eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Diagnosticul diferential al pericarditelor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


in pericardita uscata, frecatura trebuie deosebita de suflul cardiac orificial si extracardiac, de frecatura pleurala si de zgomotul de galop. Suflul orificial este mai putin aspru, are sediul la focarele cardiace de auscultatie, se proa si este sincron cu zgomotele inimii. Suflul extra-cardiac este dulce, se modifica cu pozitia si la efort.
Frecatura pieurala se percepe in afara matitatii precordiale sau pe marginea stinga a inimii ; se produce in raport cu respiratia, nu are legatura cu revolutia cardiaca, diminueaza sau dispare in inspiratie profunda, nu se accentueaza in pozitie aplecata sau sezind. Anamneza si examenul aparatului respirator (clinic si radiologie) sint concludente. Zgomotul de galop apare la hipertensivi, renali cronici. Caracterele lui auscultorii sint diferite.
Pericardita usoata trebuie deosebita de reactia perioardica din infarctul miocardic.
Diagnosticul diferential al pericarditei exsudati trebuie facut cu :
• pericardita uscata care se deosebeste prin lipsa cresterii de volum a inimii si pastrarea pulsatili tatii ; frecatura perioardica poate coexista cu lichidul in perioada de formare a exsudatului ;
hipertrofia cardiaca ; aici virful inimii este coborit, are un soc vibrant puternic, bataile cardiace se aud bine ;
• dilatatia acuta a inimii este mai greu de deosebit, deoarece si ea are un soc apexian diminuat, intensitatea batailor cardiace redusa, iar radiologie pulsatiile inimii sint foarte diminuate ; antecedentele, forma imaginii radiologice, raspunsul la tratament tonicardiac vor orienta diagnosticul. Se va mai aa in dere ca marile vase pulseaza in pericardita si nu in dliiatatia inimii, radiokimografia arata margini umbrite ale inimii cind lichidul este abundent, ca in dilatatia inimii persista un grad de pulsatilitate a marginilor cardiace si ca in pericardita cu lichid, segmentul ST este normal, pe cind in dilatatia inimii este alungit;
• pleurezia stinga trebuie deosebita de sindromul pseudopleuretic din pericardita exsudativa ; acesta din urma dispare in pozitia genu-pectorala ;
• pleurezia diafragmatica, prin durerea toracica, sughit si nevralgia frenica poate duce la confuzie cu pericardita. Antecedentele, examenul clinic si radiologie vor permite diferentierea ;


• angina de piept se deosebeste prin caracterele durerii ; in pericardita durerea este permanenta, neconditionata de efort sau emotie si nu cedeaza la nitroglicerina.
Disfagia din stenoza si cancerul esofagian se elimina usor prin examenul clinic si examenul baritat al esofagului.
Cind durerea are o iradiere abdominala sau bolnavul acuza durere epigastrica (datorita stazei hepatice) se poate crea confuzie cu o afectiune acuta chirurgicala.
Prin anamneza, examen clinic si radiologie, se va putea deosebi timpanismul si zgomotele hidroaerice ale hidropneumoperieardului de o carna giganta situata inaintea inimii, de o aerogastrie, o aerooolie sau de o hernie diafragmatica.
Diagnosticul diferential al pericarditei exsudati trebuie facut cu chisturile si dirticulii pericandici ; este vorba mai mult de un diagnostic diferential radiologie


Diagnosticul pericarditelor constricti

Prin perioardita oonstricti'Va se intelege oeea ce se niumea mai inainte simfiza pericardica. Simptomatologia clinica a pericarditei constricti difera mult dupa intinderea si localizarea simfeei.


Diagnosticul sindromului constrictiv pericardic

Tabloul clinic variaza dupa cum aderentele sint intra- sau extra-ardioe. Diagnosticul se bazeaza pe urmatoarele semne :
retraetia regiunii precardiace persistind in diferite pozitii ;
• Cresterea matitatii absolute a inimii in dauna celei relati si invariabilitatea acestei matitati in dirsele faze ale respiratiei ;
• zgomote cardiace slabe, absenta suflurilor (de obicei) ;
• ritm in trei timpi, datorit unui zgomot supraadaugat (vibratia pericardica izodiastolica in pericardita calcifianta) ;
• vibranta protodiastolica sau mezodiastolica a carei coexistenta
precedent poate realiza ,un ritm in 4 timpi ;
• trosnitura pleuropericardica mezo- sau telediastol'ica, care poate simula dedublarea zgomotului al II-lea, fiind datorita unei bride pleu-ropericardice ;
• fonocardiograma da precizii asupra datelor auscultatorii ; ea scaderea amplitudinii vibratiilor cu frecnta mare, in timp ce
vibratiile cu tonalitate joasa pastreaza o amplitudine aproape normala ;
• fibrilatie atrjala (uneori) ;
• inima mica in simfiza cu aderente intrapericardice (concrelio cordis - boala Pick) ; inima mare, dilatata, hipertrofiata, in simfiza cu aderente extrinseci, mediastinopericardiee (aceretio cordis);
• semne periferice de staza (mai ales sindrom hepatoascitic), edeme, dispnee (tardiva), turgescenta jugulara, cianoza ;
• semne de aderente extrinseci ale inimii : retractie inspiratorie a partii inferioare a sternului, fixitatea virfului inimii, miscare de balansare precordiala (depresiune sistolica a virfului, pulsatie diastolica a bazei), de reptatie, de clatinare, depresiune pluricostala sistolica, para-
:>rala stinga, la baza hemitoracelui (Broadbent), puls paradoxal, retea noasa subcutanata precordiala, turgescenta inspiratorie a jugularelor, colaps nos diastolic, jugular ;
• semne functionale datorite strangularii de catre benzile fibroase a nei ca superioare, a nei ca inferioare si a nelor suprahepatice (hepatomegalie, ascita, edeme ale membrelor inferioare), a aortei (hipertrofia ntriculara) ;
• semnele de staza pulmonara apar sau nu dupa cum este jenata inima stinga sau dreapta de procesul simfizar ;
• tensiunea arteriala sistolica este joasa, cu diferentiala mica ;
• examenul radiologie precizeaza sediul si forma clinica a sim-fizei pericardice ; semnele radiologice se traduc prin diminuarea amplitudinii contractiilor cardiace, contur estompat al inimii, calcificari |> ii-cardice localizate electiv pe marginea stinga, fata inferioara si santul atriontricular
Forma cu aderente intrapericardice (simfiza propriu-zisa, concre-tio cordis sau boala Pick) prezinta urmatoarele semne :
• inima mica sau de volum normal, desi exista semne de staza hepatica si noasa periferica ;


• ficat mare, ascita ;

• scaderea contractiilor cardiace ;


• presiunea noasa mult crescuta ;

• alungirea timpului de circulatie radoxal si fixitatea axei electrice (pot ex traperi card ice).
Forma cu aderente extrapericardice (accretio cordis) se caracterizeaza prin :
insuficienta cardiaca precoce si rapida, cu repetitie, adesea cu predominanta hepatica, a€˘ denind in scurt timp ireductibila, inima marita de volum (impiedicarea mecanica a sistolei).


In simfiza anterioara loiala se constata :

• modificarea profilului respirator al toracelui (profil incrucisat Wenckebaeh) ;
• depresiunea permanenta a epigastrului sau a peretelui toracic precardiac ;
• miscari de retragere sistolica apexiana sau de ridicare diasto-iica a bazei ; adesea miscari de bascula, de ondulatie, de clatinare, de reptatie in regiunea precordiaia ;
• invariabilitatea matitatii cardiace la schimbarile de pozitie a bolnavului ;
•a–  radioscopic, limitarea totala sau partiala a miscarilor diafrag-mului, obscuritatea spatiului retrosternal in inspiratia fortata ;


tulburari circulatorii perfierice (inconstante). Simtite anterioare partiale :
a) simfiza vjrfului se caracterizeaza prin retragerea sistolica punctiforma la virful inimii si fixitatea virfului ;
b) simfiza bazei se recunoaste prin depresiunea pluricostala situata mezocardiac sau bazai, turgescenta inspiratorie a nelor jugulare si puls paradoxal. Radiologie apar umbre neregulate, dintate pe conturul superior al inimii, absenta deplasarii laterale a bazei inimii in inclinarile de partea stanga.
Simfiza extraperieardica diafragmatica, de obicei, coincide cu una din varietatile descrise. Diagnosticul se bazeaza pe depresiunea evidenta, permanenta epigastrica, retractia sistolica a spatiilor intercostale inferioare la ecran ; diafragmul este imobilizat numai in punctul interesat.
Simfiza extraperieardica posterioara nu are o simptomatologie bine determinata ; ea se caracterizeaza prin depresiunea sistolica latero-dorsala stinga ; radiologie, de profil, se observa disparitia spatiului clar retrocardiac.
Compresiunea nei ca superioare prin aderente si tractusuri fibroase determina turgescenta jugulara, cianoza, edemul fetei si edemul membrelor superioare, iar compresiunea nei ca inferioare sau a nelor suprahepatice se traduce prin hepatomegalie precoce, ascita si edem al membrelor inferioare.
Diagnosticul formei evoluti se poate preciza cu ajutorul anam-nezei, examenului clinic, radiologie si al probelor biologice, care arata daca procesul este stins sau activ. Exista forme subacute, cu evolutie prelungita, forme silizate si forme latente.
Diagnosticul etiologic. Tuberculoza este cauza cea mai frecnta. O forma speciala cu aceasta etiologie o constituie epicardopericardita tuberculoasa cu evolutie constrictiva subacuta. Celelalte cauze sint exceptionale: reumatismul Bouilkiud-Sokolski, cauza septica, traumatismul pericardie, metastazele carcinomatoase, radioterapia mediastinala, mediastenita scleroasa.
Diagnosticul diferential al pericarditelor constricti se va face cu ciroza hepatica aseitogena (Laennec) ; peritonita bacilara, chistul hidatic al ficatului, pericardita exsudativa, hipertrofia accentuata a inimii stingi si stenoza mitrala, care se exclud pe baza anamnezei, a contextului clinic si a instigatiilor complementare.



Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare



In cele ce urmeaza vor fi prezentate numai tehnicile care utilizeaza antigenii (alergenii) in "starea lor obisnuita", adica testele cutanate si testel [...]
Acest sindrom de hipen-eaetivitate bronsica, observat la persoane cu o predispozitie constitutionala particulara, pune adesea probleme di-ficiile de d [...]
Dispneea reprezinta simptomul major, dar nu patogonomonic, al insuficientei respiratorii. Ea exprima, in primul rind, dar nu obligatoriu, o su fer [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile