eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile ficatului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » bolile ficatului

Ciroza hepatica


Ciroza hepatica
Este suferinta hepatica progresi cu alterarea profunda a structurii hepatice a carei expresie clinica majora o constituie hipertensiunea portala. Ciroza hepatica se prezinta sub o multitudine de forme etiopatogenetice : ciroze postnecrotice, ciroze carentiale (alcoolica), ciroze biliare si ciroze prin procese de inmagazinare (hemocromatoza, degenerescenta hepatolenticulara). Este de subliniat faptul, cu implicatii terapeutice, ca si ciroza poate evolua ondulant, cu perioade de stationare (silizare ?) si perioade active (cu semne de intensa stimulare mezenchimala). Va trebui tinut cont de faptul ca ciroticul este un bolnav deosebit de fragil si ca In orice moment evolutia bolii poate fi precipitata de o operatie chirurgicala sau de folosirea intempesti a unor medicamente : diuretice, opiacee si chiar somnifere. Unii factori lipotropi sau o incarcare proteica alimentara pot fi de asemenea nocive. Indicatiile terapeutice vor tine cont de stadiul evolutiv, ceea ce presupune cautarea cu atentie a semnelor de decompensare.

Tratamentul profilactic, mai mult decit in orice alt domeniu, isi dovedeste aderata sa loare. El vizeaza atit tratamentul corect al afectiunilor cu potential cirogen (hepatita cronica, steatoza hepatica, colestaza intrahepatica cronica, hemosideroza etc.) cit si mentinerea in stadiul de compensare (sculara si parenchimatoasa) pe o perioada cit mai indelungata a cirozelor.
Aceasta se realizeaza prin masuri igienodietetice comune tuturor hepatopatiilor, aplicare de medicatie ergotropa (vitamine), imuno-supresoare (acolo unde exista o amorsare imunologica), etiologica unde este cazul (hemocromatoza, bocla Wilson, angiocolite) si stimulatoare a regenerarii hepatice. Se avea in vedere suprimarea medicamentelor hepatotoxice (androgeni, largactil etc), suprimarea completa a alcoolului si un regim alimentar echilibrat.



Tratamentul curativ al cirozei decompensate are o conduita unica cu unele particularitati in functie de diversele forme clinicc-etiologice.

1. Masuri terapeutice cu caracter general. Repausul la pat fi relativ (1618 ore pe zi) in faza compensata si absolut in faza ascitica ; pe masura reducerii ascitei (si edemelor), pe linga o functie hepatocelulara adecta se trece la un repaus relativ cu clinostatism prelungit (1214 ore/zi).
Alimentatia dietetica presupune un regim echilibrat hipercalo-ric cu sursa principala hidratii de carbon si proteinele (se vor reduce in encefalopatia portoca). Dieta contine 1,5 g proteine, 56 g glucide si 1 g lipide pe kg/corp (aproximativ 3 000 calorii). Va fi bogat in vitamine si se vor elimina alcoolul, conservele, grasimile animale.
Se vor consuma : carne de animal tinar, brinza de ci, cas, peste de apa dulce, lapte, piine alba fara sare, paste fainoase, zahar (3035 g/zi), orez, gris, legume si fructe proaspete, uleiuri vegetale si cantitati mici de grasimi animale (unt 1015 g/zi, smintJna sau frisca 50 g/zi). Dieta fi strict desodata (sub 1 g CINa/zi), motiv pentru care se vor exclude alimentele bogate in sare : carnea de ca, miel. porc, vinat, peste de mare, mezeluri, margarina, masline, ciocolata, cacao plus medicamentele cu sodiu si apele minerale. Se adauga sare fara sodiu (KC1 23 g/zi).

2. Tratament etiologic. Consta in suprimarea alcoolului, indepartarea medicamentelor si substantelor chimice toxice si alergi-zante, eliminarea Fe si Cu (Desferal, Penicilamina), tratamentul medicamentos al infectiei cailor biliare (cu antibiotice conform anti-toiogramei).

3. Tratament patogenetic. Se adreseaza marilor sindroame fizio-patologice din cursul cirozei :

a) Hipertensiunea portala majora (cu hemoragii masive din -ricele esofagiene) beneficiaza de tratament chirurgical, anastomoze portocave.
b) Tratamentul ascitei si edemelor presupune o ierarhizare a mijloacelor terapeutice. Se pot obtine rezultate favorabile si numai prin repausul la pat si regim desodat. intr-o a doua etapa se poate recurge la corticoterapie care prin mecanisme multiple (ameliorarea functiei hepatice, cresterea filtratului glomerular, efect antialdoste-ronic) poate realiza secarea unor ascite. Se dau doze moderate : 40 mg Prednison, apoi 3020 cu sevraj-ul corespunzator. Daca nu se obtin rezultate se vor asocia diureticele sub controlul strict al ionogramci sanguine si urinare (pericol : insuficienta renala functionala fatala). Avind in vedere deplctia sodica urmarita si conserrea capitalului potasic se prefera saluretice (Lasix) sau antialdo-steronice (Spirolactona, Aldactona, Triamteren). Lasix-ul se poate administra la inceput in doze de 80120 mg (23 lete), apoi pe masura reducerii ascitei se scade la 1 leta, apoi 1 leta la doua zile, 2 lete pe saptamina. Aldactona se poate da in primele zile in doze de 300400 mg (34 lete a 100 mg), apoi se continua 100 mg/zi sau trei

patru zile pe saptamina. Asociatia Aldactona-Prednison pare sa dea cele mai bune rezultate.
Cresterea azotemiei peste 0,50 g% denota scaderea filtratului renal; asocierea cu hipovolemie si hiponatremie anunta tulburari foarte grave. Se intrerup diureticele si se adauga NaCl 12 g/zi, sau 2 g/saptamina.


Paracenteza se practica numai cind s-au epuizat toate mijloacele de tratament: ecuari moderate, treipatru la patrucinci zile, cu eventuala autoperfuziune a lichidului de ascita.
c) Sindromul hemoragipar si hemoragiile beneficiaza de tratamentul parenteral cu vitamina K ; tratamentul hipersplenismului (corticoterapie sau splenectomie) ; sonda Blackmore (in hemoragiile din ricele esofagiene) si antifibrinolitice (EAC) in hemoragiile ca-taclismice (fibrinoliza acuta). in hemoragiile digestive inalte se poate incerca perfuzia intravenoasa sau intraartcriala de sopre-sina (40 u/24 ore).
d) Tulburarile nervoase cu caracter reversibil (encefalopatie portoca, comele hidroclectrolitice) beneficiaza de tratament medicamentos : perfuzii cu acid glutamic (Multiglutin) sau Aspatofort (34 g/zi), antibiotice cu spectru larg (Negamicin) si lactuloza (pentru influentarea disbacteriozei intestinale, flora de putrefactie), reechilibrarea hidroelectrolitica ( si "insuficienta hepatica").
e) Pruritul (din ciroza biliara); Colcstiramina (Questran).
4. Tratamentul ergonal si stimularea regenerarii. Corticotera-pia si anabolizantele favorizeaza regenerarea hepatocelulara, meolismul protidic, sintezele proteice si enzimatice. Se fac cure de aproximativ doua luni, cu pauze de doua luni, de cite 5800 mg/cura Prednison. Se asociaza cu Naposim 2 lete/zi, tot in cure intermitente. Vitaminoterapie cu vitaminele B12, B6, E, A, PP ce se vor administra in serii de 1015 zile.
Acidul orotic (singur sau asociat cu baze pirinice : Lactinium, Purinor) contribuie la ameliorarea regenerarii morfofunctionale hepatice. Acidul aspartic are efecte similare. Multiplele asa-zise "preparate hepatice" comercializate sub diverse denumiri atesta ineficacitatea lor ; nu trebuie ignorat, de asemenea, un anumit grad de agresivitate a lor (in hepatopatiile cu amorsare imunologiea).
In ciroza etilica (cu steatoza) se vor administra factorii lipo-tropi : Metionina, Cholina (Mecopar : 46 lete/zi). in ciroza biliara se adauga coleretice si colagoge (Anghirol, Carbicol, Boldoco-lin). in ciroza pigmentara se recurge la flebotomii repetate cu singerari de 500 ml, la douasapte zile, apoi la interle mai mari timp de 13 ani. Se adauga chelanti ai ferului : Desferal. In ciroza hepatolenticulara (boala Wilson) : D-pcnicilamina in doze de 14g/zi, plus sulfura de K, 3x20mg/zi pentru eliminarea fecala a cuprului.


Galerie de imagini si poze medicale: ciroza hepatica


imagine cu ciroza hepaticaimagine cu ciroza hepatica imagini ciroza hepaticaimagini/poza ciroza hepatica


Alte materiale medicale despre: Bolile ficatului




Cirozele hepatice se pot datora unor carente alimentare, unui deficit sau exces alimentar. Pot avea, de asemenea, cauze toxice, prin intoxicare cu plu [...]
SIMPTOME Deseori nu apar nici un fel de simptome pana in ultimele stadii ale bolii. Atunci cand apar, simptomele pot include: a greturi, varsaturi [...]
Este o boala a ficatului caracterizata prin degenerarea grasa a tesutului hepatic si inlocuirea lui cu tesut conjunctiv, ceea ce duce la scade [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile ficatului

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile