eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Inima si vasele la omul sana‚tos si la bolnavul cardiovascular

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Inima si vasele la omul sana‚tos si la bolnavul cardiovascular

Advertisements


Circulatia sanguinei asigura, pe de o parte, nutritia organelor si tesuturilor cu substantele nutritive si oxigenul necesar celulelor, iar, pe de alta parte, eliminarea deseurilor rezultate din arderile din organism. Circulatia singelui se face intr-un sistem inchis de canale (vasele sanguine) format din : artere, capilare si vene. in afara acestora mai exista o circulatie limfatica, formata din vase mici prin care circula limfa rezultata din lichidul aflat intre celulele tesuturilor,- ea se varsa.in sistemul venos. In drumul sau prin vase, singele circula cu teze si presiuni diferite, and valori maxime in aorta si din ce in ce mai mici catre periferie. In capilare si venele mici teza singelui se reduce de mai multe sute de ori fata de cea din aorta ,-de asemeni presiunea sanguina scade de-a lungul coloanei de singe din artere spre capilaro si vene. Energia care pune in miscare singele din vase este furnizata de inima, care actioneaza ca o pompa. Inima este un organ muscular, gol pe dinauntru, alcatuit din patru camere sau catati (. 2), doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventriculi). Ea se afla in jumatatea stinga a cutiei toracice, and o forma conica cu baza orientata in sus, inapoi si spre dreapta, rful fiind situat in jos, inainte si spre stinga, venind in contact cu peretele toracic. Ven-triculii reprezinta masa musculara principala a inimii, dar intre ei exista unele deosebiri. Ventriculul drept pompeaza singele in plamini cu o presiune relativ redusa in atie cu presiunea arteriala sis-temica, de aceea peretele sau muscular este mai subtire decit al ventriculului sting. in conditii de boala, ventriculul drept sufera in bolile pulmonare cronice insotite de hipertensiune in circulatia pulmonara, in timp ce ventriculul sting are de efectuat un travaliu crescut in cursul hipertensiunii arteriale.


Peretele inimii este format din trei straturi. Un prim invelis exterior, pericardul, separa inima de restul organelor toracice, iar un strat intern, endo-cardul, este cel care ne in contact direct cu singele. intre aceste straiuri se gaseste miocardul, partea contractila a inimii, care se contracta ritmic si automat asigurind functia de pompare a singelui.
Camerele inimii sint separate de sus in jos prin-tr-un perete denumit septul inimii. in acest fel atrine nu comunica intre ele si nici ventriculii intre ei. Comunicarea intre atrii si ventriculi se face printr-un orificiu care are la adult 5•6 cm2 si care este prevazut cu o valvula, denumita valvula atrioventricu-lara. in stinga, ea mai poarta numele de valvula mitrala pentru ca forma ei bombata seamana cu cea a unei mitre episcopale ; in dreapta poarta numele de valvula tricuspida, deoarece este formata din trei foi. Aceste valvule au rostul de a impiedica singele sa fuga inapoi in atrii atunci cind ventriculii se contracta. Ventriculul sting da nastere arterei aorte, care duce singele in intreg organismul, iar ventriculul drept arterei pulmonare care duce singele in plamini. intre ventriculi si aceste artere exista un alt grup de valvule denumite sigmoide care se inchid alunei cind ventriculul este relaxat si impiedica scurgerea de singe din artere spre ventriculi.Imbolnarile aparatului valvular al inimii se intilnesc indeosebi in cursul reumatismului acut. Inflamatia tesuturilor care iau parte la formarea valvulclor duce la sudarea sau la refractia acestora, in acest caz, orificiile deserte den ingustate (stenoze) opunind rezistenta la trecerea singelui, sau scapa singele sub presiune, nefiind etanse (insuficiente), in ambele cazuri camera cardiaca respectiva trebuie sa depuna un efort suplimentar, reali-zind o presiune mai mare (in caz de stenoze), fie vehiculind o cantitate mai mare de singe (in cazul a€¢insuficientelor).In masa muschiului inimii, in atriu, sept si ventriculi se afla un sistem de formatiuni nodulare $i fascicule care cuprind ca o retea masa miocardului. Prin aceasta retea sint conduse impulsurile de natura bioelectrica care sint capabile sa excite si sa determine contractia fibrelor musculare cardiace. Acest sistem poarta numele de sistem excito-con-duclor si imbolnarea lui poate duce la intreruperea conducerii stimulilor in interiorul inimii (blocuri).
Pentru a furniza tesuturilor necesarul de oxigen, singele trebuie sa treaca prin plamini, unde se incarca cu oxigen din aer si elimina bioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Singele din vene ne la atriul drept, de aici trece in ventriculul drept, artera pulmonara si se distribuie capilarelor pulmonare unde se face oxigenarea. Singele oxigenat din plamini ne prin venele pulmonare in atriul sting, iar de aici in ventriculul sting de unde este pompat in aorta (. 3).
Munca inimii se face ritmic, contractiile inimii (sistola) alterneaza cu perioade de repaus (diastola) in cursul carora camerele cardiace se umplu cu singe. Tn mod normal, durata unei sistole este de 0,3 secunde, a diastolei de 0,5 secunde. Frecventa contractiilor cardiace este in repaus de 70 pe minut, realizind la un adult normal un debit cardiac de aproximativ 5 litri pe minut. Prin sistemul nervos vegetativ si o serie de reactii reflexe, inima isi poate adapta travaliul in raport cu nevoile organismului. Astfel, in cazul unui efort maximal, frecventa batailor cardiace creste pina la 150 pe minut, debitul cardiac putind atinge 20•25 litri pe minut.
Pentru a face fata unui travaliu atit de intens si de continuu miocardul, a carui masa musculara este la o persoana normala do aproximativ 300•350 g, trebuie sa fie foarte bine nutrit. Aceasta nutritie se face prin intermediul arterelor coronare, care iau nastere din portiunea initiala a aortei, se distribuie pe suprafata inimii si dau ramuri caro patrund in grosimea muschiului cardiac. Bolile arterelor coronare duc de obicei la ingustarea acestor vase, ele sint urmate de imposibilitatea asigurarii unei cantitati suficiente de singe miocardului, la inceput la eforturi mari. In aceste conditii inima nu mai poate face fata unor solicitari crescute, apare fingina pectorala sau daca arterele coronare se astupa brusc, o distrugere a unei parti din masa von-triculilor, infarctul miocardic.



Arterele sint vasele prin care singele oxigenat, destinat nutririi organelor si tesuturilor organismului, curge cu o teza mare si o presiune ridicata. Arterele se contracta sub influenta frigului, tutunului, a unor medicamente vasoconstrictoare, ex-plicind influenta nociva a acestora in bolile arteriale. Arterele pot suferi de asemeni in cursul ate-rosclerozei. Aceasta este o boala generala a sistemului arterial care prin localizarea la arterele membrelor inferioare, coronare, cerebrale sau alte artere scerale poate cauza o suferinta cronica determinata de insuficienta irigatiei. Este de subliniat ca simptomele se manifesta initial ca o suferinta a organului sau extremitatii respective la efort, atunci cind este necesara o cantitate crescuta de singe. Obstructia partiala sau chiar totala a unei artere nu duce in mod obligatoriu la distrugerea tesuturilor irigate de aceasta. Alunei cind aceasta obstructie se produce treptat, exista posibilitatea dezvoltarii unei "circulatii colaterale". Prin alte vase mici, care in conditiile ocluziei arteriale se dilata mult, se pot forma canale suplimentare care duc sinete pe cale ocolita in teritoriul sarac in singe. Aceasta circulatie colaterala reprezinta o reactie naturala foarte pretioasa, care poate asigura abilitatea organelor, tesuturilor, chiar dupa astuparea completa a unui trunchi arterial.
In vene singele circula spre inima cu o teza mai mica si cu presiuni reduse. Circulatia se face uneori impotriva gratatiei, asa cum este cazul membrelor inferioare, ceea ce explica si dezvoltarea varicelor la acest nivel. Circulatia mai lenta in vene favorizeaza, in acest sector, aparitia trombo-zelor, respectiv a cheagurilor de singe in interiorul vaselor, fenomen ce in mod normal nu are loc. Acesta este favorizat de incetinirea curgerii singe-lui, asa cum se intimpla la bolnai imobilizati la pat timp indelungat, ca si in cazul cresterii coagu-


labilitatii singelui.



Galerie de imagini si poze medicale: cardiovascular


imagine cu cardiovascularimagine cu cardiovascular imagini cardiovascularimagini/poza cardiovascular


Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare



Prin anii 1960, medicii redescopereau un adevar cunoscut din vechime: mancarea multa si grasa si lipsa miscarii, leneveala, doar ele, fara alt ajutor, [...]
in ultimii 30 de ani, in unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, in timp ce, in tarile in curs de dezvoltare, s-a observa [...]
Se intalneste o incidenta scazuta a fumatului activ la pacientii cu boli cardio-vasculare (3,5%) (95) si un numar crescut de ex-fumatnri i [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile