Lasati soarele sa intre
Atunci cand se raceste vremea, rata atacurilor de cord sporeste.
Cred ca lucrurile sunt uneori mai simple decat par a fi. in modulul 7, v-am dezvaluit unele secrete ale regimului
alimentar cretan. Oamenii din insula greceasca sufera mai putine atacuri de cord decat oricine din lumea civilizata. in ultimii ani, cercetatorii au explicat rata scazuta a atacurilor de cord in special prin prisma obiceiurilor alimentare sanatoase ale insularilor. Multe legume, putina carne, vin: cred ca aceasta explicatie nu este destul de lesne de inteles, totusi, pentru ca am impresia ca secretul sta, cel putin partial, in clima in care traiesc acesti oameni. Cei care traiesc in sud au mai mult acces la lumina solara, deci au inimi mai "luminate".
Acest lucru ar putea parea, la inceput, paradoxal, dar este adevarat. A avea o
inima sanatoasa depinde, intr-o oarecare masura, de anotimp. Doi cercetatori au demonstrat, individual, acest lucru: profesorul Robert A. Kloner, din Los Angeles, si Sandrine Danet, din orasul francez Lille.
Studiul european a fost primul care a silit o legatura directa intre meteorologie si rata deceselor din cauza infarctului miocardic. Cercetatorii au descoperit ca, atunci cand temperaturile scad pana la 10 grade sau mai putin, rata atacurilor de cord creste cu aproximativ 13%. Cercetatorii francezi au mai studiat si efectele variatiilor de presiune atmosferica. Rezultatul: o diferenta de 10 milibari - indiferent daca este superioara sau inferioara - creste riscul de
atac de cord in cote cuprinse intre 11 si 12%.
Atunci cand scade temperatura, riscul atacurilor de cord creste cu pana la 13%.
Printre cele 3 330 de persoane incluse in studiu, au existat si oameni care nu avusesera niciodata probleme cu inima. Printre cei care mai avusesera un atac de cord sau cei in varsta, rata riscului a fost si mai mare. Intervalul de timp in care s-a desfasurat studiul care a furnizat, pentru prima oara, do concludente ale legaturii dintre vreme si frecventa producerii infarcturilor miocardice, a fost deosebit de impresionant. Sandrine Danet si colegii sai au lucrat, in total, zece ani. Cercetarile lor au constituit o parte a proiectului MONICA al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, o initiativa care, in ultimii ani, a fost recunoscuta la nivel international in domeniul cercetarii bolilor de inima.
Concluzia la care s-a ajuns? Cu cat anotimpul este mai rece, cu atat mai multe atacuri de inima r avea loc. Este interesant de observat ca profesorul Kloner a ajuns la aceeasi concluzie. El a mai observat, totodata, timp de peste zece ani, ca cele mai multe decese din pricina bolilor coronariene survin in lunile de iarna. in lunile iulie, august si septembrie, rata atacurilor de cord a scazut, in cadrul grupului experimental, cu pana la 25%.Intrucat, in cea mai mare parte a timpului, clima californiana nu are fluctuatii extreme de temperatura, inseamna ca cele doua studii au fost intreprinse in conditii de temperatura foarte diferite.
Acest lucru da o si mai mare validitate descoperirilor. Este posibil ca reactiile noastre instinctive de a creste nivelul de calciu si nutrimente pentru a ne ajuta sa depasim schimbarile climatice in timpul lunilor de iarna sa fie factori determinanti ai problemelor coronariene. Alta posibila explicatie: riscul sporit al infectiilor
virale din timpul iernii ar putea conduce, de asemenea, la sporirea problemelor cardiace.
Cel mai frumos soare este cel care iti straluceste in camera.
Ar trebui sa evitam sa facem rationamente pripite. Desigur, soarele este bun pentru inima daca nu ne expunem unor variatii mari de temperatura. Dar inainte de a va face bagajele si a va grabi spre sud, cel mai bun soare e tot cel care straluceste in casa dumneaastra, chiar daca, uneori, nu este atat de cald pe cat ati dori sa fie.
