eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Stenoza mitrala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare » stenoza mitrala

Cateterismul cardiac

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cateterismul cardiac

Advertisements


Este metoda care a adus contributii deosebit de importante in cunoasterea fiziopatologiei SM si in precizarea diagnosticului, mai ales in derea indicatiei operatorii. Metoda isi pastreaza si astazi o importanta deosebita, chiar daca prin confruntarea datelor sale cu datele celorlalte metode de instigatie s-a ajuns ca acestea sa ofere adeseori informatii de o valoare asemanatoare, dar fara riscurile "invazivitatii" - sau daca ecocardiografia, in ultima vreme, aduce date de precizie si finete, cu ajutorul unei metode neinvazi.

Indicatiile pentru cateterismm etapa actuala sunt:


- cazurile cu diagnostic incert;

- cazurile de leziuni mitrale deosebite;
- cazurile care pun problema de asociere cu alte valvulopatii, ceea ce are consecinte asupra indicatiei operatorii;
- cazurile in care exista o neconcordanta importanta intre simptomatologia
subiectiva si cea obiectiva sau in raport cu datele unor instigatii paraciinice;
- cazurile in care se pune problema asocierii unor leziuni coronariene, de care trebuie tinut cont in actul operator.
Se poate efectua cateterismul stang, care ar fi cel mai util, dar este putin utilizat din cauza dificultatilor tehnice si a riscurilor mult mai mari.
De cele mai multe ori se utilizeaza cateterismul drept, care este mult mai usor de efectuat si mult mai putin riscant si care ofera informatii suficiente in general pentru diagnostic.


Aprecierea stenozei orificiu/ui mitral

Necesita:


- calculul debitului cardiac pe principiul lui Fick;

- masurarea gradientului de presiune din diastola dintre AS si VS;


- determinarea timpului de umplere diastolica a VS.

Gradientul de presiune AS/VS se calculeaza imetric in cazul cateterismului stang.
Daca se face cateterismul inimii stangi si se inregistreaza sincron presiunile din AS si VS se poate aprecia gradul de seritate a SM cu ajutorul timpului de injumatatire a gradientului initial diastolic de presiune AS/VS , asa cum este aratat in .5-79.
Timpul de injumatatire a gradientului de presiune diastolica - T 1/2P - este intervalul de timp dintre momentul gradientului maxim de presiune intre AS si VS de la inceputul diastolei (a in .) si momentul in care diferenta de presiune dintre AS si VS va ajunge la jumatatea valorii initiale a (acesta este punctul b, respectiv b b" din ura).
Intervalul este cu atat mai lung (0,10", 0,20", 0,30") cu cat este un gradient de presiune mai mare intre AS si VS si deci un grad mai mare de seritate a SM.
In cazul cateterismului drept (cel uzual), presiunea din AS se considera egala cu presiunea capilara pulmonara (PCP), adica "presiunea de infundare" (Wedgepressure - engl.) a sondei intr-o ramura arteriala pulmonara cat mai periferica.
Presiunea diastolica din VS se considera conntional ca ar fi de 5 mmHg


DC: debitul cardiac

D durata perioadei de


umplere ntriculara diastolica

F : frecnta cardiaca Se apreciaza urmatoarele grade de SM.


- SM usoare, cu suprafata orificiului mitral peste 2cm2

- SM medii, cu orificiul mitral intre 1,5 - 2 cm2


- SM sere, cu orificiul mitral intre 1 -l,5 cm2

- SM foarte sere, cu orificiul mitral sub 1 cm8
Este mai exact si util sa se raporteze suprafata orificiului mitral la suprafata corporala, cifra critica fiind de 0,7 cm2/m2.
Presiunea capi/ara pulmonara (PCP) depaseste limita normala de 12 mmHg, crescand aproximativ proportional cu gradul SM (.5-80). Totusi, PCP depinde si de fluxul mitral, deci indirect de debitul cardiac.
Presiunea sistolica din VD creste, cel putin proportional cu cresterea nilului PCP, dar uneori disproportionat de mult, atingand chiar valorile sistemice sau chiar depasindu-le (.5-80).
Gradientul dintre presiunea in arterele pulmonare si PCP ( = nele pulmonare) creste; cu cat este mai mare, cu atat denota instalarea celui "de al doilea baraj", pulmonar.
Rezistenta arteriolara pulmonara creste, uneori foarte mult, chiar pana la 1500 dyn/sec/cm"5.
Raportul dintre travaliul VD/VS (normal 1/5) creste pana la 1 si mai mult chiar.


Fractia de ejectie a VS apare adeseori scazuta.

Se constata disfunctii ntriculare segmentare: anterolaterala (din cauza insuficientei VD) si postero-bazala (ca urmare a reducerii mobilitatii vali mitrale).



Alte materiale medicale despre: stenoza mitrala



Acest gen de explorare este foarte important in cazul inimii si al vaselor sanguine. Cateterismul inseamna introducerea unor sonde (niste tuburi subti [...]
Daca am incerca sa sistematizam modalitatile de tratament al tulburarilor de ritm si de conducere, am observa ca medicina moderna ofera mai [...]
Bolile cardiace care apar de la nastere (fiind denumite de aceea congenitale) sunt numeroase si pot umple un tratat cu mii de pagini. Din fericire, el [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre stenoza mitrala

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile