eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » bolile infectioase

Eruptiile insotite de febra




Identificarea exantemelor Rujeola (pojarul, morbili, boala l-a)
Descrierea eruptiei. Macule sau maculo-papule mici, de culoare rosu-inchis, apar intAi dupA urechi si pe frunte; eruptia progre-seazA apoi in Jos si se generalizeazA in 1 -3 zile; nepruriginoasA; pAleste in aceeasi directie/ordine in care a apArut. Leziunile se pot uni (de regulA sunt despArtite de piele indemnA). DupA rezolutie apare o hiperpigmentare brunA, usoarA, a zonelor eruptive (cu duratA de 1 -2 sAptAmAni) si descuamatie fmA. Severitatea bolii se coreleazA cu extinderea eruptiei; rash-ul poate fi petesial sau hemoragic ("pojar negru").
Semne asociate. Prodrom clinic (perioada de invazie): febrA mare, tuse, corizA/strAnut, conjunctitA (facies plAns), care preced cu 3-4 zile aparitia eruptiei. ConjuncAvele: linie de inflamatie de-a lungul mar-ginA palpebrale (linia Stimson). Petele Koplik pe mucoasa bucalA/jugalA, in dreptul molarAor inferiori, sunt patognomonice: puncte albe-cenusii, de mArimea unor granule de nisip. Tusea este asprA/lAtrAtoare, con-stantA; dacA boala actualA nu este modificatA de o vaccinare sau de o expunere anterioarA la rujeola si nu se insoteste de tuse, foarte probabil cA nu este rujeola. Faza eruptivA se insoteste de febrA mare, 40 -40,5AC (febra persistA pAnA la generalizarea eruptiei).

Rubeola (pojarul de 3 zile, pojArelul, boala a 2-a)
Descrierea eruptiei. Maculo-papule discrete, roz-rosii, apar initial pe fatA, pe gAt, pe scalp, progreseazA si se generalizeazA; leziunile se pol uni, sunt mai intense pe suprafetele flexoare ale bratelor si ale mem-brelor inferioare; nepruriginoase; durezA 3 zile si pAlesc in aceeasi ordine/directie in care au apArut.
Semne asociate. Febra, mialgiile, faringita pot preceda aparitia rash-ului. In afara eruptiei, cea mai semnificativA modiflcare clinicA este limfadenopatia retroauricularA, occipitalA si suboccipitalA (cer-calA posterioarA); eruptia se mai insoteste de febrA micA, cefalee, conjunctitA. ExistA si enantem: pete roz, pe palatul moale, inainte de rash.

Scarlatina (boala a 3-a)
Descrierea eruptiei. Apare la 24 -48 ore dupA debulul faringitei, mai intAi in axile, in regiunile inguinale, pe gAt si se generalizeazA in 24 de ore; este intensA, ca arsura solarA: eritem rosu, punctat sau fin-papular, difuz-confluent (fArA piele indemnA), care se pal-peazA mai usor decAt poate fi vAzut, avAnd o texturA tipicA de "smirghel mare" (piele de gAscA). In santurile digitale, fosele inghi-nale si antecubitale: zone lineare de eritem mai intens (liniile Pas-tia-Grozoci). Rash-ul incepe sA pAleascA la 3-4 zile de la debut, iar dupA o sAptAmAnA apare o descuamatie firiA pe fatA si in lambouri mari pe palme/degete si te.


Semne asociale. Pot fi prezente semne tipice de faringita strep-tococicA (tonsilofaringitA exsudativa, petesii pe mucoasa palatinA, adenopatie cercalA anterioarA). Facies caracteristic (masca Filatov): imbujorat, cu paloare circumoralA. Limba: initial depozit alb, prin care se proiecteazA papilele rosii-edematoase ("limbA zmeurie-albA"); dupA cAteva zile, invelisul alb se descuameazA dinspre vArf spre bazA, rAmAne/persistA limba rosie cu papile proeminente ("limbA rosie-zmeurie").
Scarlatina stafilococicA (boala a 4-a): rash asemAnAtor cu cel din scarlatina. A fost descrisA in 1900 (numit si boala Filatov-Dukes), fand consideratA o forma distinctA, scarlatiniformA, de rubeolA. Ter-menul nu mai este folosit; mai recent, unii autori considerA boala a 4-a ca fiind rash-ul scarlatiniform produs de toxinele exfoliative ale sta-filococului auriu.
Eritemul infectios (Erythema infectiosum, sindromul de obraji pAlmuiti, boala a 5-a)
Cauza: Parvorusul uman-l9; sindromul clinic corespunde celei de-a 2-a faze a bolii, care apare la 17-l8 zile dupA inoculare, se manifestA prin rash si artralgii si probabil se datorezA unui rAspuns imun al gazdei, fiind deci o boalA postinfectioasA, noncontagioasA. Prima fazA a bolii, cu remie si infectia precursorilor eritrocitari, atinge apogeul la 7-l2 zile dupA inoculare si se insoteste de semne sistemice usoare, nespecifice.

Descrierea eruptiei. Exantemul caracteristic apare pe fatA, cu o distributie malarA, avAnd aspect de "obraji pAlmuiti": eritem intens pe obraji, care respectA nasul (faza l-a) ; eruptia progreseazA dupA 1 -4 zile cAtre trunchi, cu aspect de eritem maculo-papular, sime-tric (faza a 2-a); mai tArziu (faza a 3-a), leziunile pAlesc in centru, luAnd un aspect dantelat/reticular care dureazA 1 -3 sAptAmAni (limite: 2-40 zile). Rash-ul malar dispare si reapare in 1-3 luni. Eruptia este adesea pruriginoasA, nu se descuameazA, poate sA reaparA la efArt, baie, frecare, expunere la soare, stres.
Semne asociate. In afarA de rash, simptomatologia la copil este sAracA; uneori: artralgii/artritA, mialgii, care pun probleme de diag-nostic diferential cu ARJ/ conectite - la adolescenti; in plus, corizA, faringita, cefaiee, tulburAri gastrointestinale. Pot fi prezente leucope-nia, trombocitopenia, reticulocitopenia.
Boala este caracteristicA, dar sunt si cazuri atipice care pot fi con-fundate cu alte exanteme rale ca cele din rujeolA, rubeolA, entero-rusuri, precum si cu rash-urile medicamentoase sau din LES.


Rozeola [Roseola infantum, Exanthem sAbitum, boala a 6-a)

Cauza. Este o infectie primarA cu herpesrusul uman-6; boalA sporadicA la copin de 6-l8 luni, uneori mici epidemii la copin mai mari. Este probabil cA boala cstc cauzatA de agenti multipli. Herpesrusul uman-6 (HHV-6) a fost descoperit in 1986, iar in 1988 cer-cetAtorii japonezi l-au izolat de la 4 copii cu exantem subit. In 1994, herpesrusul uman-7 (HHV-7) a fost de asemenea izolat la copii cu trAsAturi clinice de rozeolA, tot in Japonia.
Descrierea eruptiei. Rash macular sau maculo-papular discret nonpruriginos, incepe pe trunchi si se extinde cAtre brate si gAt; poate implica fata si membrele inferioare; pAleste in 24 de ore. Leziunile sunt nespecifice, diferentierea se face pe baza evolutiei clinice a bolii: debutul eruptiei urmeazA imediat defervescenta febrei, ceea ce nu se intAlneste in alte exanteme rale (rujeolA, rubeolA, infectii enterorale).
Semne asociate. FebrA mare, pAnA la 41AC, timp de 3 -4 zile (limite: 1-8 zile), precede rash-ul; in acest timp, copin aratA surprinzAtor de bine, cauza febrei rAmAnAnd obscurA. DupA 3 -4 zile febra scade rapid si in 24 ore apare eruptia tipicA. La debut, ocazional, febra poate pre-cipita o convulsie febrilA simplA. Papule eritematoase (petele Nagayama) pot fi observate pe palatul moale si la baza uvulei la 2/3 din cazuri. Alte semne comune includ adenopatie cercalA usoarA, edeme palpebrale, bombarea fontanelei anterioare (la sugari). Febra poate fi insotitA de o varietate de simptome: cefalee, corizA, tuse, diaree.

Varicela (vArsatul de vAnt)


Descrierea eruptiei. La inceput, papule rosii, mici, care progreseazA rapid spre cule ovale, nonombilicate, cu lichid clar pe un fond/contur rosu (cule descrise ca o "lacrimA", "picAturA de rouA pe o petalA de trandafir"); lichidul se tulburA (pustulizare), apoi -culele se rup, formeazA cruste si se ndecA (detasarea crustelor). Leziuni noi apar in valuri, timp de 3 -4 zlle. Eruptia incepe de obi-cei la trunchi, apoi la cap, fatA, extremitAti. In total pot fi 100-300 leziuni (uneori mai multe!), cu toate formele descrise prezente in acelasi timp; cele mai multe leziuni sunt pe trunchi. Pruritul este constant, uneori intens. Leziunile pot fi prezente pe toate mucoa-sele. Severitatea rash-ului este variabilA (ca si semnele sistemice). Toate leziunile au cruste la 7 zile de la debutul rash-ului.
Semne asociate. Prodrome: febrA, anorexie, alterarea stArii generale preced exantemul cu o zi. Semnele sistemice variazA dupA severitatea eruptiei: febrA, mialgii, cefalee, letargie, tuse, dureri abdominale. Poate exista limfadenopatie generalizatA. Leziunile se pot infecta secundar, luAnd aspect impetiginos tipic.

Infectia cu rusuri Coxsackie


Descrierea eruptiei

a) Sindromul mAnA-picior-gurA este cauzat de Apurile A5, 10 si 16; caracterizat prin ulceraAi mici pe limbA si pe mucoasa bucalA, si prin leziuni eritematoase maculare sau papuloculare pe mAini, picioare, uneori pe fese;
b) Exanteme nespecifice maculopapulare, culare sau chiar petesiale, cu evolutie rapidA spre rezolutie, fArA formare de cruste.
Semne asociate. Sunt variabile, dupA tipul de rus implicat; poate exista adenopatie suboccipitalA semnificativA (mimeazA rubeola), poate fi intAlnit loul clasic de meningitA asepticA; herpanginA cu febrA (coxsackie-A).

Virusurile Echo
Descrierea eruptiei. Rash variabil, dupA tipul de echorus implicat; cel mai adesea, eruptie macularA sau maculopapularA difuzA; in alte cazuri, eruptie cularA. "Exantemul Boston", datorat tipului 16: rash de culoarea somonului pe fatA, gAt, piept, precedat de febrA (care scade inainte de aparitia eruptiei); se diferentiazA de rozeolA prin enantemul prezent pe palatul moale, pilierii anteriori, uvulA.
Semne asociate. Depind de tipul de rus implicat. Tipul 9 (cular) cauzeazA meningitA. Tipul 16: febrA, mialgii, durere ocularA importantA.



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase




Hepatita cu virusul D se remarca prin severitatea formelor evolutive, de regula clinic manifeste, indiferent de modalitatea infec-tiei. in caz de coin [...]
Introducere Acum aproape 15 ani s-a discutat pentru prima oarA in lumea medicalA despre o boalA nouA. La acea vreme nimeni nu bAnuia ce consecin [...]
Cele mai multe efecte adverse afecteaza maduva hematopoietica: a. cea mai frecventa forma survine precoce, in timpul administrarii dozelor prea mari [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile