Fumatul, hipertensiunea arteriala si un nivel prea crescut al colesterolului in sange (hipcrcoles-terolcmie) sunt principalii factori de risc ai bolilor cardiosculare.

Acesti factori de risc diferiti actioneaza in principal la nivelul arterelor, in special la nivelul arterelor inimii. Iii suni responsabili de formarea, pe peretii arterelor, de placi constituite din depozite de grasimi, numite placi de aterom, care jeneaza circulatia prin reducerea aportului de sange la inima. Aceasta boala a peretelui arterelor se numeste ateroscleroza.

FUMATUL
Efectele nocive ale fumatului sunt numeroase si cunoscute. Tutunul are o actiune nefasta asupra plamanilor (bronsita cronica, cancer bronhopul-monar), dar si asupra sistemului cardioscular. El favorizeaza dezvoltarea ateroscle-rozei, crestand astfel riscul pentru bolile cardiosculare. Riscul de infarct miocardic e de doua oii mai marc la un fumator si e tu atal mai important cu cat cantitatea de tutun consumata e mai mare. Daca o persoana inceteaza sa mai fumeze, sunt necesari mai mulfi ani pentru ta riscul sa scada pina la nivelul celui al unui nefumator.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Hipertensiunea arteriala, care corespunde unei cresteri anormale a presiunii in artere, e 0 afectiune foarte frecvent intalnita, care creste riscul pentru o insuficienta oxigenare a muschiului cardiac prin diminuarea sau oprirea circulatiei sanguine intr-una sau mai multe artere ale inimii (cardiopatie ischemica),
Riscul e proportional cu cresterea presiunii arteriale. Aceasta boala constituie un lai toi (avori/.ant si pentru dezvoltarea aterosclerozei si determina la nivelul inimii o hipertrofie de ventricul stang ce are drept consecinta o crestere a nevoilor de oxigen.

CRESTEREA COLESTEROLULUI

Cresterea anormala a lorilor de colesterol in sange, denumita hipereolesterolemie, poate ii responsabila de dezvoltarea aterosclerozei in arterele coronare, de producerea cardiopatiei ischemice si chiar a unui infarct de miocard. Se considera colesterolul crescut daca trece peste loarea de 2 g/l.
Riscul cardioscular devine semnificativ cand nivelul colesterolului se situeaza peste 2,5 g/l.

ALTI FACTORI DE RISC

Si alti factori pot creste riscul pentru boli cardiosculare. Diabetul, caracterizat prin niveluri ale zaharului in sange (glicemia, pe nemancate) superioare lorii de 1,4 g/l, creste de doua ori riscul pentru dezvoltarea unei afectiuni cardiace in raport cu persoanele fara diabet zaharat. Obezitatea si sedentarismul excesiv, asociate altor factori de risc (hipertensiune, hipereolesterolemie, diabet), constituie si ele factori de risc pentru boala coronariana ischemica. Dimpotri, practicarea unei activitati fizice cu regularitate pare sa aiba un rol proiector in ceea ce priveste dezvoltarea aterosclerozei. Cu toate ca acest lucru c dificil de demonstrat stiintific, se pare ca stresul, mai ales cel legat de viata profesionala, e implicat in dezvoltarea aterosclerozei, in special a celei de la nivelul arterelor coronare.
Acest factor pare important in mod special la unele persoane pe care le consideram hiperac-tive.
In fine, alti factori de risc par sa joace un rol secundar in aparitia bolilor cardiosculare. Este vorba in special de cresterea anormala a nivelului de acid uric in sange (hiperuri-cemie) si de unele tulburari meolice (de exemplu cele referitoare la calciu).

ALIMENTATIA
Numeroase studii au pus in evidenta legaturile dintre alimentatie si bolile cardiosculare. Unii sugereaza ca riscul de infarct miocardic e redus in situatia in care alimentatia e bogata in fibre, adica in fructe, in legume, mai ales in cereale. Altele evoca efectul proiector, pe termen lung, al pestelui, care amelioreaza nivelul grasimilor circulante din sange si scade presiunea arteriala.
In fine, consumul moderat de alcool, in special de vin, ar reduce riscul pentru bolile cardiosculare, mai ales pentru infarctul de miocard.

PROFILAXIA SI PREVENIREA
Cunoasterea principalilor factori de risc ai bolilor cardiosculare permite, prin modificarea modului de viata, prevenirea aparitiei sau agrarii acestora. A nu fuma, practicarea cu regularitate a unei activitati sportive, respectarea unui regim alimentar echilibrat sunt tot atatea masuri susceptibile de a reduce riscul pentru bolile cardiosculare.

ASOCIEREA FACTORILOR

Asocierea, la aceeasi persoana, a mai multor factori de risc (fumat, stres, hipertensiune arteriala, alcoolism etc.) creste considerabil riscul pentru aparitia unei boli cardiosculare. Efectul acestor asocieri e amplificat, adica el nu corespunde unei simple sume aritmetice.