eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile digestive

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile digestive

Bolile stomacului - gastritele

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Bolile stomacului - gastritele



Notiuni sumare de anatomie si fiziologie. Din esofag, alimentele, prin deschiderea reflexa a cardiei, isi continua drumul in stomac (. 6). Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Astfel, daca in lungime ajunge pina la 25 cm. in largime poate sa depaseasca 12 cm avind prin aceasta o capacitate de pina la 2 1/2 litri. Este plasat in partea superioara stinga a cavitatii abdominale, imediat sub cupola dia-fragmatica. Este mentinut in aceasta pozitie datorita continuitatii in sus cu esofagul, iar in jos cu intestinul subtire si datorita, printre altele, ligamentelor peritoneale care-l leaga de organele cine. Stomacul, atunci cind este plin, are forma unui cimpoi. Prezinta o portiune rticala si una orizontala. Portiunea rticala este ia rindul ei formata din fundul stomacului si corpul stomacului, iar portiunea orizontala din antrul piloric si canalul piloric. Stomacul prezinta o fata anterioara (spre peretele anterior al abdomenului), o fata posterioara (spre peretele posterior), o margine dreapta sau mica curbura (concava), o margine stinga sau marea curbura (conxa), un orificiu superior (cardia) prin care face legatura cu esofagul si un orificiu inferior, pilorul, prin care face legatura cu duodenul.
Structural, peretii stomacului sint formati dinauntru in afara dintr-o tunica mucoasa, o tunica submucoasa, o tunica musculara (formata din trei straturi de fibre musculare) si o tunica seroasa. Mucoasa gastrica care acopera stomacul pe intreaga suprafata interna este constituita, printre altele, si dintr-un mare numar de glande. Aceste glande putem spune ca sint inzestrate cu o puternica activitate secretorie, daca tinem seama ca un adult sanatos secreta in 24 ore pina la 1 1/2 1 suc gastric. Pe linga mucus si acid clorhidric, sucul gastric contine pepsina, fermentul cel mai important al digestiei gastrice, in cursul examenului de titrare a sucului gastric, ce se recolteaza prin tubajele gastrice, se controleaza nu pepsina, ci secretia de acid clorhidric, ceea ce ne va permite sa ne dam seama daca este vorba de o hiper-aciditate, normaciditate, hipoaciditate sau anaciditate gastrica. Semnificatia tulburarilor surnite in secretia de acid clorhidric o vom dea odata cu bolile de care ne vom ocupa in continuare.



Dintre bolile stomacului, cu care ne intilnim mai des, ne vom ocupa aici de gastrite, boala ulceroasa si suferintele stomacului operat. La sfirsitul modulului vor fi expuse si citeva notiuni elementare despre unele boli mai rare ale stomacului. Despre cancerul stomacului, care ridica numeroase probleme in patologia acestui organ ne vom ocupa separat in modulul DC, referitor la "Boala canceroasa a aparatului digestiv".


Gastritele


Gastrita este inflamatia mucoasei gastrice insotita de o serie de tulburari in functiile secretorii si motorii ale stomacului. Dupa evolutia lor clinica gastritele se impart in gastrite acute si gastrite cronice.

a) Gastritele acute sint determinate de cauze foarte variate. Astfel, acestea pot fi provocate de factori fizici (bauturile prea reci sau prea fierbinti), factori chimici (abuzul de alcool sau de tutun, folosirea in doze mari a unor medicamente care contin salicilat, iod, arsenic etc., sau ingerarea accidentala a unor solutii concentrate acide sau alcaline), factori mecanici (supraincarcarea stomacului cu mese copioase), factori alergici (ingerarea unor alimente ca lapte, fragi, oua etc, de catre persoane al caror organism este sensibil la acestea) si factori toxico-infectiosi (prin ingerarea de alimente care contin microbi sau toxinele lor).
In gastrita acuta, primele semne apar dupa o perioada scurta (care nu depaseste de regula 8 ore) de la ingerarea unuia dintre factorii patogeni amintiti. Boala incepe cu greturi, dureri sau senzatii de presiune in capul pieptului (epigastru). varsaturi alimentare, acide si cu alimente nedigerate. Dupa golirea stomacului, daca se asociaza si o duodenita (gastroduodenita), varsaturile devin bilioase si mai persistente. in acelasi timp bolnavii prezinta si alte tulburari, ca eructatii cu un miros neplacut, cefalee, transpiratii, limba incarcata (saburala) si uneori o febra mai mult sau mai putin ridicata. O simptomatologie asemanatoare, dar mai accentuata, exista in gastrita acuta coroziva, care, asa dupa cum am mentionat este provocata de diferite substante caustice inge-rate. O asemenea gastrita este asociata si cu o esofagita coroziva si se insoteste aproape regulat de varsaturi ' hemoragice (sanguinolente). O gastrita d*e asemenea foarte sera, dar din fericire rara, este gastrita flegmonoasa, de origine microbiana, care incepe brusc cu febra, frisoane, dureri in epigastru, varsaturi si cu o leucocitoza ce ajunge pina la 20 000•30 000.
Diagnosticul rezulta din informatiile pe care le poate da bolnavul, din semnele clinice amintite si din examenul radiologie care arata de obicei o hipersecretie si un relief gastric cu pliuri ingrosate.
Tratamentul incepe cu repaus la pat, comprese calde pe abdomen, iar daca bolnavul n-a eliminat intreaga cantitate de alimente ingerate, se fac spalaturi gastrice, se administreaza substante vomiti (care sa produca varsaturi) si entual purgati sau clisme. Dupa o zi in care bolnavul n-a primit nici un aliment, in ziua a. doua se pot recomanda ceaiuri, supe de zarzavaturi strecurate si apoi, treptat, se va trece la o alimentatie mai consistenta (gris, orez, oua fierte, compoturi etc).
Tratamentul medicamentos (cu anticolinergice, pansamente gastrice etc), prescris de medic, va trebui urmat cu strictete. In gastrita coroziva tratamentul de urgenta va consta din administrarea antidoturilor indicate, iar in gastrita flegmonoasa se va apela la tratamentul chirurgical.
In profilaxia gastritelor acute se va recomanda respectarea regulilor de igiena alimentara, evitarea alimentelor entual contaminate, evitarea abuzului de bauturi alcoolice si de tutun, cit si manipularea cu grija a substantelor caustice care in nici un caz nu vor fi lasate la indemina copiilor.
b) Gastritele cronice sint pe buna dreptate considerate ca unele din cele mai frecnte boli digesti. In realitate procesele inflamatorii cuprind adeseori in gastritele cronice si mucoasa duodenala, asa incit se vorbeste adeseori de gastroduodenite. Ca si in gastritele acute, si in cele cronice, cauzele sint multiple. De fapt mare parte din cauzele gastritelor acute, atunci cind actioneaza timp mai indelungat, pot determina gastritele cronice. Asa de exemplu, greselile de alimentatie cu.mese prea fierbinti sau prea reci, luate in graba si la ore neregulate etc, abuzurile de alcooluri concentrate, de tutun sau de diferite condimente, o dantura neingrijita si o masticatie insuficienta, le intilnim frecnt in antecedentele bolnavului de gastrita cronica. De asemenea, abuzurile care se fac cu medicamente ca aspirina, antinevralgicele, unele purgati etc, pot genera o gastrita cronica. Ca substrat morfologic, gastritele cronice se pot prezenta cu pliurile mucoasei ingrosate, grosolane, hipertrofiate (gastrita hipertrofica) sau din contra, acestea sint sterse, iar mucoasa este subtiata (gastrita atrofica). Procesul inflamator poate cuprinde intreaga mucoasa gastrica sau se poate localiza numai la anumite zone, cum ar fi regiunea antrala (gastrita antrala).



Boala, din punct de dere clinic, incepe cu dureri in epigastru, dureri care desi prezinta unele variatii in intensitate dupa mese, nu capata caracterul ritmic al durerilor din boala ulceroasa. Pe de alta parte, atunci cind am si o perigastrita prin interesarea si a tunicii seroase, durerile pot capata un caracter aproape continuu. Bolnavii prezinta adeseori greturi, varsaturi, eructatii, arsuri, inapetenta, o senzatie de plenitudine dupa mese si adeseori un gust neplacut in gura. Boala are o evolutie cronica, in care perioade de relativa acalmie alterneaza cu perioade de exacerbare. Un regim alimentar adecvat si un tratament corespunzator pot duce la vindecare. Uneori se pot ivi insa si complicatii. Desi nu se poate face o relatie cauzala intre gastrita, in general, si boala ulceroasa, totusi, se pare ca forma hipertrofica de gastrita s-ar putea complica cu un ulcer. Unele probleme mai delicate le ridica insa relatiile dintre gastrita cronica hipoacida sau anacida si boala canceroasa. Daca conceptia "gastritei precanceroase" nu detine suficiente argumente pentru a se impune, totusi din punct de dere practic, este necesar ca bolnavii mai in virsta, cu o gastrita cronica anacida, sa beneficieze de o supraghere continua mai atenta. Asa se explica faptul ca bolnavii, la care cu ocazia unui chimism gastric s-a gasit o lipsa de acid clorhidric, sint chemati la controale repetate, periodice.
Diagnosticul gastritelor se face pe baza datelor culese de la bolnav, a simptomelor cu care se insoteste boala, a examenului radiologie si a chimismului gastric. Gastrita cronica nu pare sa fie insotita de o anumita aciditate mai mare sau mai mica. Totusi, se apreciaza ca gastritele hipertrofice evolueaza de regula cu hiper-aciditate, iar gastritele atrofice ar evolua cu hipoacidi-tate sau chiar anaciditate. De un real folos, in mina celor experimentati, a denit astazi examenul endoscopic al mucoasei gastrice (gastroscopie, fibroscopie) care, asociat cu biopsia de mucoasa, permite sa se diferentieze o serie de gastrite cu aspecte mai aparte, ca gastrita ru-coasa, gastrita edematoasa, gastrita hemoragica sau gastrita ulcerativa.

Tratamentul in gastrita cronica trebuie sa inceapa cu o alimentatie adecvata, care la inceput se va compune din gris cu lapte, orez, oua moi, supe de zarzavaturi. Mai tirziu, alimentatia va putea deni mai consistenta, cuprinzind brinzeturi, unt, smintina, carne fiarta de vita, de pasare sau de peste slab. Mesele repetate, putin abundente, vor fi reduse in celuloza, urmarind prin aceasta o crutare a mucoasei gastrice.
Pentru calmarea durerilor se vor aplica comprese calde in regiunea epigastrica, repausul la pat nefiind necesar. Fumatul insa si bauturile alcoolice vor fi complet interzise.
Ca medicatie, la recomandarea medicului, in gastritele hipoacide sau anacide se administreaza Acidopeps, iar in cele hiperacide se prescriu de regula prafuri alcaline sau Ulcerotrat. Pentru dureri sint indicate preparate ca Scobutilul, Lizadonul s.a.
Profilaxia gastritelor cronice, asemanatoare cu aceea a gastritelor acute, obliga indeosebi la respectarea regulilor de igiena a alimentatiei. in special, servirea in liniste a meselor la ore regulate, ingrijirea danturii si o masticare suficienta a alimentelor, ca si evitarea alcoolului, tutunului, condimentelor si medicamentelor iritante, trebuie avute permanent in dere.



Alte materiale medicale despre: Bolile digestive



Se depun eforturi intense pentru cunoasterea, prevenirea si tratamentul bolilor alergice care s-au extins amenintator. Termenul de alergie a fost pro [...]
Florile de galbenele au actiune calmanta si cicatrizanta pentru aceste afectiuni. Ceaiul se prepara din plante enflorescente, 2 lingurite la o [...]
Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecventa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotica, d [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile digestive

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile