Toxiinfectiile alimentare sint afectiuni care apar ca izbucniri epidemice sau sub forma de cazuri izolate si se datoresc ingerarii de alimente contaminate cu microbi sau cu toxinele acestora.
a) Agentul etiologic. Coci patogeni enlerotoxici (streptococi, stafilococi) ; enterobacteriacce (Salmonella, Esche-richia, Shigella) sau bacterii formatoare de spori, din care unele sint aerobe, iar altele anaerobe.
b) Raspindire geografica
frecnta. Unirsala
cazuri, in general, rare.
c) Sursa de infectie : omul bolnav sau Apurtatorul ce poate elimina germenii prin materii fecale, urina, secretii, nazo-faringiene sau chiar prin leziuni cutanate. Animale bolna sau purtatoare de germeni (vite cornute, rozatoare, pasarile, porcii, caii, cainii, pisicile) care elimina germenii prin materii fecale, urina, lapte. Produse alimentare :
carne pronita de la animale bolna sau oua, in special cele de rata.
d) Modul de transmitere se realizeaza prin consumarea alimentelor pronite de la animale bolna, sau prin alimente contaminate in cursul manipularii si pregatirii lor, de catre bolnavi sau purtatori de germeni sau contaminate de rozatoare, animale sau ctori. in general transmiterea se face prin alimente care nu necesita o prelucrare termica totala sau prin alimente contaminate dupa prelucrarea termica.
e) Calea de patrundere este digestiva.
f) Durata perioadei de incubatie : de la citeva ore pina la 48 de ore, in functie de agentul etiologic si gradul de contaminare a alimentului.
g) Simptomatologie. Din punct de dere clinic boala se poate prezenta sub forme usoare (tulburari digesti neinsemnate), forme medii (de genul unei gastro-entero-colite acute) sau forme gra cu o evolutie sera uneori, care duc la moarte, daca nu se intervine rapid. in general, boala incepe brusc, zgomotos, cu greturi, varsaturi,
colici abdominale, scaune diareice,
ameteli si o
febra ce poate ajunge repede la 3940A. Cu toata starea generala grava. in lipsa complicatiilor, vindecarea poate surni dupa 34 zile in formele usoare sau medii si dupa 23 saptamini sau mai mult in formele sere.
h) Durata perioadei de contagiozitate. Nu exista con-tagiozitate interumana.I) Imunitate
receptivitate. Toxiinfectiile alimentare nu lasa imunitate. Receptivitatea este generala.
j) Produse patologice ce se recolteaza in derea diagnosticului etiologic : materii fecale, urina, varsaturi, singe, probe din alimentul incriminat.
k) Diagnosticul bolii si examenele de laborator necesare diagnosticului etiologic. Simptomele clinice si caracterul epidemiologie al bolii permit sa ne gindim la o toxiinfectie alimentara.
Izolarea germenului din produsele patologice (singe, materii fecale, urina, lichid de varsaturi), din alimente si inocularile pe. animale fac posibil un diagnostic etiologic.
1) Tratamentul. Repausul la pat,
regim alimentar hi-dric si un tratament cu antivomiti, calmante, antiseptice intestinale etc, sint indicate in formele medii si usoare. Antibioticele nu se recomanda decit in anumite forme gra de boala. In asemenea forme sere se va urmari rehidratarea organismului prin perfuzii cu glucoza.
m) Masuri de profilaxie si combatere. Dezinfectia produselor patologice de la bolnavi. Controlul periodic si la angajare al personalului din sectorul alimentar si din colectivitatile de copii. Controlul bacteriologic si terinar al alimentelor. Respectarea conditiilor de prepaA rare, conservare si distributia alimentelor. Evitarea contaminarii alimentelor de catre muste si rozatoare. Retragerea din consum a alimentelor incriminate.
Alte masuri recomandate : lupta contra mustelor, a gindacilor de bucatarie, respectarea masurilor de
igiena in blocurile alimentare, pulrizare cu insecticide remanente, plase de sirma la ferestre ; deratizarea periodica si impiedicarea accesului rozatoarelor la alimente ; interzicerea consumului oualoc de rata la prepararea produselor de cofetarie (inghetata, prajituri etc.) si folosirea lor numai bine fierte.
