diferentiazA¤ stafilococul auriu de stafllococii coagulazo-negaA¼.
- Leucocidina, tot o enzimA¤ solubilA¤, care lizeazA¤ leucocitele; ea se combinA¤ cu fosfolipidele din membrana celulelor fagocitare, pro-ducA¤nd cresterea permeabilitA¤tii, pierderea de proteine si, eventual, moartea neutrofilelor si macrofagelor.
In afarA¤ de acestea, stafllococii mai contin si alte antigene somatice, respectlv solubile-enzime: catalaza inacA¼veazA¤ H202, asigurA¤nd supra-etuirea intracelularA¤, penicilinaza sau AŸ-lactomaza (inacA¼veazA¤ penici-lina), hialuronidaza (factor de rA¤spA¤ndire), colagenaza, fibrinolizina, lipaze, proteaze etc.
Multe tulpini de S. aureus elibereazA¤ exoioxine. Astfei, au fost iden-tificate 4 tipuri de hemolizine, imunologic distincte:
- a-toxina: actioneazA¤ pe membranele celulare si produc necrozA¤ tisularA¤, lezeazA¤ leucocitele umane, produc agregare plachetarA¤ si spasm al musculaturii netede;
- AŸ-hemolizina: degradeazA¤ sfingomielina, produce hemoliza eritro-citelor;
- 8-hemolizina: rupe membranele prin actiune de tip detergent;
- y-hemolizina pare sA¤ actioneze pe membranele celulare. Toxinele exfoliative A si B sunt 2 proteine Serologie distincte,
produse de stafllococii din grupul fagic II si de unele tipuri non-II; ele sunt cauza unor modificA¤ri cutanate generafizate (precum "sindro-mul de piele opA¤ritA¤ stafilococic"/boala Ritter, eruptia scarlatiniformA¤) ori localizate (leziunile de impetigo bulos). Toxina exfoliativa A, termo-silA¤, este codificatA¤ cromozomial, iar exotoxina B, termolabilA¤, este mediatA¤ plasmidic. O tulpinA¤ anume de stafilococ auriu poate produce una sau ambele toxine, sau nici una. Majoritatea cazurilor de sindrom de piele opA¤ritA¤ stafilococic sunt asociate cu exotoxina A, iar S. aureus responsabili sunt 80% din grupul fagic II, tipurile 71, 3A, 3C, 55; acestea sunt relativ noninvazive la copil, iar exotoxinele sunt elabo-rate la sediul infectiei locale sau al colonizA¤rii.
Majoritatea tulpinilor de S. aureus si, mai rar, S. epidermidis produc 8 enterotoxlne distincte, termosile, denumite A, B, C^, D, E, F; ingestia toxinei preformate In alimente care contin stafilococi entero-toxigeni produce toxiinfecA¼a alimentarA¤ stafilococicA¤. Unele tulpini de S. aureus produc toxina asociatA¤ sindromului de soc toxic stafilococic legat de menstruatie si unfectie stafilococicA¤ focalA¤ (TSST-l). Entero-toxina F este identicA¤ cu TSST-l si nu este implicatA¤ in producerea toxiinfectiilor alimentA¤re; in schimb, enterotoxinele B si C (alA¤turi de enterotoxina F) au fost implicate in producerea socului toxic stafilococic nonmenstrual. TSST-l induce productia de interleukinA¤ 1 si a TNF (tumor necrosis factor) dueA¤nd la febrA¤, hipotensiune si afeetare rnulti-sistemicA¤.
2. Stafllococii coagulazo-negati (SCN), clasificati in 11 specii, din-tre care:
- Staphylococcus epidermidis, coagulazo- si manitol-negativ, sensibil la novobiocinA¤, elaboreazA¤ un pigment alb (stafilococ alb), cauzeazA¤ majoritatea infectiilor SCN; acestia produc un mueus polizaharidic extracelular care faciliteazA¤ atasarea lor la corpii strA¤ini.
- Staphylococus saprophyticus, coagulazo-negativ, manitol-pozi-tiv, rezistent la novobiocinA¤.
Un procentaj crescut din SCN si unul creseA¤nd de tipuri coagulazo-poziti sunt rezistenti atA¤t la penicilina G, cA¤t si la penicilinele semisin-tetice AŸ-lactamazo-rezistente: prin consens, acestia sunt denumiti stafilococi meticilino-rezistenti (= SMR). Tipurile meticilino-rezistente sunt rezistente si la cefalosporine, desi acest fapt nu este intotdeauna reflec-tat de cA¤tre testarea in tro a sensibilitA¤tii antimicrobiene.


Epidemiologie

1. Stafilococul auriu este ubieuitar; unele tulpini pot face parte din flora normalA¤ umanA¤ si colonizeazA¤ fosele nazale anterioare si zonele umede ale corpului, la aproximativ 30% dintre oameni (asimptomatici). Sursele de infectie sunt:


- purtA¤torii (sA¤nA¤tosi) de stafilococ;

- persoanele cu leziuni cutanate sau alte leziuni stafilococice care dreneazA¤ (sunt foarte contagioase !);
- nou-nA¤scuti/sugari colonizati in maternitate/spital (pot rA¤spA¤ndi infectia fn familie).

Nou-nA¤scutii sunt foarte susceptibili la stafilococi, locurile cde mai comune de colonizare fiind nazo-faringele, pielea si ombilicul. Infectia este cauzatA¤ de tipul de S. aureus al pacientului (endogen).
Modul de transmitere obisnuit este direct (de la persoanA¤ la per-soanA¤) prin mA¤ini, secretii nazale, rareori prin aerosoli. Contagiozi-tatea persistA¤ atA¤ta timp cA¤t persistA¤ leziunile sau starea de purtA¤tor.
O serie de factori favorizeaza infectia stafilococicA¤: tratamentul anti-biotic cu medicamente la care stafllococul auriu este rezistent, plA¤gile, bolile de piele, calea IV, catetere IV/intratecale, corticoterapia, malnu-tritia, acidoza, azotemia, diabetul zaharat, infectia HIV/SIDA, alte stA¤ri/ infectii care predispun la bacteriemie.
Perioada de incubatie este de 1-l0 zile pentru impetigo bulos si pentru sindromul de piele opA¤ritA¤ si foarte variabilA¤ pentru alte boli stafilococice.
2. StaA¼lococii coagulazo-negati sunt si ei ubicuitari, pe piele si mucoase (florA¤ cutanata nepatogenA¤). Transmiterea infectiei se face direct, iar infectia este rezultatul invaziei unei tulpini endogene (a pacientului). Corpii strA¤ini precum cateterele intravasculare, sunturile LCR, protezele valvulA¤re cardiace, predispun la infectie in primul rA¤nd cu SCN; asadar, SCN sunt cauze importante de infectie nozo-comialA¤. Infectitatea este crescutA¤ de capacitatea lor de a adera la plastic si de rezistenta la antibiotice.


ManifestA¤ri clinice

A. Infectii cauzate de S. aureus
Stafllococul auriu produce variate infectii supurate (piogene) si boli mediale de toxine.
1. Infectii supurate:
a) Leziuni supurative localizate: cutanate (cele mai frecvente), tesut subcutan, muschi, tract respirator s. a.
b) Infectii invazive/generalizate: artrita, osteomielita, abcesele profunde/multiple, pneumonia (stafilococia pleuropulmonarA¤), pericardita, endocardita, septicernia, meningita.
2. Boli mediate de toxine: sindromul de piele apA¤rutA¤ stafilo-cocic (boala FA¼tter), socul toxic stafilococic, toxiinfectia alimentarA¤ ( "Toxiinfectiile alimentA¤re").
Pielea. Infectiile piogene ale pielii pot fi primA¤re sau secundare suprainfectiei plA¤gilor sau unor boli cutanate neinfectioase (IntepA¤-turi de insecte, eczemA¤ etc.): impetigo non-bulos [impetigo contagiosa), foliculita, furunculul, carbunculul, celulita. In toate aceste infectii, stafllococul este prezent in leziuni.
Toxinele exofoliante sunt responsable, pe lA¤ngA¤ boala Ritter si impe-tigo-bulos, si de un rash scarlatiniform (scarlatina stafilococicA¤); stafllococul nu este prezent in aceste leziuni.

Muschi. Piomiozita este o infectie bacterianA¤ a muschiului striat si se insoteste de obicei de formarea de abcese. Se intA¤lneste frecvent in tA¤rile tropicale, la toate grupele de vA¤rstA¤, ca abcese musculare localizate, insotite de cresterea enzimelor musculare in sA¤nge, si inte-resA¤nd cel mai frecvent muschiul cvadriceps (piomiozita tropicalA¤). In climatul temperat, aceastA¤ boalA¤ este rarA¤ si apare indeosebi la copil, sub forma de abcese multiple, situate cel mai frecvent pe muscula-tura coapsei superioare si a trunchiului (de exemplu: piomiozita psoa-sului). S. aureus este responsabil de 90-95% din cazuri, celelalte fiind cauzate de streptococi AŸ-hemolitici din grupa A.
Cauza abceselor piogenice primA¤re musculare este incertA¤. Adesea este implicat un traumatism recent al muschiului afectat, uneori existA¤ un istoric de infectie respiratorie recentA¤ sau concomitentA¤, ca si alti factori predispozanti ( epidemiologia).
Oase, arttculatA¼. S. aureus este cea mai frecventA¤ cauzA¤ de osteomielita si artritA¤ septicA¤ la copil, infectiile fiind produse pe cale hematogenA¤ si mai rar prin extinderea directA¤ a infectiei de la o leziune de vecinA¤tate (cutanata sau de tesuturi moi).
Ganglionii limfatici. S. aureus este o cauzA¤ frecventA¤ de adenitA¤ cercalA¤ supuratA¤ (adenoflegmon).
Parotidita supuratA¤ este o infectie rarA¤, cel mai adesea produsA¤ de S. aureus.
Tractul respirator. Infectiile cu S. aureus ale cA¤ilor respiratorii superioare sunt rare, ca de altfei si otita medie/sinuzita. Stafllococul auriu poate cauza traheitA¤, cu lou clinic asemA¤nA¤tor cu cel din crupul ral, dar cu febrA¤ mare si stare toxica. Pneumonia cu S. aureus este intlnitA¤ la sugar si la copilul mic, mai ales sub un an, si se asociazA¤ cu pneumatocele (pneumonie primitiv-abcedantA¤), empiem, septicemie.
Inima. Endocardita bacterianA¤ acuta este secundarA¤ bacterie-miei, S.aureus putA¤nd infecta atA¤t valvele native (chiar in absenta unei valvulopatii preexistente), cA¤t si (mai rar!) protezele valvulA¤re; consecutiv, pot rezulta perforatia valvelor cardiace, abcese mio-cardice, bloc cardiac, hemopericard acut, pericardita purulentA¤, moarte subita. De notat cA¤ pericardita purulentA¤ poate sA¤ aparA¤ in cadrul unei bacteriemii/septicemii si fA¤rA¤ endocardita.
Ficatul. Abcesele hepatice secundare unei baceriemii (cu punct de plecare de la o infectie stafilococicA¤, cum ar fi osteomielita), precum si in boala granulomatoasA¤ cronicA¤, sunt cauzate frecvent de S. aureus.
Rinichii. Stafllococul auriu este o cauzA¤ frecventA¤ a abceselor renale/perinefritice; in schimb, infectia de tract urinar (necompli-catA¤), cu S. aureus este foarte rarA¤.
Sistemul nervA¶s central. Meningita este rarA¤, poate sA¤ aparA¤ dupA¤ bacteriemie sau prin extinderea unei infectii de vecinA¤tate: otitA¤ medie (meningita otogenA¤), osteomielita cranianA¤ sau vertebralA¤; alti factori predispozanti pentru meningita stafilococicA¤ sunt traumatismul sau infectia unui meningomielocel. Abcesul cerebral poate urma unui traumatism al SNC sau unui abces spinal epidural.
Septicemia. Bacteriemia si septicemia pot sA¤ aparA¤ ca infectii primA¤re, fA¤rA¤ focare/leziuni localizate declansate ("initiante"); mai tardiv in evolutie, stafilococul se poate localiza in: plA¤mA¤ni, valvele cardiace si pericard, oase si articulatii, ficat, rinichi, creier.
B. Infectii cauzate de stafilococi coagulazo-negati (SCN)
1. SCN, indeosebi S. epidermidis, colonizeazA¤ cu usurintA¤ cateterele intravasculare si cauzeazA¤ infectii la prematuri (cu sau fA¤rA¤ cate-tere), ca si la pacienA¼ imunocompromisi cu catere venoase centrale. La prematuri, aspectul clinic este de bacteriemie/septicemie nozoco-mialA¤.
2. La copilul mai mare: bacteriemie cu febrA¤, dar cu simptomatolo-gie sA¤racA¤ de infectie sistemicA¤. Adesea o hemoculturA¤ pozitlvA¤ pentru SCN este consideratA¤ contaminatA¤ si, de fapt, ea indicA¤ o infectie semniflcativA¤.
3. Bacteriemia persistentA¤, cu evolutie torpidA¤, poate reprezenta un tromb infectat sau endocarditA¤ la bolnai cu proteze valvulA¤re cardiace sau cu grefA¤ de material sintetic (Dacron).
4. SCN produc frecvent infectia sunturilor ventriculoperitoneale.
5. S. saprophyticus este cauzA¤ de infectie de tract urinar, mai ales la fetele adolescente (de aceea, uroculturile pozitive pentru coci gram-poziti, la fetele simptomatice, nu trebuie considerate ca fiind con-taminate).


Teste de diagnostic

Diagnosticul de laborator este numai bacteriologic, diagnosticul imu-nologic fiind neconcludent, deoarece rA¤spunsul imun al organismului la infectie este slab.
1. Frotiuri colorate Gram, din produsele/secreA¼ile din leziuni asigurA¤ dovada prezumtivA¤ a infectiei.
2. Culturi din sA¤nge, LCR, tesuturi/oase, lichid pleural, leziuni cutanate etc., si izolarea microorganismului (inclusiv coloraA¼a Gram), asigurA¤ diagnosticul definitiv. Diferentierea dintre stafilococul auriu si stafilococi coagulazo-negati se face prin testul coagulazei si fermen-tarea manitolului. Testarea sensibilitA¤tii la antibiotice este indispen-sabilA¤.
3. Examinarea sensibilitA¤tii la antibiotice, tiparea plasmidicA¤ sau fagicA¤ a tulpinilor izolate sunt de ajutor pentru aflarea sursei de infectie in cazul unei epidemii (infectii intraspitalicesti).
4. Imagistica (Rx, CT-scan, ultrasonografie) este de mare utilitate pentru diagnosticul leziunilor stafilococice musculare, osteoarticulare si din diverse Organe.

Tratament


1. Stafilococul auriu

a) Infectiile severe/invazive (cu exceptia endocarditei):
- necesitA¤ tratament IV, cu o penicilinA¤ semisinteticA¤ penicili-nazo-rezistentA¤, precum oxacilina sau nafcilina (majoritatea tulpinilor de S. aureus din comunitate sau din spitale sunt producA¤toare de penicilinazA¤ si deci rezistente la penicilinA¤ si ampicilinA¤);
- se pot folosi si cefalosporine de generatia 1 -a (cefalotina si cefa-zolina) sau de generatia a 2-a (Cefuroxim), ori clindamicinA¤;
- cefalosporinele de generatia a 3-a, cu spectrul lA¤rgit, sunt mai putin active in tro contra stafilococilor, unele dintre ele fiind ina-decvate pentru un tratament eficace;
- vancomicina, administratA¤ IV, poate fi folositA¤ pentru SMR si la indizii alergici atA¤t la peniciline, cA¤t si la cefalosporine (5-l5% din cei alergici la peniciline sunt hipersensibili si la cefalosporine);
- durata tratamentului este, de regulA¤, de 3 sA¤ptA¤mA¤ni sau mai mult;
- dupA¤ tratamentul initial parenteral si in functie de rA¤spunsul pacientului (evolutie favorabilA¤!), se poate continua cu un antibiotic oral, dacA¤ se asigurA¤ o bunA¤ compliantA¤ (a pacientului), respectiv mA¤surarea concentratiei sanguine a drogului utilizat;


- incizia si drenajul abceselor sunt de obicei necesare;

- tupinile hiper-producA¤toare de AŸ-lactamazA¤ pot fi tratate cu amo-xicilinA¤/clavulanat (augmentin, amoxiklav), ticarcilinA¤/clavulanat, ampicilinA¤/sulbactam (unasyn), imipenem, cefalosporine de generatia la, fluorochinolone sau vancomicina.
b) Infectiile cutanate si ale tesuturilor moi (impetigo, celulitA¤):
- pot fi tratate cu droguri beta-lactamice penicinilazo-rezistente orale (cloxacilinA¤, oxacilina), sau cu o cefalosporinA¤ oralA¤ (de generatia a l-a sau a 2-a);


- incizia/drenajul furunculelor pot fi necesare;

- tratament antibacterian topic (local) cu unguente de bacitracinA¤/ mupirocinA¤, coloranti antiseptici si igiena generalA¤/localA¤ pot fi sufi-ciente pentru leziunile cutanate superficiale (foliculitA¤ superficialA¤).
c) Pentru purtA¤torii cronici de S. aureus, inclusiv SMR, pacienA¼ sau lucrA¤tori sanitari, eradicarea stA¤rii de purtA¤tor se poate realiza cu tratament local cu mupirocinA¤ (unguent), coloranti antiseptici; rifampina sau ciprofloxacina pot fi utile in acest scop.
2. Stafilococi! coagulazo-negati
- infectiile grave necesitA¤ terapie antibioticA¤ pe cale IV;
- majoritatea tulpinilor sunt penicilino-rezistente, de aceea se folosesc oxacilina/nafcilina;
- tulpinile meticilino-rezistente sunt frecvent intA¤lnite, mai ales in infectiile nozocomiale, antibioticul de electie pentru acestea fiind vancomicina;

- si rifampicina si gentamicina sunt eficace, dar folosirea lor este limitatA¤ de aparitia rapidA¤ a rezistentei; combinatia unuia dintre ele cu vancomicina creste actitatea antibacterianA¤ (= sinergie);
- sunt necesare inlA¤turarea coipilor strA¤lni asociati cu aceste infectii si drenajul abceselor: in cazul in care cateterele intravenoase infectate pot fi tratate si fA¤rA¤ inlA¤turarea lor, sunturile SNC infectate trebuie intotdeauna inlocuite.In concluzie, vancomicina IV ar trebui luatA¤ in discutie pentru tratamentul initial al infectiilor grave cauzate de SCN, dar este foarte scumpA¤.

3. Endocardita
RecomandA¤rile pentru terapia antibacterianA¤ a endocarditei provo-cate de S. aureus sau de stafilococi coagulazo-negati au fost formu-late de cA¤tre American Heart Association (JAMA, 261, 1471 - 1477, 1989).
Masuri de control si projilaxie
1. MA¤surile stricte pentru etarea Iransmiterii slafilococilor prin mA¤inile si hainele personalului trebuie sA¤ denA¤ rutinA¤, indeosebi in spitale; spA¤larea corectA¤ a mA¤inilor inainte si dupA¤ contactul cu fiecare pacient este obligatorie.
2. PurtA¤torii de germeni nu necesitA¤ tratament special.
3. Nu sc recomandA¤ efectuarea de rutinA¤ a culturilor la personalul spitalicesc. Este, insA¤, necesarA¤ idenA¼ficarea purtA¤torilor care disemi-neazA¤ tulpini implicate in cpidemii; acestia vor fi indepA¤rtati din sectia/ zona de contact cu pacientii si tratati cu anUbiotice topice/imupirocinA¤, intranazal, eventual antibioterapie oralA¤.
N.B. = Starea de purtA¤tor poate fi foarte greu de eradicat!
4. irnbolnA¤rile epidemice cu S. aureus intr-o sectie de nou-nA¤scuti pun probleme deosebite si o abordare care trebuie sA¤ includA¤ urmA¤-toarele:
a) Ingrijirea nou-nA¤scutilor cu boalA¤ stafilococicA¤, edentA¤ sau suspectatA¤, se face pe baza precautiilor de tip "contact isolation".
b) Se instituie serierea/cohortarea copiilor si a personalului:
- se externeazA¤ toti copin dintr-un salon, care va fi curA¤tat si dezinfectat inainte ca alti copii sA¤ fie admisi in acel salon;
- personalul care a ingrijit o serie de copii nu va ingriji o altA¤ serie.
c) Se obtin culturi de la nou-nA¤scuti (ombilic si narinele anteri-oare) si de la personal (nas si mA¤ini) pentru idenA¼ficarea stafiloco-cului implicat in izbucnirea epidemica, pentru testarea sensibilitA¤tii la anUbiotice si tiparea fagicA¤/plasmidicA¤.
d) Personalul colonizat cu tulpina implicatA¤ in epidemie va fi indepA¤r-tat de la ingrijirea pacienA¼lor pA¤nA¤ la eliminarea stA¤rii de purtA¤tor.
e) Nou-nA¤scutii la termen pot fi imbA¤iati cu hexaclorofenA¤ sol. 3%, cA¤t mai curA¤nd dupA¤ nastere si zilnic pA¤nA¤ la externare:


- numai in cazul si pe durata epidemiilor;

- substanta va fi spA¤latA¤ amA¤nuntit, cu apA¤ sterilA¤, dupA¤ imbA¤iere;
- intrucA¤t hexaclorofenA¤ poate (1 absorbitA¤ (sistemic) si poate pro-voca leziuni ale SNC, se impune o atentie deosebitA¤ la manipulare;
fj Aplicarea de colorant antiseptic sau de bacitracinA¤-unguent pe bontul ombilical, de 2 ori pe zi, la toti sugarii, pe toatA¤ durata sederii in secA¼a de nou-nA¤scuti.
g) Supravegherea sectiei va continua cA¤teva sA¤ptA¤mA¤ni dupA¤ ter-minarea epidemiei; nou-nA¤scutii vor fi supravegheati pe o duratA¤ asemA¤nA¤toare, in maternitate si acasA¤.
Educatie sanitarA¤
MA¤surile de prevenire a inl'ecA¼ei trebuie discutate cu pacientul (cA¤nd este posibil) si cu pA¤rinUi, punA¤ndu-se accent pe spA¤larea mA¤inilor. Unghiile bolnavului trebuie sA¤ fie scurte si curate; trebuie descura-jate scA¤rpinarea sau stoarcerea/ruperea leziunilor superficiale. CA¤t timp o infectie cutanatA¤ este activA¤, lenjeria de corp trebuie schim-batA¤ zilnic si pacientul trebuie sA¤ aibA¤ prosoape separate; se va eta contactul apropial cu alti copii.



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase

Slalilococii sini coci gram-pozilivi, imobili, calalazo-pozitiv i. care colonizeaza pielea, mucoasele si intestinul inferior. Slapln/ococciis atireu [...]
ETIOLOGIE PVU sint virusuri Iara invelis din familia Popovmiridcu; care infecteaza epiteliul pielii sau al mucoaselor. MANIFESTA‚TRI CLINICE Infectii [...]
Toxiinfectiilc alimentare se datoreaza fie microbilor ingerati o data cu alimentele, fie unor toxine, cum ar fi: plumbul, cuprul, arsenicul, fie unor [...]

Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat


Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact