eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Bolile produse de helminti si ectoparaziti

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


TRICHINELOZA
EPIDEMIOLOGIE in fiecare an, in Statele Unite sini raportate 50 100 ca/uri.
PATOGENIE Chisturile de Trich'mella spiralis&iaX ingerate o dala cu carnea de porc. urs, morsa sau alte feluri de carne insuficient preparate termic, Pre-ventia consta in prepararea termica a carnii pinacind aceasla nu mai are nici o portiune roz. Depozitarea carnii la -I5A°C timp de 3 saptamini poate sa nu inactiveze T. spiralii arctica.
MANIFESTA‚RI CLINICE Prezenta masi determina diaree si febra, hiper-eozinofilie in > 90%, miaJgii, edem facial si hemoragii conjunclile. De obicei sint afectati muschii fetei, cilului, bicepsii. muschii lombari si dia-fragmul. Pol aparea eruptii maculopapuloase, hemoptizii, miocardiia sau encefalita.
DIAGNOSTIC Biopsia a I g de muschi afectat, recoltat din apropierea insertiei lendinoase.
TRATAMENT Pentru infectia intestinala, lhiabcnda/ol 25 mg/kg bid 5 7 zile sau mebenda/ol 400 mg p.o. lid. Nici un medicament antihclmintic nu elimina larvele din muschi. Pentru infectiile severe, se vor combina masurile de sustinere, cu prednison I mg/kg p.o. zilnic, timp de 5 zile.


LARVA MIGRANS VISCERAL Sl OCULAR
EPIDEMIOLOGIE La copin americani de virsta scolara, scropozilivilalea se apropie de 20%.
PATOGENIE Ouale de liuwam tinm sint ingerate de catre om o dala cu solul contaminai cu fecale de ciinc.
MANIFESTA‚RI CLINICE Pol li prezente febra, stare generala alleiata. anorexie, scadere ponderala, tuse. vvheezmg, eruptii, hepatosplenomegalie si eoz.inofilie masivi in 90%' din cazuri. Jumatate dintre pacienti prezinta infiltrate pulmonare fugacc. Boala oculara consta din formarea de granuloanic retiniene asemanatoare retinoblastomului, endofialmita, uveila si corioretinila.
DIAGNOSTIC ELISA pentru anticorpi anti-T timis este pozitiv. in scaun nu se gasesc oua.


TRATAMENT Se foloseste dietilcarbamazina 3 mg/kg p.o. lid. limp de 2 I dezile sau Ihiabcndazol 50 mg/kg p.o. bid. limp de 5 zile. in cazul afectiunilor viscerale severe, se lua in considerare introducerea concomitenta a unui tratament cu glucoeorticoizi, de e\. prednison 40 60 mg p.o., cu scaderea progresiv a a dozei in decurs de o saptamina, pe masura ce starea pacientului se amelioreaza.


LARVA MIGRANS CUTANATA‚
PATOGENIE Larvele striate de Ancylosloma brazitense din sol patrund prin pielea intacta.
MANIFESTA‚RI CLINICE "Eruptia liritoare". eritemaloasa. pruriginoasa, datorata migrarii larvei, anseaza cu citi centimetri pe zi.
DIAGNOSTIC Biopsia cutanata este rareori mai loroasa penlru diagnostic decil semnele clinice.
TRATAMENT I hiabendazol 25 mg/kg p.o. bid sau o suspensie de uz topic aplicata limp de 2 5 zile. amelioreaza simptomcle. Dupa cile saptamini. larvele mor.



ASCARIDIOZA

PATOGENIE Oale de Ascaris liimhrieoides sint ingerate: larvele se nasc, indeaza singcle circulant, patrund in alveolele pulmonare, sini eliminate prin tuse si apoi inghitite, si ajung la maturitate in intestinul subtire.
EPIDEMIOLOGIE Se estimeaza ca in intreaga lume sint infestate 1 miliard de persoane, in special in regiunile tropicale si subtropicale.
MANIFESTA‚RI CLINICE in cursul fazei de migratie pulmonara apar: febra, tuse si eozinofilie. Prezenta intestinala masi a ascarizilor poate duce la ocluzie si malabsorbtie, dar cele mai multe cazuri sint asimptomaliee.
DIAGNOSTIC La examinarea microscopica a scaunului se pot vizualiza ouale; pot fi eliminati si viermi adulti.
TRATAMENT Mcbendazol 100 mg p.o. bid, pyrantcl pamoate II mg/kg p.o. doza unica sau albcndazol.



STRONGILOIDOZA

PATOGENIE Larvele infestante de Slrongiloides sicicomlis patrund prin piele din solul contaminat fecal, ajung in alveole, in caile aeriene superioare, sint inghitite si ajung la maturitate in intestinul subtire. In auloinfestare. larvele provenite din intestin reindeaza pielea
EPIDEMIOLOGIE Suferinta esle prezenta in regiunile tropicale, umede, in sudul Statelor Unite si la pacientii institutiilor de boli mintale, unde igiena este deficitara.
MANIFESTA‚RI CLINICE In infectia necomplicata apar urliearie in regiunea pumnilor si a feselor, migrarea subcutanata a larvelor sau "lar currens", tuse, bronhospasm. dureri epigastrice agrate de alimentatie si eozinofilie fluctuanta. La gazdele cu imunitate deprimata, autoinfestarea poate duce la diseminare, cu afectarea mai multor organe si septicemie cu gram-negativi pneumonie sau meningila.
DIAGNOSTIC Prezenta larvelor rhabditiforme in scaun sau aspirat intestinal sileste diagnosticul. ELISA esle sensibil la antigcnele de Slrongiloides.


FILARIOZA

PATOGENIE Filariile sint transmise prin intepatura de tinlar. Filariile adulte se cantoneaza in sele limfatice si in sinusurile ganglionilor limfatici; raspunsul inflamator al gazdei si moartea parazitului produc fibroza si limfedem.
EPIDEMIOLOGIE Opt milioane de oameni din regiunile tropicale si subtropicale (Wuchereria barterofti), Orientul indepartat (Brugia maluri) si Indonezia (B. Umori), sint infestati.
MANIFESTA‚RI CLINICE Cele mai frecvente forme sint microfilaremia asimptomatica. febra filariala si obstructia limfatica.
DIAGNOSTIC Microfilaremia nocturna eu W. kancrofti este greu de pus in evidenta. Anticorpii anti-filaria reactioneaza incrucisat cu antigenele altor helminti, ingreuind diagnosticul serologic la indivizii proveniti din regiunile endemice.
TRATAMENT Se utiliza dictilcarbamazina (DEC) 6 mg/kg zilnic in una sau doua doze, timp de 2-3 saptamini. pentru eliminarea microfilariilor. O doza unica de ivermeclin poate fi la fel de eficace. Pentru evitarea reactiilor acute la moartea filariilor, se lua in considerare optiunea de a introduce un tratament concomitent cu glucoeorticoizi sau de a creste progresiv dozele de agent antifilarial.

ONCHOCERCARIOZA
PATOGENIEMicrofilariilese cantoneaza in piele, ochi si ganglioni limfatici.
EPIDEMIOLOGIE Treisprezece milioane de persoane sint infestate, in Africa si America Latina.
MANIFESTA‚RI CLINICE Onchoccrcomatcle subcutanate contin paraziti adulti. Pruritul poate fi sever. Cicatricele corneene si neoscularizatia produc "orbirea de riu",
DIAGNOSTIC Fragmente de piele sint incubate 2-4 h in solutie salina pe o lama de sticla; se pot obser microfilarii la microscop.
TRATAMENT Se vor exciza nodulii localizati pe cap, pentru evitarea infectiei oculare. Se administra ivermectin oral 150 |ig/kg anual sau de doua ori pe an. Se evita folosirea acestuia in sarcina, alaptare, afectiuni SNC care compromit bariera hemato-cncefalica si la copin sub 5 ani. Se adauga suramin numai atunci cind este necesar tratamentul complet.

TENIAZA
PATOGENIE Larvele de cisticerci sint ingerate o data cu carnea de vita (Tctenia saginata) sau de porc (T. sotium), insuficient preparata termic. Ingerarea de oua de T. solinm, cu diseminare tisulara, produce cislicercoza.
MANIFESTA‚RI CLINICE Simpiomcle usoare pol consta din jena abdominala, greata, modificari de apetit sau scadere ponderala. In scaun pot li vizibile proglole. Cislicercoza SNC poale produce convulsii si hidrocefalie.


DIAGNOSTIC Se deceleaza in scaun oua sau proglole (segmenle de parazil).
TRATAMENTNiclosamid. patru lele de 0,5 g, bine mestecate sau prazi-quantel 10 20 mg.'kjr doza unica, sint foarte eficace. Neurocisticercoza simptomatica se trata cu praziquanlel 50 mg/kg. divizai in trei doze zilnice, timp de 15 zile. plusalbendazol 5 mg/kg tid, timp de 8 zile. Leziunile oculare, spinale sau ventriculare, pol necesita excixarc chirurgicala.


ECHINOCOCCOZA

PATOGENIE Omul ingera ouale parazitului canin; embrionii patrund in circulatia portala si infecteaza organele, in special ficatul si plaminii. Chisturile hidatiforme produc chisturi fiice, care contin larve noi sau scolecsi.
EPIDEMIOLOGIE E. granulosus apare in regiunile din afara Americii de Nord, in care cresterea animalelor esle ocupatia principala. E. multilocularis predomina in regiunile arctice si subarctice. E. vogeli se gaseste in America Centrala si de Sud.
MANIFESTA‚RI CLINICE Chisturile cresc in decurs de 5 20 de ani, pro-ducind organomegalie si discomlbrt. Chisturile dcAŁ\ multilocularis erodeaza tesuturile vecine. Ruptura unui chist poate produce febra, prurit, urticarie sau anafilaxic si diseminare multifocala.
DIAGNOSTIC La CT, chisturile-fiica vizualizate in interiorul unor chisturi mai mari indica prezenta infectiei echinococice. Aspirarea percutana prezinta riscul de rupere a chistului si diseminare. Testele serologice sint negative la 50% dintre pacienti.
TRATAMENT Se administra albcndazol 400 mg p.o. bid timp de 28 de zile inaintea exciziei chirurgicale; in cazul localizarilor inabordabile pentru rezectie, se repeta aceasta cura de 1-8 ori, cu interle de pauza de 2-3 saptamini.

SCABIA
PATOGENIE Femela deSarcopies scabieise ingroapa sub stratum corneum (stratul cornos); excrclclc depozitate produc pruritul. Infeslatia se transmite prin contact apropiat. Hiperinfestarea produce scabia cu cruste sau scabia norvegiana.
MANIFESTA‚RI CLINICE Santurile sinl vizibile in spatiile iuterdigilale. la incheieturile pumnilor, coate si zonele intertriginoasc. Capul, gitul. palmele si (alpile sinl respectate, cu exceptia sugarilor. Prurilul intens se agraveaza noaptea sau dupa un dus fierbinte. Scabia cu cruste seamana cu psoriazisul si poate sa nu fie pruriginos.
DIAGNOSTIC Se vor denuda santurile, iar fragmentele de piele scarificate se vor examina pentru parazit sau excretiile acestuia, diagnosticul se poate sili si pe baza aspectului clinic si al anamnezci.
TRATAMENT Aplicatii cu crema permelhrin 5% dupa baie, cu exceptia capului si gitufui, timp de 8 h. Prurilul poate persista citc saptamini. pina la cite luni.

PEDICULOZA (PA‚DUCHII)
PATOGENIE Paduchii infesteaza parul (Pediculus humanm \ hainele (r. corporis) sau parul pubian, axilar sau genele (Plhitta parazitul se hraneste cu singe. Ouale (lindenii) se prind de par si haine L se transmite prin contact apropia!, folosirea in comun a ustensilelor de barbierit, aglomeratie si folosirea indelungata a hainelor si asternuturilor nespalate Paduchii transmit tifosul, febra recurenta epidemica si febra de transee.
MANIFESTA‚RI CLINICE Paduchii de cap produc pruni al scalpului, gitului si umerilor, cu leziuni zemuinde. care formeaza cruste si lipesc parul. Leziunile produse de paduchii de coqi sinl concentrate in zona gitului; hiperpigmentalia rezullala si lichenilicarea sint trasaturile tipice ale bolii gabonzilor. Paduchii pubieni produc prurit intens pubian, axilar si periocular, cu macule albastrui de 2 mm la locurile muscaturilor.
DIAGNOSTIC Se face prin identificarea lindenilor. paduchilor adulti sau a muscalurilor.
TRATAMENT Se folosi crema permelhrin l%sauma!athion 1%. pentru omorirea paduchilor si a oualor. Lindan 1% este mai toxic, si nu este ovicid: se repeta dupa o saptamina.



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



Se depun eforturi intense pentru cunoasterea, prevenirea si tratamentul bolilor alergice care s-au extins amenintator. Termenul de alergie a fost pro [...]
Florile de galbenele au actiune calmanta si cicatrizanta pentru aceste afectiuni. Ceaiul se prepara din plante enflorescente, 2 lingurite la o [...]
Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecventa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotica, d [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile