eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile infectioase

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile infectioase

Boli produse prin anomalii ale proteinelor de transport: fibroza chistica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Boli produse prin anomalii ale proteinelor de transport

            1. Proteinele de transport transmembranare pot fi impartite in patru clase, primele doua fiind implicate in difuziunea facilitata, iar ultimele doua in transportul activ:

            Proteinele de transport tip canal realizeaza pori care permit unor molecule mici, ce corespund ca dimensiune si incarcare electrica, sa traverseze membrana respectiva. Astfel, aquaporinele permit moleculelor de apa sa strabata membrana mult mai rapid decat o pot realiza acestea prin stratul fosfolipidic, iar canalele ionice mediaza pasajul ionilor prin membrane. In genomul uman exista circa 260 de gene care codifica diverse subunitati ale canalelor ionice.

            Proteinele de transport tip caraus leaga specific anumite molecule la nivelul unei fete a membranei si apoi sufera o modificare conformationala care permite moleculei sa strabata membrana si sa fie eliberata pe fata opusa. Asemenea proteine sunt implicate in transportul glucidelor, aminoacizilor, nucleozidelor etc.

           



Pompele  ionice  (precum  pompa Na+- K+) utilizeaza energia obtinuta prin hidroliza ATP pentru deplasarea ionilor impotriva unor gradiente de concentratie. Ele fac parte din familia transpor­torilor ATP-azici, codificati in genomul uman de 251 de gene.

            Familia transportorilor ABC (ATP-binding cassette) este astfel denumita datorita prezentei unor domenii de legare a ATP, inalt conservate. Au fost identificate circa 50 de gene umane care codifica asemenea proteine.

            2.  Proteinele de transport intracitoplasmatice sunt implicate in procese precum transportul oxigenu­lui (hemoglobina), transportul asociat microtubulilor (dineina, dinactina si kinezina) sau procesele de trafic al structurilor membranare (clatrinele, miozinele, proteinele RAB si proteinele SNARE).

            3. Proteinele de transport plasmatice asigura deplasarea a diversi compusi intre timentele organismului. Asa sunt apolipoproteinele, transtiretina, ceruloplasmina etc.

            Toate aceste categorii de proteine implicate in transportul unor molecule pot suferi modificari determinate de mutatii ce produc boli monogenice (tabelul 2).

            Mutatiile implicate in producerea unor boli ale proteinelor de transport pot determina fie pierdere, fie castig de functie.

            Mutatiile cu piederea functiei determina boli recesive, cum sunt fibroza chistica sau sindromul Bartter. In cazul proteinelor care formeaza complexe multimerice, acest tip de mutatii pot aveainsa efecte dominant negative. In functie de prezenta sau absenta efectelor dominant negative, mutatii diferite la nivelul aceleiasi gene pot determina fie boli rece­sive, fie boli dominante. Asa este, de exemplu, cazul mutatiilor genei CLCN1 (care codifica cana­lul de clor de la nivelul muschilor scheletici): unele mutatii determina forma recesiva (tip Becker) de miotonie congenitala, alte mutatii produc forma dominanta (tip Thomsen). In plus, formele recesive de boala pot prezenta simptome noi fata de formele dominante; de exem­plu, pacientii heterozigoti pentru mutatii dominant negative ale genei KCNQ1 (canalul de potasiu voltaj-dependent tip 1) prezinta sindromul QT-lung cu aritmii cardiace severe (sindromul Romano-Ward), in timp ce mutatiile recesive care determina pierderea completa a functiei vor conduce la homozigoti la asocierea aritmiilor cu surditatea congenitala (sindromul Jervell-Lange-Nielsen).

            Mutatiile cu castig de functie vor produce de obicei boli transmise dominant. Un exemplu il constituie mutatiile subunitatilor beta sau gamma ale canalului renal epitelial de sodiu (SCNN1B sau SCNN1G) implicate in producerea sindro­mului Liddle (pseudoaldosteronism).

           

Tabel  2. Exemple de boli genetice produse prin anomalii ale unor proteine de transport

Proteina

Gena

Localizare cromozomica

Boala

OMIM

Boli prin anomalii ale unor proteine canal

Aquaporina 2

AQP2

12ql3

Diabetul insipid nefrogen

107777

Subunitatea alfa a canalului neuronal de sodiu tip 1

SCN1A

2q24

Epilepsia generalizata, cu crize comitiale febrile

182389

Subunitatea alfa a canalului de sodiu voltaj-dependent tip 4

SCN4A

17q23.1-q25.3

Paramiotonia congenitala

603967

Subunitatea alfa a canalului de sodiu voltaj-dependent tip 5

SCN5A

3p21

Sindromul Brugada

600163

Subunitatea alfa a canalului de sodiu non voltaj -dependent tip 1

SCNN1A

12pl3

Pseudohipoaldosteronism tip 1

600228

Subunitatile beta/gamma ale canalului de sodiu nonvoltaj tip 1

SCNN1B SCNN1G

6pl3-pl2

6pl3-pl2

Sindromul Liddle

6007606 00761

Canalul de potasiu voltaj-dependent, subfamilia KQT, membrul 1

KCNQ1

11p15.5

Sindromul Romano-Ward (AD)

Sindromul Jervell-Lange-Nielsen (AR)

192500

Canalul de potasiu, subfamilia J, membrul 1

KCN J1

11q24

Sindromul Bartter

600359

Canalul de potasiu voltaj-dependent, subfamilia 1SK, membrul 3

KCNE3

11ql3-ql4

Paralizia periodica

604433

Canalul de calciu voltaj-dependent tip L, subunitatea alfa-lS

CACNA1S

1q32

Paralizia periodica hipokaliemica

114208

Canalul de clor tip 1 din muschii scheletici

CLCN1

7q35

Miotonia Becker (AR) sau Thomsen (AD)

118425

Canalul de clor tip 7

CLCN7

16pl3

Osteopetroza

602727

Boli prin anomalii ale proteinelor din familia SLC

Transportorul de glucoza tip 2

SLC2A2

3q26.1-q26.3

Sindromul Fanconi-Bieckel

227810

Transportorul pentru cistina, aminoacizi dibazici si neutri

SLC3A1

2pl6.3

Cistinuria

220100

Schimbatorul de anioni tip 1/ proteina banda 3

SLC4A1

17q21-q22

Sferocitoza ereditara

18290

Cotransportorul sodiu-glucoza

SLC5A1

22q13.1

Malabsorbtia pentru glucoza/galactoza



606824

Cotransportorul sodiu-iod

SLC5A5

19pl3.2-pl2

Hipotiroidia congenitala

274400

Transportorul ileal pentru sodiu si acizi biliari

SLC10A2

13q33

Malabsorbtia, primaira a acizilor biliari

601295

Cotransportorul sodiu-clor

SLC12A3

16ql3

Sindromul Gitelman

263800

Transportorul de urati

SLC22A12

11ql3

Hipouricemia renala

220150

Transportorul ADP/ATP mitocondrial

SLC25A4

4q35

Oftalmoplegia externa progresiva cu deletii ale ADN mitocondrial

157640

Transportorul de citrina

SLC25A13

7q21.3

Citrulinemia tip II cu debut la varsta adulta

603471

Transportorul de zinc

SLC39A4

8q24.3

Acrodermatita enteropatica

201100

Boli prin anomalii ale proteinelor din familia ATP-azelor

Transportorul Na+-K+, subunitatea alfa 2

ATP1A2

1q21-q23

Migrena familiala hemiplegica

602481

Transportorul rapid de Ca2+

ATP2A1

16pI2

Miopatia Brody

601003

Transportorul lent de Ca2+

ATP2A2



12q23-q24.1

Boala Darier

124200

Transportorul lizozomal de H+

ATP6V0A4

7q33-q34

Acidoza lubulara renala distala AR

602722

Transportorul de Cu2+, polipeptid beta

ATP7B

13q14.3-q21.1

Boala Wilson

277900

Transportor de Cu2+, polipeptid alfa

ATP7A

Xql2-ql3

Boala Menkes

309400

Boli prin anomalii ale unor proteine din familia ABC

Proteina ABC, subfamilia A, membrul 1

ABCA1

9q22-q31

Boala Tangier

205400

Proteina ABC, subfamilia A, membrul 4

ABCA4

1p21-pl3

Boala Stargardt

248200

Proteina ABC, subfamilia B, membrul 11

ABCB11

2q34

Colestaza familiala progresiva intrahepatica tip 2

601847

Proteina ABC, subfamilia C, membrul 2

ABCC2

10q24

Sindromul Dubin-Johnson

237500

Proteina ABC, subfamilia C, membrul 6

ABCC6

16pl3.1

Pseudoxantorna elasticum AR sau AD

264800 177650

Proteina ABC, subfamilia C, membrul 7

ABCC7

7q31.2

Fibroza chistica



219700

Proteina ABC, subfamilia D, membrul 1

ABCD1

Xq28

Adrenoleucodistrofia

300100

Proteina ABC, subfamilia G, membrul 5

ABCG5

2p21

Sitosterolemia

210250

Proteina ABC, subfamilia G, membrul 8

ABCG8

2p21

Sitosterolemia

210250

Boli produse prin anomalii ale proteinelor de transport citoplasmatice

Hemoglobina beta

HBB

11pl5.5

Hemoglobinopatia

Kempsey

141900

Dineina axonemala, lantul intermediar tip 1

DNAI1

9p21.pl 3

Sindromul Kartagener

244400

Dinactina 1

DCTN1

2pl3

Boala Lower

607641

Kinezina 5A

1CIF5A

3 2ql3

Paraplegia spastica tip 10

604187

Kinezina 1B

KIF1B

1p36.2

Boala Charcot-Marie-Tooth tip 2A

118210

Proteina RAB27

RAB27A

15q21

Sindromul Griscelli

607624

Proteina RAB7

RAB7

3q21

Boala Charcot-Marie-Tooth 2B

600882

Proteina de escorta a RAB tip I

REPI

Xq21.2

Coroideremia

303100

Miozina tip VIIa

MY07A

11ql3.5

Sindromul Usher

276900

Boli produse prin anomalii ale proteinelor plasmatice de transport

Apolipoproteina E

APOE

19ql3.2

Hiperlipoproteinemia

tip III

107741

Apolipoproteina B

APOB

2p24

Hipobetalipoproteinemia familiala

107730

Apolipoproteina C-II

APOC2

19ql3.2

Hiperlipoproteinemia tip IB

207750

Transtiretina (prealbumina ce leaga tiroxina)

TTR

18qll.2-ql2.1

Amiloidoza familiala tip 1

176300

Ceruloplasmina

CP

3q23-q24

Aceruloplasminemia

604290

            1.   Fibroza chistica

            Fibroza chistica sau mucoviscidoza este una dintre cele mai frecvente boli genetice cu transmitere autozomal recesiva din populatia cauca­ziana, prevalenta sa fiind estimata la aproximativ 1:2.500, iar incidenta purtatorilor sanatosi (Na) la 1/25.

            Simptomatologie. Principalele manifestari clinice ale bolii sunt determinate de afectarea plamanilor si a pancreasului exocrin. Afectarea acestor organe este rezultatul secretiilor vascoase ale glandelor exocrine care determina obstructia structurilor canaliculare. La nivel pulmonar, aceasta determina infectii recurente cu evolutie spre insuficienta pulmonara, iar obstructia canalelor pancreatice are drept consecinta deficienta enzimelor pancreatice, cu afectarea digestiei. Un semn major pentru diagnostic este cresterea con­centratiei de sodiu si clor in secretiile sudorale (peste 60 mEq/L). Alte manifestari clinice constau in ileusul meconial, la 10-25% dintre nou-nascutii cu fibroza chistica, si absenta congenitala bilaterala a vaselor deferente la baieti, in 95% dintre cazuri.

            Genetica. Gena responsabila de producerea bolii a fost denumita CF (cystic fibrosis). Proteina codificata de gena CF (denumita CFTR) actioneaza ca un canal de clor localizat la nivelul polului apical al celulelor epiteliale afectate in cadrul acestei boli. Recent, gena CF a fost inclusa in familia genelor transportorilor ABC (cu caseta de legare a ATP), fiind desemnata ca ABCC7.

            Gena ABCC7 este localizata pe cromozomul 7q31 si contine 27 de exoni ce codifica o proteina canal transmembranar de clor. Cea mai frecventa mutatie in populatia  caucaziana (circa 70% dintre toate mutatiile) este o deletie a trei nucleotide care conduce la absenta aminoacidului fenilalanina din pozitia 508 a proteinei (508delF). Au fost descrise insa numeroase alte mutatii (mutatia W1282X - prezenta la 51% dintre bolnavii din comunitatea evreilor ashkenazi; mutatia 1677delTA - intalnita cu o frecventa crescuta in Balcani si Asia Mica).

            Screening neonatal. Desi fibroza chistica indeplineste majoritatea criteriilor necesare pentru programele de screening neonatal, nu este clar daca detectarea prin screening a pacientilor imbunatateste semnificativ supravietuirea lor, mai ales datorita heterogenitatii genetice a bolii (peste 5% dintre pacienti fiind heterozigoti com­pusi pentru alelele rare din populatie).      

            Diagnosticul prenatal este indicat in special in cazul familiilor in care exista bolnavi cu fibroza chistica.

            Tratament. In prezent, circa 50% dintre pacienti depasesc varsta de 26 de ani. Un rol major in prelungirea vietii il au tratamentul intensiv al bolii pulmonare si suplimentarea enzimelor pancreatice.




Alte materiale medicale despre: Bolile infectioase



Carnea si derivatele ei fac parte dintre alimentele de baza care ajuta cresterea, mentinerea si refacerea tesuturil [...]
a€¢ Pentru profilaxia imbatrinirii organismului, de 2-3 ori pe zi cite un pahar suc de castraveti + o lingura miere. a€¢ Pentru o mai bun [...]
in acest domeniu, mai este inca multa 'branza de mancat* pana cand toata lumea sa se puna de acord. Pe de o parte, exista medicina tra [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile infectioase

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile