eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile digestive

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » bolile digestive

Dilatatiile esofagiene


Dilatatiile esofagiene pot fi intalnite in afara oricarui obstacol organic, asa cum exista in megaesofag, sau pot fi consecinta unor obstacole organizate (stenoze organice, tumori etc). De asemenea este de stiut ca dilatatiile esofagului pot cuprinde intreaga circumferinta a esofagului (megaesofag), sau din contra, numai o portiune din circumferinta acestuia, asa cum se intimpla in dirticulii esofagieni (. 5).

a) Megaesofagul mai este cunoscut si sub numele de dilatatie idiopatica a esofagului. Termenul de achalazie a cardiei este insa gasit ca mai potrivit pentru a explica boala printr-o "insuficienta neuromusculara a corpului esofagian, manifestata prin pierderea tonusului si a amplitudinii undei peristaltice primare" (O. Fodor). Desi cauza bolii nu este cunoscuta, totusi modificarile activitatii neuromotorii a esofagului au fost dodite.
Boala se intilneste mai frecnt intre 4060 ani dar poate, practic, sa apara la orice virsta. Debutul poate fi lent sau brusc, determinat de ingestia pripita a unui aliment sau de o tulburare emotiva. Din punct de dere clinic, disfagia, durerea retrosternala aproape continua si regurgitarea sint mai intotdeauna prezente. Si in aceasta boala se intilneste uneori o deglutitie mai usoara pentru alimentele solide decit pentru cele lichide. Spre deosebire de varsaturile din stenoza pilorica, regurgitatiile din megaesofag sint destul de abundente, contin alimente nedigerate, nu au acid clorhidric si sint insotite de un miros fetid. Boala are o evolutie de lunga durata si un prognostic in general bun.
Diagnosticul rezulta din semnele clinice si din cele obtinute prin cateterism, examen radiologie sau esofago-scopie.
Tratamentul, sub supragherea si indicatiile medicului, va incepe cu psihoterapie, regim alimentar adecvat (alimente semilichide), iar ca medicamente : anticoli-nergice, tranchilizante (Napoton, Diazepam) etc. Uneori poate fi indicat tratamentul chirurgical.

b) Dirticulii esofagieni, sint o dilatare ce intereseaza numai o portiune din circumferinta esofagului, care capata pina la urma aspectul unor degete de manusa. Dirticulii pot fi congenitali (prezenti la nastere) sau dobinditi (atunci cind apar in timpul vietii). Cind un dirticul este format din intregul perete esofagian, am de-a face cu dirticuli zisi adevarati, spre deosebire de dirticulii falsi, formati numai din mucoasa si submucoasa care herniaza printr-un punct slab al musculaturii esofagului. Dupa modul lor de formare, dirticulii se impart in dirticuli de pulsiune

care se formeaza prin presiunea bolului alimentar asupra peretelui esofagului

si in dirticuli de tractiune, produsi de retractii periesofagiene. in sfirsit, dupa localizare, dirticulii esofagieni se impart in dirticuli fa-ringo-esofagieni (Zenker) si in dirticuli esofagieni pro-priu-zisi.
Dirticulii faringo-esofagieni (dirticulii Zenker) evolueaza lent, cu o simptomatologie necaracteristica. Dupa senzatia de arsura, uscaciune sau de nod in git, urmeaza, cind dirticulii sint mai mari, disfagia, bolnavii acuzind senzatii de sufocare si de constrictii in git. Dupa disfagii se poate instala si regurgitarea. In dirticulii mai mari, putrefactia alimentelor se insoteste de un miros neplacut al aerului expirat, febra, inapetenta. Evolutia este de lunga durata, iar complicatiile destul de sere, inflamatia dirticulilor (dirti-culita) putind fi urmata de ulceratii si de perforatii. Pentru diagnostic sint de retinut, pe linga disfagie si regurgitare, fetiditatea aerului expirat si zgomotele hidro-aerice. Confirmarea diagnosticului o fac insa doar examenul radiologie si esofagoscopia.
Dirticulii esofagieni propriu-zisi sint reprezentati de dirticulii de pulsiune si de dirticulii de tractiune. Dirticulii de pulsiune sint foarte rari si insotiti de tulburari necaracteristice (dureri toracice, dispnee. tahicardie etc). Diagnosticul se face cu ajutorul esofagoscopiei si al examenului radiologie.

Dirticulii de tractiune sint mult mai frecnti, ajung pina la dimensiunile unui bob de fasole si sint localizati de regula pe peretele anterior sau lateral al esofagului, linga ganglionii hilari. Inflamatine de cinatate si retractia tesutului cicatriceal pot exercita o tractiune asupra peretelui esofagian si produc astfel sacul dirti-cular. In lipsa unei simptomatologii caracteristice, diagnosticul se face cu ajutorul examenului radiologie si al esofagoscopiei. Tratamentul este inainte de orice igienico-dietetic, administrindu-se bolnavului alimente care sa permita inaintarea cu us-urinta a bolului alimentar. Pentru a preni dirticulita, medicul poate recomanda sulfamide sau antibiotice. La tratamentul chirurgical se poate apela in dirticulii faringo-esofagieni (Zenker) care sint accesibili interntiei.



Alte materiale medicale despre: Bolile digestive

Enteritele si enterocolitele acute sint inflamatii acute ale mucoasei intestinului subtire si intestinului gros. Cauzele acestor afectiuni sint variat [...]
Cirozele sint boli cronice ale ficatului care se caracterizeaza printr-o evolutie progresiva, printr-o modificare structurala a, ficatului si prin apa [...]
Gastritele reprezinta inflamatii ale mucoasei stomacului. Ele pot aparea brusc (forma acuta) sau se dezvolta lent pe perioade indelungate (forma croni [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile digestive

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile