eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Electrocardiografia si ecocardiografia

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Electrocardiografia si ecocardiografia

Advertisements


INTERPRETAREA STANDARD A ECGIu mod normal, standardizarea este 1.0 mV per 10 mm, iar vite/a hirtiei este 25 mm s i fiecare casuta mica orizontala - 0,04).
FRECVENTA CARDIACA‚ Batai min - 300 impartit la numarul de casute la distanta de 5 mm una de alia) dintre doua complexe QRS consecutiv e. Pentru frecvente cardiace mai mari, se imparte 1500 la numarul de casute mit i lla I mm una de alta) dintre complexele QRS.
RITMUL Ritmul >7/w.vi;/cste prezent daca fiecare unda P este urmata de un QRS. intervalul PR>0,12s, fiecare QRS este precedai de o unda P. iar unda P este pozitiva in derivatiile I, II si III. Aritmiilc sinl discutate in cap. 77.
AXUL MEDIAN Daca QRS este pozitiv in derivatiile membrelor I si II. atunci axul este normal. Altfel, se va gasi derivatia membrelor in care QRS este cel mai izoelectric (R = S). Axul cordului este perpendicular pe acea de-l1\ atic I Daca complexul QRS este pozitiv in acea derivatie per-
pendiculara, atunci axul cordului se gaseste in directia acelei derivatii; daca este negativ, atunci axul cordului este orientat in directie exact opusa acelei derivatii
De\ ierea la stinga a axului {< 30") apare in boala difuza a ventriculului sting, IM inferior: de asemenea. in heniibioc anterior sting (R mic, S adine in derivatiile II, III,aVF).
pare in hipertrofie ventriculara dreapta (R> S in V|)si in hemibiocul drept posterior (Q mic si R inalt in derivatiile II. III si aVF). Usoare devieri la dreapta ale axului pot fi intilnite si la indivizi slabi, sanatosi (pina la 110A°).


INTERLE (Valorile normale intre paranteze)

PRI0.I2 0,20s)
a€¢ Scurt: (1) sindrom de preexcitatie (se va cauta QRS eu portiunea ascendenta neclara, datorita undei "delta"),(2) ritm nodal (P inversat in aVF).
a€¢ Lung: Bloc AV de gradul inlii (cap. 77).


QRS (0.06 0.10 s)

a€¢ Largii: (I) contractii ventriculare premature. (2) blocuri de ramura: dreapta (RsR' in V,, S adinc in V,,) sau stinga (RR* in V6) ( . 74-2). (3) nivele toxice ale anumitor medicamente (de ev chinidina), (4) hipo-kaliemie severa.


QT (< 0.43 s; < 50% din intervalul RR)

a€¢ Prelungii: congenital, hipokaliemiet hipocalcemie, medicamente (chinidina, procainamida, antidepresive triciclice).



HIPERTROFIE


a€¢ Atriu drept: unda P > 2,5 mm in derivatia II.

a€¢ Atriu sting: P bifazic (pozitiv, apoi negativ) in V|, cu forta terminala negativa mai larga de 0,04 s.
a€¢ Ventricul drept: R>SinV, siR>5 mm in V,; S adine in V6; axul deviat la dreapta.
a€¢ Vantricul sting: S in V, plus R in V5 sau V6 > 35 mm sau R in aVL > II mm.

INFARCT (ftg. 74-3 si 74-4) [Meu unda Q: Unde Q patologice (> 0,04 s si > 25% din inaltimea totala a QRS) in derivatiile aratate in elul 74-l: IM acut/ora unda Q, se prezinta cu modificari ST-T in aceste derivatii, fara aparitia undei Q.


UNDE ST-T

a€¢ SupradenivelareST: IM acul. spasm coronarian, pericardila (cu concav i-tatea in sus), anevrism de VS.
a€¢ Suhdenivclcire ST: Efect digitalic. suprasolicitare (datorita hipertroliei ventriculare), ischemie, IM non-transmural.


INDICATIILE ECOCARDIOGRAFIEI

STENOZA LVULARA‚ Pot fi evaluate atit stenozele pe valve native cil si pe valve artificiale, iar severitatea poate II determinata prin Doppler [gradientul maxim = 4 x (viteza maxima)"].
REGURGITATIA LVULARA‚ Pot fi identificate leziunile structurale (de ex. valva batanta, vegetatii) care conduc la regurgitatii. Eco poate decela daca functia ventriculara este normala: Doppler (. 74-6) poate identifica si estima severitatea regurgitatiei prin fiecare valva
PERFORMANTA VENTRICULARA‚ Pot fi apreciate modificarile globale si regionale ale motilitatii peretilor ambilor ventriculi; poate fi vizualizata hipertrofia/infiltratia ventriculara; se pot obtine do ale hipertensiunii pulmonare.

SURSELE CARDIACE DE EMBOLISM Se pot vizualiza trombi atriah sau ventriculari, tumori intracardiaee si vegetatii valvularc. Identificarea .surselor cardiace de embolism este ineficienta in absenta anamnezei sau a examenului fizic, licocardiografia transesolagiana este mai sensibila decit ecocardiogralia standard. (ranstoraCica. in identificarea surselor de embolism.
ENDOCARDITA Vegetatiile pot 11 vizualizate la mai mult de jumatate dintre pacienti, dar abordarea terapeutica este in general bazata pe rezultatele examenului clinic, nu pe cel echografie. Pol fi evaluate complicatiile endocarditei (de ex. regurgitatia valvularS)-


BOLI CARDIACE CONGENITALE Echo. Doppler si eco cu contrast (injectarea rapida de solutie salina i.v.) sint metodele neinvazive de electie in identificarea leziunilor congenitale.
RA‚DA‚CINA AORTICA‚ Pol fi evaluate anevrismul si disectia de aorta; se pot aprecia complicatiile (regurgitatia aortica. tamponada) (cap. 85).
CARDIOMIOPATIE HIPERTROFICA‚, PROLAPS DE L‚ MITRALA‚, RE‚RSAT PERICARDIC Eco este metoda de diagnostic de electie pentru identificarea acestor afectiuni.



Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare



Eco-M si Eco-2D evidentiaza doar structurile anatomice, nu si fluxul sanguin intracardiac, a carui vizualizare devine insa importanta mai ales [...]
Acest termen defineste metoda de studiu a cordului din interiorul lumenului esofagian, utilizand tehnicile ecocardiografice in modul M, bidimension [...]
Aceasta metoda permite diagnosticul de SM cu SE=100%, SP=92-100% si AG -100% si apreciaza corect severitatea bolii la 80% din cazuri (59). EcoCG- [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile