eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Boala ghearelor de pisica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Definitie
Este o boala infectioasa produsa de Rochaltmaea henselae, inoculata in urma unor leziuni cutanate prin zgariere sau muscare - nu neaparat de catre pisica, si manifestata prin adenita regionala satelita portii de intrare, cu febra si evolutie benigna.
Denumirea actuala acceptata unanim este de Bartonella henselae.
Boala a fost recunoscuta doar din 1950 de catre Debre si Mollaret, iar agentul patogen a fost identificat in 1983 de catre Wear.
Germenul pare sa determine si alte tipuri de imbolnari umane (angiomatoza cutanata bacilara, pelioza bacilara, septicemie, infectii hepatice si osoase, indeosebi pe teren imun deprimat).

Etiologie
Rochalimaea (Bartonella) henselae este un foarte mic bacii Gram negativ pleiomorf, prezent in ganglionii limfatici afectati, dar poate fi izolat si din sangele pisicilor care au produs infectia si care fac bacteriemie cronica fara semne de boala clinica manifesta. Din puroiul ganglionar aspirat, germenul poate fi edentiat, prin PCR sau - mai rar - prin colorare cu coloratia Warthin - Starry.
Bartonella henselae este o proteobacterie inrudita atat cu Rickettsiile, cu B. quintana, dar si cu Brucellele.
Mai multi autori au reusit izolarea din ganglionii afectati a unui alt agent patogen Afipea felis, din aceeasi familie cu B. henselae, pacientii dezvoltand si anticorpi specifici pentru aceasta, ceea ce conduce la ideea ca "boala zgarieturii de pisica poate fi un sindrom plurietiologic si nu o infectie unica".


Epidemiologie

Boala are raspandire universala, avand caracter sporadic.In regiunile temperate pare a avea caracter sezonier de toamna-iarna (august-ianuarie), predominand la tineri sub 20 de ani. Au fost descrise focare familiale, in care cazurile apar la intervale de mai multe saptamani intre ele.
Rezervorul de infectie este pisica cu infectie cronica asimptomatica, desi au mai fost incriminate si alte specii animale {caini, maimute s.a.).
Calea de transmitere este prin muscatura, zgariere sau Ungerea unei plagi preexistente, de catre animalul in cauza (cel mai frecvent


pisoii mici).

Receptitatea nu este bine cunoscuta. Predominanta la tineri poate ridica ipoteza unei imunizari latente a populatiei pana la varsta adulta.



loul clinic
Dupa o incubatie de circa 1-2 saptamani (extreme descrise intre 2 zile si 8 saptamani), boala debuteaza prin aparitia "afectuluiprimar", sub forma unei leziuni cutanate la locul de inoculare (in peste 90% din cazuri sub forma unei popule rosii, pruriginoase, care in 1-3 zile dene cula si apoi pustula). Dupa cateva zile aceasta se rupe. dezvoltand o crusta care se va elimina in cateva zile fara urma.
Dupa afectul primar - uneori la interval de mai multe zile, se constata tumejierea ganglionilor sateliti portii de intrare. Acestia sunt sensibili, cuperiadenita si, de obicei, fara treneu de limfangita de la efectul primar la adenita in cauza. Nu exista si alte grupe ganglionare afectate. Tumefactia poate fi impresionanta (cat un ou de gaina sau de rata) si in 40% dintre cazuri supureaza - putandu-se aspira cativa ml de puroi galbui cremos si fara germeni la examenul direct.
Manifestarile generale de boala sunt de obicei prezente, dar pot lipsi sau sunt atenuate (febra nu foarte mare, uneori cu frisoane, cefalee, mialgii, inapetenta, greturi si senzatie de voma, chiar si dureri abdominale, astenie). Mai rar s-au mai gasit odinofagie, scadere ponderala, exantem eritematos, conjunctita calarala si chiar tumefactie parotidiana - care au sugerat descrierea ca forme clinice deosebite.
Evolutia este lenta si benigna. Daca manifestarile generale se re-mit in 2-3 saptamani, adenita poate persista luni de zile (de obicei 3-4. dar uneori mai mult - chiar si 18). Toate cazurile se ndeca, desi au fost descrise unele complicatii posibile (meningite sau meningoencefalite, pneumonii, purpura).
Infectiile pe teren imundeprimat - in special in cazul bolnalor HIV/SIDA, evolueaza septicemie, cu manifestari hepatitice si mai ales meningoencefalitice, deosebit de greu de diferentiat de alte encefalopatii posibile la acesti pacienti.


Diagnosticul pozitiv

Se sustine pe datele clinice si anamnestice (prezenta afectului primar, adenita impresionanta cu puroi abacterian si relatia istorica cu zgarierca sau muscatura de pisica).
Laboratorul - poate confirma prin edentierea prin PCR sau prin frotiuri colorate cu col. Warthin-Starry a B. Henselae in puroiul din ganglioni.
Culturile sunt posibile dar dificile, pe medii speciale (medii tip BACTEC, sistem bifazic Septichek-Rochc, s.a.) si cu incubatie lunga de peste 4 saptamani.
Cel mai des se recurge la intradermoreactia Reilly sau Hanger-Rose (pentru care se foloseste un antigen preparat din puroiul ganglionar incalzit prelungit la 60 de grade (20 de ore) si diluat in ser fiziologic).
Serodiagnosticul edentiaza anticorpi specifici la bolnav, prin teste sofisticate de tip EL1SA si imunofluorescenta, iar in cazuri speciale de diagnostic la pacienti HIV cu encefalopatii se mai poate incerca si testul Immuno-Blot sau reactia de radio-imunoprecipitare.



Diagnoticul diferential
Acesta trebuie facut cu toate cauzele de adenopatii izolate infectioasc (luetice, tuberculoase, septice banale, carbunoase. t.oxoplasmozice. HIV etc.) si neinfectioase (limfoamc, leucoze limfatice cronice, paraneoplazice etc).


Tratament

Desi nu exista studii ative, prin analogie cu alte boli determinate de Rochalimaea (Bartonella), se recomanda tratament de electie eu Doxiciclina 200 mg/zi sau cu Eritromicina 500-l000 mg de 4 ori/zi (inclusiv inruditele Tetraciclina. Minociclina,. Azylromicina, Claritromicina) sau Cloramfenicol. Au mai fost recomandate Rifampicina si aminoglicozidclc - dar nu exista dale suficiente in acest sens.
Durata tratamentului este de 2-3 saptamani, putand ajunge la mai multe luni in cazurile septicemice cu manifestari scerale pe teren imun deprimat.



Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



Un studiu recent (101) a demonstrat ca relatia inversa intre istoricul de fomat si aparitia precoce a bolii Alzheimer nu poate fi explicata de [...]
Boala Crohn a colonului este o afectiune inflamatorie cronica a intestinului caracterizata prin afectarea discontinua si transmurala a tuturor p [...]
Fumatul reprezinta un factor de risc pentru dezvoltarea bolii Crohn (risc de 1,46) iar fumatorii operati cu aceasta maladie au un risc mai mare de [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile