Hepatita epidemica este o boala transmisibila, ro-tica. Boala intereseaza organismul in totalitate si in special ficatul, fiind insotita (nu obligatoriu) de icter.
a) Agentul etiologic. In prezent se cunosc : rusul A al hepatitei epidemice (boala Botkin) si rusul B al hepatitei prin ser omolog (
hepatita serica sau de inoculare).
b) Raspindirea geografica
frecventa. Raspindirea este universala. In ultimii ani s-au inregistrat cazuri destul de frecvente.
c) Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav (forma clinica tipica, frusta sau atipica), purtatorul de germeni cit si convalescentul ce elimina rusul prin
urina si fecale (in cazul hepatitei Botkin), timp de 36 luni de la ndecarea clinica (uneori chiar mai mult). Virusul hepatitei serice (B) se gaseste in singe.
d) Modul de transmitere este direct, de la bolnav, convalescent sau purtator, si indirect, prin apa, alimente, obiecte contaminate. Indiferent de natura rusului, boala poate fi transmisa pe cale parenterala prin injectii, transfuzii, ser, plasma, prin intermediul instrumentarului medical nesterilizat (seringi, ace, sonde duodenale etc).
e) Calea de patrundere : digestiva, pentru rusul A. prin inoculare, pentru rusul B, exceptional respiratorie.
f) Durata perioadei de incubatie. intre 14 si 40 de zile in hepatita de tip A (
hepatita epidemica) si 60180 de zile in hepatita serica.
g) Simptomatologie. Debutul desi poate fi si brusc, de cele mai multe ori este lent, insidios, incepind cu inapetenta, greturi, varsaturi, dureri vagi abdominale si balonari. Pe linga dureri musculare sau articulare, inca in aceasta perioada preicterica apare si o stare febrila (in jurul a 38). Perioada icterica care urmeaza se caracterizeaza prin aparitia icterului, care se poate mentine 34 saptamini. in toata aceasta perioada, pe linga un ficat mai marfc si dureros pot surveni
tulburari si din partea celorlalte organe (cardiovasculare, urinare, neuro-psihice etc). Dupa perioada de stare, urmeaza o perioada de declin si apoi de convalescenta. in convalescenta pot aparea recaderi icterice. Boala se poate complica, in timp, cu o
hepatita cronica sau o
ciroza hepatica.
h) Durata 'perioadei de contagiozitate. Pentru hepatita cu rusul de tip A contagiozitatea incepe in ultimele zile ale perioadei de incubatie si poate dura chiar peste 1 an. in hepatita cu rus B, rusul persista in singe timp de 13 ani.I) Imunitate
receptitate. Cele doua tipuri nu dau imunitate incrucisata. Hepatita de rus A lasa o imunitate mai solida decit cea prin rus tip B. Receptitatea este generala.
j) Produse patologice ce se recolteaza in vederea diagnosticului : singe, urina, fecale.
k) Diagnosticul si examenele de laborator necesare diagnosticului. Cercetarea pigmentilor biliari si a uro-bilinogenului in urina. Probele de disproteinemie, in special timolul, bilirubinemia, testele enzimatice (T.G.O., T.G.P.), electroforeza (cu urmarirea in special a globu-linelor). Laparoscopia si punctia-biopsie sint indicate numai in cazurile problema.
1) Tratamentul va fi facut sub control medical si va fi strict indidualizat in functie de forma pe care o prezinta boala. Repausul la pat cu etarea eforturilor fizice sau psihice este foarte important. Regimul alimentar de asemenea trebuie instituit dupa stadiul in care se gaseste boala, asa incit daca la inceput va fi mai mult hidric, mai tirziu poate capata caracterul unui
regim complet, echilibrat. Daca in formele usoare tratamentul medicamentos (cu tamine, coleretice, fermenti digesti etc.) nu are prea mare importanta, in schimb in formele mai severe si mai prelungite se poate apela la corticoterapie. Antibioticele se administreaza in cazul unor infectii microbiene asociate.
m) Masuri de profilaxie si combatere. Depistarea si izolarea precoce a tuturor cazurilor de boala. Dezinfectia curenta si terminala in focarul de boala. Dezinfectia prin fierbere sau autoclavare a instrumentelor medicale, seringi, ace, sonde etc.
Protectia prin gammaglobuline se recomanda la grade si copin contacti cu cazurile de hepatita.
Dezinfectia periodica a surselor de apa. Masuri prind transportul si depozitarea igienica a gunoaielor. Dez-mustizari periodice. Respectarea masurilor de
igiena indiduala prin spalarea miinilor, folosirea veselei proprii.
Se recomanda ca si fostii bolna de hepatita sa nu dena donatori de singe si sa nu lucreze, un anumit timp, in sectorul alimentar sau in colectitatile de copii. De asemenea sint necesare un regim de crutare a ficatului (cu eliminarea alcoolului, condimentelor, grasimilor etc.) si etarea efortului fizic.
