eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Alimentatia. regimuri si meniuri la blnavii de inima

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alimentatia. regimuri si meniuri la blnavii de inima

Advertisements
Prin alimentatie sint asigurate neile nutritive ale organismului. Ele sint de doua feluri : plastice, prin care se asigura mentinerea structurilor organismului, si energetice, prin care arderea alimentelor duce la eliberarea de energie pentru diverse activitati (contractie musculara si cardiaca, procese biochimice etc). O alimentatie rationala trebuie sa asigure toate principiile nutritive, calitativ si cantitativ. Cantitatea de alimente consumata in 24 ore este denumita ratie alimentara.
Principiile nutritive sint proteinele, lipidele (grasimile) si glucidele (zaharuri), vitaminele si sarurile minerale.
Proteinele au in primul rind un rol plastic. Neia de proteine este de 1•1,5 g pe kg greutate corporala in 24 oro. Ele trebuie sa reprezinte aproximativ 15•18% din ratia alimentara la adult. Alimentele cele mai bogate in proteine sint carnea, ouale, laptele, brinza si unele vegetale (cerealele, fasolea, lintea). Cel putin jumatate din ratia de proteine trebuie sa fie de origine animala, deoarece contin unele subtante indispensabile organismului omenesc, care lipsesc in proteinele vegetale.
Lipidele (grasimile) au rol energetic. Sub forma tesutului gras constituie un depozit de energie, avind si un rol plastic. La omul sanatos, lipidele trebuie sa asigure 30•35% din ratie, adica 1•2 g pe kg do greutate corporala in 24 ore. Bogate in lipide sint untul, smintina, untura, slanina, uleiurile vegetale (de floarea soarelui, porumb, soia), carnea grasa, postele gras. O ratie lipidica optima trebuie sa contina 50•65% grasimi animale pentru aportul de vitamine liposoiubile, si 30•50% grasimi vegetale pentru continutul lor in acizii grasi polinesaturati, substante indispensabile organismului.
Glucidele (zaharurile) au mai ales un rol energetic si reprezinta aproximativ jumatate din ratia calorica. Alimentele bogate in glucide sint dulciurile, zaharul, piinea si fainoasele, cartofii, cerealele. Aportul de glucide variaza cel mai mult in functie de neile energetice individuale. Continutul in principii alimentare ale principalelor alimente este rezumat in elul I.
Neia de apa este de aproximativ 2 500 ml in 24 ore si este asigurata de apa continuta in alimente (800•1 000 ml), din apa de baut ca atare (1 000• 1 200 ml) si din apa rezultata din arderile organismului (200•300 ml).
Elementele minerale (potasiul, magneziul, calciul, fosforul, fierul, iodul) sint asigurate de o alimentatie echilibrata, fiind continute in majoritatea alimentelor uzuale. Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) este continuta in alimente, adausul ei la prepararea alimentelor sau la masa avind doar valoare culinara. Exceptie fac situatiile in care se pierde sare, cum se intimpla in diaroi sau in transpiratii abundente, cind neia de sare este mai mare.

Vitaminele sint substante care, desi nu au valoare calorica, sint indispensabile organismului, deoarece intervin in numeroase procese biochimice. Neputind fi fabricate in organism, ele trebuie aduse din alimentatie. Vitaminele liposolubile (vitaminele A, D, E, K) sint asigurate de grasimi animale si de unele fructe si legume. Vitaminele hidrosolubile (grupul vitaminelor B, vitaminele C, PP) sint continute in alimente vegetale si animale.
Necesitatile calorice in 24 ore se refera la cantitatea de calorii care trebuie asigurata prin alimentatie si este furnizata da glucide, grasimi si de proteine. Aceasta cantitate depinde de activitatea fizica a individului, de virsta si de alte conditii speciale, inclusiv diverse afectiuni.

Principii generale de alimentatie in bolile cui-dio vasculare.
Bolile cardiovasculare sint in majoritatea cazurilor de lunga durata. Cu conditia respectarii riguroase a masurilor de ingrijire recomandate, ele permit adesea un mod de viata apropiat de cel normal. Dintre masurile de ingrijire, modul de alimentatie are un rol deosebit de important. Recomandarile asupra regimului alimentar se fac diferentiat, in functie de forma si severitatea afectiunii. La majoritatea pacientilor sint valabile urmatoarele principii generale :
• alimentatia trebuie sa fie echilibrata, asigu-rind un aport corespunzator tuturor principiilor nutritive. Exceptie fac unele regimuri indicate in situatii speciale si care sint utilizate pentru perioade scurte de timp ;
• digestia trebuie sa fie cit mai usoara, deoarece acest proces constituie un efort care creste lucru inimii. Din acest motiv sint recomandate mese cantitativ mai reduse, dar mai dese (4•5 pe zi), continind alimente usor digerabile. Unele alimente ca varza, fasolea uscata, fructele cu coaja si sim-buri, verdeturile si diverse legume pot produce ba-lonari daca sint consumate in cantitati mari. Aceasta tulburare trebuie evitata, deoarece ingreuiaza respiratia si are efecte negative asupra circulatiei. Alimentele greu digerabile si unele moduri de preparare au un efect asemanator si trebuie evitate. in aceasta categorie intra : carnurile grase, vinatul, carnea de gisca si de rata, pestele gras, aluaturile grase, untura, cremele cu ou si cu ciocolata (torturi etc). maionezele, rintasurile cu ceapa, sosurile picante.
Aceste recomandari sint valabile la toti cardiacii care au inima marita, la coronarieni si mai ales in insuficienta cadiaca ,-
• o alimentatie rationala la bolnavii cardiovasculari trebuie sa mentina greutatea corporala in limite normale sau sa o reduca daca exista un exces in greutate. Aceasta recomandare este deosebit de importanta si este prezentata la paragraful "Regimurile de slabire" ;
• consumul de sare trebuie restrins la majoritatea pacientilor cardiaci. Aceasta masura este prezentata detaliat la paragraful "Regimurile sarace in sare" ;
• restrictiile dietetice amintite fac adesea ca alimentele sa para lipsite de gust si sa fie greu de suportat. in astfel de cazuri se recomanda utilizarea condimentelor aromate : patrunjel, marar, tarhon, leustean, chimen, cimbru, mustar. Condimentele iuti (piperul, boiaua, usturoiul, ceapa, hreanul) nu sint recomandabile, dar pot fi permise in cantitati mici daca usureaza respectarea regimului de baza ;
• cercetari efectuate la animal si la om au aratat ca alcoolul are efecte defarabile asupra aparatului cardiovascular. Aceste efecte, care apar si la inimi sanatoase, sint mai intense la bolnavii de inima. Alcoolul are un efect toxic direct asupra muschiului cardiac, tulburind procesele de ardere care furnizeaza energia necesara contractiei. La persoanele care au consumat timp indelungat cantitati apreciabile de alcool poate apare, datorita acestui efect toxic, o boala serioasa de inima. Aceasta boala Se numeste miocardopatia alcoolica. Daca afectiunea este surprinsa la inceput si consumul de alcool este intrerupt, elutia bolii poate fi oprita. in caz contrar boala se agraveaza si apare insuficienta cardiaca.
La pacientii cu boli de inima, consumul regulat de alcool in cantitate moderata arq un efect agravant, iar la pacientii suferinzi de boala coronariana sau care prezinta tulburari de ritm un abuz de alcool, chiar ocazional, poate fi cauza unor accidente grave, uneori mortale. Din aceste motive consumul de alcool, indiferent de forma, este interzis la toti pacientii cardiovasculari.
• cafeaua naturala are unele efecte farabile asupra aparatului cardiovascular, fiind un vasodi-latator si diuretic slab. Pe de alta parte are si efeefp defarabile, producind cresterea frecventei batailor inimii si implicit a lucrului inimii, excitatie cerebrala si insomnii. Cercetari mai recente au aratat ca aceasta substanta farizeaza cresterea acizilor grasi liberi in singe, tulburare care predispune la aparitia aterosclerozei si a bolii coronariene.
Ca si in cazul alcoolului trebuie avut in vedere ca pentru organism cafeaua nu este necesara, efectele farabile cardiovasculare sint minime si practic lipsite de importanta, in timp ce efectele defarabile sint posibile. Din aceste motive este mai bine sa fie evitata.

La bolnavii obisnuiti cu cafea este permis consumul unor cantitati mici (1•2 cescute pe zi), mai ales daca renuntarea la cafea este suportata greu. Pacientii neobisnuiti cu cafea este de preferat sa o evite. Daca totusi o consuma ocazional, cafeaua trebuie sa fie slaba si sa fie consumata cu cel putin 5•6 ore inainte de culcare.
Consumul de cafea este interzis la pacientii suferinzi de crize anginoase, convalescenta dupa infarct de miocard, hipertensiune arteriala mare, la cei la care cafeaua produce palpitatii, neliniste sau insomnii si la pacientii cu grasimi crescute in singe.
Principiile de alimentatie enuntate sint valabile la marea majoritate a bolnavilor cardiovasculari. in unele situatii deosebite sint necesare, pentru perioade scurte de timp, unele regimuri dietetice speciale. Acestea se prescriu de regula in spital. Pentru tratamentul de durata, la cea mai mare parte a pacientilor este necesar unul din urmatoarele regimuri sau o combinatie dintre acestea : regimul sarac in sare, regimul de slabire si regimul care farizeaza scaderea grasimilor in singe.

Regimurile sarace in sare. Sarea de bucatarie este, din punct de vedere chimic, clorura de sodiu. Aportul zilnic de sare este de 10•15 g variind in functie de obiceiurile alimentare. Aceasta cantitate este cuprinsa in alimente (4•8 g) iar restul este adaugata la preparare si la servirea alimentelor. Cantitatea de sare consumata in mod obisnuit depaseste cu mult neile organismului, avind doar valoare gastronomica.
Scaderea aportului zilnic de sare constituie o masura de baza in tratamentul hipertensiunii arteriale, a insuficientei cardiace si in boli de inima in care inima este marita, chiar in absenta insuficientei cardiace. Deoarece regimurile sarace in sare par adesea lipsite de gust, sint acceptate greu si de multe ori abandonate. Consecinta nerespectarii acestei prescriptii este agravarea bolii, rezistenta la tratamente medicamentoase si uneori aparitia unor complicatii. Bolnavii trebuie sa stie ca respectarea regimului sarac in sare este o masura terapeutica indispensabila, care nu poate fi inlocuita prin medicamente diuretice. De asemenea trebuie stiut ca disconfortul produs de dieta nesarata dispare treptat, majoritatea pacientilor obisnuin-du-se cu gustul alimentelor.
Lipsa de gust a mincarurilor fara sare poate fi corectata in parte prin utilizarea unor substante aromatice (patrunjelul, tarhonul, mararul, leustea-nul, cimbrul, chimenul) sau a sarii fara sodiu, 1•2 lingurite pe zi adaugate inainte de consumarea alimentelor.
De ce regimul sarac in sare este indispensabil in bolile amintite mai sus ? Persoanele sanatoase elimina prin rinichi o cantitate de sare echivalenta cu cea consumata, iar un aport suplimentar este eliminat usor de rinichi. in insuficienta cardiaca si in hipertensiunea arteriala functia rinichiului de eliminare a sodiului este tulburata, existind in permanenta o tendinta de retinere a sarii in organism.In insuficienta cardiaca, retinerea de sodiu se face cu retinere concomitenta de apa, la 9 g de sare retinindu-se in organism un litru de apa. Acest exces de apa este de 5•10•20 litri, uneori si mai mult. Apa retinuta in toate tesuturile, produce tulburarile bine cunoscute din insuficienta cardiaca. Excesul de apa din plamini proaca senzatia de lipsa de aer (dispneea), iar din ficat, marirea dureroasa a organului. Edemele (umflarea picioarelor), hidrotoraxul (apa in pleura) si ascita (apa in cavitatea peritoniala) sint produse de asemenea de retinerea de apa si sare.
Rezulta ca cele mai suparatoare simptome din insuficienta cardiaca se datoresc retinerii de apa si sare din organism. Asa cum este de asteptat, eliminarea apei si sarii produce o ameliorare importanta, pina la disparitia tulburarilor amintite. Aceasta se realizeaza prin doua modalitati : diete sarace in sare si medicamente diuretice.
Pina la aparitia medicamentelor diuretice moderne, regimurile fara sare au fost singura posibilitate de tratament. Utilizarea diureticelor a ameliorat conditia bolnavilor de inima deoarece in majoritatea cazurilor, le permite un aport limitat do sare si o alimentatie mai apropiata de normal. Acest lucru trebuie inteles, deoarece multi bolnavi cred ca daca se trateaza cu diuretice pot renunta la regimul sarac in sare. Din pacate acest lucru nu este posibil, si experienta arata ca la astfel de bolnavi elutia bolii este defarabila. Daca regimul nu este respectat, dupa o do/a de diuretic pacientul creste rapid in greutate, iar tulburarile produse de excesul de apa si sare reapar. Acest fapt determina administrarea de diuretice la intervale scurte de timp. Ca urmare, efectul diureticelor scade pina la disparitie, iar in organism apar adesea tulburari ale echilibrului mineral. Dintre acestea cel mai important este deficitul de potasiu, care reduce efectul medicamentelor tonicardiace si predispune la aparitia unor efecte toxice.
Daca regimul sarac in sare este respectat, neia de diuretice este mai mica, ele pot fi administrate la intervale de timp mai mari. in aceste conditii eficienta diureticelor se mentine timp mai indelungat, deficitul de potasiu este evitat, iar starea pacientilor se mentine buna.

Hipertensiunea arteriala este alta afectiune care necesita respectarea unui regim sarac in sare. Datorita unei tulburari in functia rinichilor, la hipertensivi exista un surplus de sare si apa in vase si in peretii arteriali. Ambele modificari contribuie in masura importanta la mentinerea unei presiuni arteriale crescute. Reducerea consumului de sare din alimentatie farizeaza scaderea tensiunii arteriale sau chiar normalizarea ei. Ca si in cazu' insuficientei cardiace, medicamentele diuretice si antihipertensivele moderate permit in prezent diete mai putin drastice, dar nu scutesc de reducerea aportului de sare din alimentatie. Practic toate medicamentele antihipertensive, printre care si diureticele, au o serie do efecte suparatoare pentru bolnavi. Aceste efecte apar mai des si sint cu atit mai mari cu cit doza necesara mentinerii tensiunii arteriale in limite convenabile este mai mare. Cum bolnavii hipertensivi care nu respecta regimul sarac in sare necesita astfel de doze mari, pe linga faptul ca tensiunea arteriala poate fi rareori bine stapinita, efectele suparatoare amintite impiedica adesea continuarea tratamentului. Din contra, respectarea regimului sarac in sare reduce tensiunea arteriala la normal in forme usoare de hipertensiune sau farizeaza scaderea ei la doze mici si de regula bine suportate de medicamente antihipertensive.

• Dietele cu restrictie mied de sare, continind 5•6 g sare pe zi, se realizeaza prin excluderea alimentelor bogate in sare (saraturi, conserve cu sare, cirnatarie si mezeluri, brinzeturile si untul sarat, pestele oceanic) si prin neadaugare de sare la servirea mesei.
Acest regim este indicat la persoane suspecte a deveni hipertensive (hipertensiuni labile, hipertensiuni de granita) si la pacientii cu boli de inima, cu inima usor marita dar fara insuficienta cardiaca. Regimul este indicat si la femei cu boli de inima bine suportate, mai ales in perioada menstruala, cind din cauza retinerii de apa si sare pot apare tulburari. Aceasta dieta este usor de suportat.
• Dietele cu reducere medie de sare contin 4•5 g sare pe zi si se realizeaza prin excluderea alimentelor sarate amintite mai sus si prin excluderea adausului de sare atit la prepararea alimentelor cit si la servirea lor.
De remarcat ca unele substante de ultizare culinara, contin mult sodiu si trebuie evitate. Acestea sint: bicarbonatul de sodiu, salicilatul de sodiu, praful de copt si glutamatul de sodiu (supe din pachet).
Acest regim simplu si usor de realizat este indicat la majoritatea pacientilor cu hipertensiune arteriala, la cei cu boli de inima la care inima este evident marita si in insuficientele cardiace obisnuite. Regimurile de acest tip sint, ca si cele precedente, complete in ce priveste aportul caloric si in elemente nutritive si pot fi tinute indefinit fara inconveniente. Toleranta din punct de vedere al gustului este variabila, majoritatea pacientilor adaptindu-se relativ usor. in cadrul acestui tip de regim se mai poate obtine o reducere si mai mare a aportului de sare (la 3 g pe zi) prin inlocuirea piinii obisnuite cu piine fara sare.
• Dietele cu restrictie severa de sare contin 1•2 g sare pe zi. Ele sint de doua feluri : pentru perioade scurte de timp, avind aport caloric, vita-minic si de alti factori nutritivi sarac, si. pentru perioade lungi de timp, avind valoare nutritiva apropiata do cea normala.
•a€’ Pentru perioade scurte de timp regimul de lapte Karell este simplu, usor de realizat si bine suportat de majoritatea pacientilor. El consta in administrarea a 800•1000 ml lapte, divizat in 4•5 prize. Cantitatea de sare din acest regim esto do 1•1,6 g. Durata regimului de lapte este de 2•7 zile, curele mai lungi fiind greu de suportat.
Regimul de lapte este indicat in insuficiente cardiace cu retentie mare de apa si sare si cu simp-tome suparatoare. Dupa ameliorarea tulburarilor se ! trece la regimul cu restrictie medie de sare.
• Pentru perioade mai lungi de timp este necesar un regim care sa asigure un aport- suficient de principii alimentare si sa fie mai variat pentru a putea fi suportat. Astfel de regimuri sint mai pretentioase deoarece necesita eliminarea sarii din unele alimente (lapte, desodat, brinza de vaca de-sodata, unt desodat). In elul III sint prezentate alimentele permise si interzise la un regim in care aportul de sare sa nu depaseasca 2 g in 24 ore.
Indicatiile unui astfel de regim sint limitate : insuficiente cardiace care nu raspund la tratamentul uzual si hipertensiuni severe. Si in astfel de cazur acest regim nu este utilizat mai mult de 1•3 sap-tamini, dupa care, cu ajutorul medicamentelor moderne, starea clinica este controlata si se trece la regimuri mai blinde. Exceptie fac unele hipertensiuni severe insotite de boala de rinichi, in care acest regim trebuie uneori mentinut indefinit.
• Regimul practic lipsit de sare, nu contine in alimentele consumate in 24 ore mai mult de 500 mg sare. Acesta poate fi de 2 tipuri :
__ Cura de foame, pacientul neprimind alimente sub nici o forma. Lichidele i se asigura prin ceai indulcit cu zaharina. Acest regim este indicat pentru perioade scurte (2•4 zile) la pacienti obezi si cu hipertensiuni mari sau cu insuficienta cardiaca, avind un mare exces de apa si sare in organism. Dupa acest interval se trece la unul din regimurile anterioare, dar adaptat in continutul de calorii ia excesul de greutate.
• Regimul de orez si fructe al lui Kempner 'care, spre deosebire de cura de foame, permite un aport suficient de calorii. El consta din orez fiert a€’ in apa (200•250 g), fructe crude si sucuri de fructe neconsarvate pina la 1000 ml pe zi. Regimul asigura un aport de aproximativ 2000 calorii. Acest regim a fost mult utilizat in trecut, fiind printre putinele modalitati eficiente de scadere a presiunii arteriale in forme grave de hipertensiune arteriala, in prezent regimul de orez este rar indicat. El este folosit pentru perioade scurte, la inceperea tratamentului hipertensiunilor grave si in insuficiente cardiace rezistente la tratament.

Regimul de lapte, de orez sau fructe este utilizat o zi pe saptamina si la pacienti care in mod obisnuit au o dieta cu restrictie medie de sare. Aceste "zile de descarcare" sint recomandate mai ales dupa un consum ocazional mai mare de sare.

Aportul de lichide. Multi bolnavi cred ca reducerea aportului de lichide la 0,5 1 pe zi sau chiar mai putin, scade tensiunea arteriala sau permite eliminarea excesului de apa din corp in insuficienta cardiaca. Ei prefera in locul regimului sarac in sare un regim sarac in "apa". Este demonstrat faptul ca atit in hipertensiunea arteriala cil si in insuficienta cardiaca retentia de apa in organism se face din cauza retinerii de sare. Eliminarea de sare care depaseste aportul, este urmata de eliminarea unei cantitati echivalente de apa. Din aceste motive consumul de lichide este liber in conditiile respectarii unui regim sarac in sare, corect. Din contra, daca regimul este prea bogat in sare, restringerea lichidelor din alimentatie nu este urmata de reducerea tensiunii arteriale si nici de eliminarea apei in insuficienta cardiaca. Mai mult chiar, pot apare o serie de tulburari si o agravare a bolii. Exista citeva situatii rar intilnite in care este necesara reducerea aportului de lichide pe linga cel de sare. Astfel de situatii sint unele hipertensiuni complicate cu exces de apa in creier si plamini si in unele insuficiente cardiace grave in care se retine in organism mai multa apa decit sare. Si in astfel de situatii restrictia de lichide este de durata scurta. Cu exceptiile amintite, bolnavii de inima si cei suferinzi de hipertensiune arteriala, pot consuma lichide in cantitate normala daca respecta regimul sarac in sare. Cantitatea de lichide poate ajunge la 2000•2500 ml in 24 ore fara nici un inconvenient. Depasirea acestei cantitati nu este recomandabila. De asemenea, in cantitatea totala de lichide permise trebuie incluse si alimentele lichide : laptele, supele, compoturile etc.


Controlul regimului sarac in sare. Uneori, desi aparent pacientul respecta regimul prescris, aportul de sare poate creste printr-un continut mai mare de sare in alimentele permise, nerespectarea regulilor de preparare a meniurilor, etc. Din acest motiv este necesar ca bolnavul sa-si controleze singur eficienta regimului. La bolnavii cu insuficienta cardiaca cel mai simplu mijloc de control este cinta-rirea regulata, la 2•3 zile. Cresterile rapide in greutate indica o retinere de apa, datorita unui aport crescut de sare. La hipertensivi, abaterea luntara sau inluntara de la regim determina cresterea brusca a tensiunii arteriale, anterior bine stapinita cu regim si medicamente antihipertensive. a– 
Regimul de slabite. O greutate corporala normala constituie un factor important in mentinerea sanatatii. Acest factor are o importanta si mai mare la pacientii suferinzi de boli cardiovasculare.

Cauzele ingrasarii. Greutatea normala se precizeaza in functie de inaltime, virsta si sex. O-formula simpla este cea a lui Broca, dupa care greutatea ideala este egala cu numarul de centimetri peste 1 m inaltime. De exemplu, o persoana de 175 cm are greutatea ideala de 75 kg. La persoanele sanatoase se admite un surplus de greutate de 10•15% peste cea ideala. Depasirea acestui procent este anormala ,a€’ cind excesul ponderal depaseste 20%, este considerat obezitate.

Cauzele ingrasarii sint multiple, dar rolul principal il aro un consum prea mare de alimente in raport cu neile organismului. Surplusul de alimente este transformat in grasimi si depozitat ca tesut gras sub piele, in peritoneu si in alte tesuturi si organe. Este adevarat ca la o alimentatie asemanatoare, comportarea greutatii de la individ la individ este in functie de activitatea fizica, virsta si tipul meolismului (arderilor). Alimentatia asigura un aport caloric si energetic, iar activitatea fizica si meolismul sint consumatori de energie. Raportul dintre acesti doi factori determina greutatea corporala (. 4). Aceste date trebuie bine intelese, deoarece multi pacienti supraponderali sint convinsi ca se ingrasa sau isi mentin greutatea chiar daca mininca "foarte putin". Avind aceasta conceptie eronata, ei se resemnea/a si abandoneaza regimul de slabire.
Necesitatile calorice furnizate de alimente se apreciaza dupa activitatea fizica si virsta.


La 1 kg greutate ideala sint necesare pentru 24 ore :

25•30 calorii in conditii de repaus la pat ; 35 calorii daca activitatea fizica este
usoara;
40•45 calorii daca activitatea fizica este moderata;


45•50 calorii pentru activitatea fizica intensa.

Pe masura inaintarii in virsta scade intensitatea arderilor si cheltuiala do energie produsa de activitatea fizica. Mentinind acelasi aport caloric, este usor de inteles de ce odata cu cresterea in virsta apare tendinta la ingrasare. Pentru evitarea acestei tulburari, comitetul de experti al Organizatiei Mondiale a Sanatatii recomanda o scadere a aportului caloric in functie de virsta : cu 3% pentru fiecare 10 ani intre 25 si 45 ani; cu 7% la fiecare 10 ani intre 45 si 65 ani; cu 10% dupa 65 ani.
Rezulta ca unei persoane adulte, care duce o viata sedentara (activitate fizica usoara) si are greutatea de 75 kg, ii sint necesare 2600 calorii pe zi minus procentul in functie de virsta.
Calcularea caloriilor aduse de alimente se poate face cunoscind continutul in principii alimentare din alimentele consumate (elul I), stiind ca :


1 g glucide furnizeaza 4 calorii ;

1 g proteine furnizeaza 4 calorii ;


1 g lipide (grasimi) furnizeaza 9 calorii.

Care sint neile calorice la cardiaci ?
Majoritatea pacientilor duc o viata sedentara impusa de necesitatea restringerii activitatii fizice. In aceste conditii este suficient un aport caloric de 2500•2800 calorii in 24 ore. La bolnavii imobilizati la pat, necesarul de calorii este si mai mic, aproximativ de 2000 de calorii. Aceste cifre se refera bineinteles la bolnavii care au o greutate normala. La copii in perioada de crestere si la adulti cu stari de denutritie este necesar un aport caloric si proteic mai mare. Majoritatea cardiacilor au insa o greutate normala sau peste normal. Daca aportul caloric nu este redus corespunzator reducerii activitatii fizice produce usor o crestere in greutate.
Efectele defarabile ale excesului de greutate in bolile cardio-vascuiare sint multiple :
• constituie o sarcina suplimentara pentru inima, deoarece orice activitate fizica se efectueaza cu o cheltuiala mai mare de energie impusa de miscarea unui numar mai mare de kilograme. De asemenea inima trebuie sa pompeze un lum mai mare de singe, lumul suplimentar fiind destinat
hranini tesutului gras.
• respiratia este ingreuiata la obezi deoarece fiecare miscare respiratorie trebuie sa invinga rezistenta opusa de excesul de grasime de pe torace Kt abdomen. Si acest factor creste sarcina inimii.In plus, scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii ingreuiaza circulatia de intoarcere in venele membrelor inferioare, farizind aparitia trombo-zelor venoase.
• aportul caloric crescut creste productia de [colesterol, farizind aparitia sau progresiunea


aterosclerozei.

Efectele defarabile ale excesului de greutate {la pacientii suferinzi de boli cardiovasculare sint dovedite de elutia mai grava a acestor afectiuni in atie cu cea a pacientilor normoponderali (elul IV). Scaderea in greutate si mai ales revenirea la greutatea normala este urmata de ameliorari clinice importante. Multi pacienti cu boli de inima care obosesc usor si nu primesc aer la activitate fizica uzuala, isi recistiga capacitatea de efort prin simpla scadere in greutate. Aceasta masura, singura sau asociata unui tratament medicamentos, permite adesea normalizarea tensiunii arteriale.

Alcatuirea regimurilor de slabire. Pentru eliminarea unui exces de greutate este necesar ca aportul caloric sa fie mai mic decit caloriile consumate (bilant caloric negativ). Acest obiectiv se realizeaza cu diete sarace in calorii (hipocalorice) din care sint eliminate alimentele bogate in calorii si inlocuite cu alimente care la un lum mai mare au un continut caloric redus.
In regimurile de slabire, din punct de vedere al valorii calorice si nutritive, alimentele pot fi impartite in 3 categorii :
1. Alimente interzise, avind un continut mare de glucide si grasimi :
• dintre lactate : laptele integral, iaurtul gras, frisca, smintina, brinza de vaci grasa, cascavalurile, schweitzerul, telemeaua ,a€’
• dintre carnuri : carnurile grase, pestele gras, conservele de carne si peste, afumaturile. Alimentele din aceasta categorie avind un continut mare de sare sint interzise si din acest motiv.


• ouale prajite (ochiuri, omleta) ;

• leguminoasele uscate : fasole, mazare, linte bob;
• fructe : stafide, smochine, curmale, banane, struguri, prunc, alune, nuci, arahide ,a€’
• dulciurile concentrate (bomboane, ciocolata, prajituri, creme, inghetata) ;


• grasimi: untura si slanina ;

• supele si ciorbele grase ,-


• sosuri cu rintas, cu grasime, maioneze ;

• lichide indulcite cu zahar : siropuri, compoturi, pepsicola si similare, ceaiul si cafeaua indulcite, alcoolul.
2. Alimente permise in cantitati mici (calculate |ftn functie de caloriile permise) :
•' piinea si alte preparate de panificatie, faimoasele (biscuiti, laitei, macaroane, gris) ;


• cartofii;

• uleiuri vegetale, margarina, untul (untul desi are valoare calorica mare poate reprezenta


dota de grasime din ratia de lipide).

3. Alimente care se pot consuma iara restrictie exceptind regimurile foarte drastice) :
• lactate : laptele smintinit, iaurtul degresat, H>rinza dietetica de vaca, urda ;
• carnate : carnea slaba de vaca, vitel, peste, liniei, pasare (pui), peste slab de riu (salaul, stiuca


a–  si linul) ;

• ouale fierte tari, albusul de ou;

Apa si lichidele nu trebuie restrinse, ele putind fi consumate dupa dorinta mai ales daca se respecta dieta saraca in sare. in ce priveste alcoolul, acesta este pe lista alimentelor interzise, deoarece furnizeaza un numar mare de calorii si are efecte defarabile la cardiaci.
Numarul meselor trebuie sa fie de 4•5 pe zi. Este o practica gresita sa se elimine complet una sau mai multe mese, deoarece alimentatia dupa perioade lungi de foame farizeaza ingrasarea.
O alta recomandare importanta este abtinerea de la consumul de alimente intre mese. Multi pacienti maninca "doar" un biscuit, un covrig etc. intre mese. Trebuie avut permanent in minte ca orice aliment consumai peste ratia prescrisa constituie un aport caloric suplimentar care scade eficienta dietei de slabire.
Ritmul scaderii in greutate trebuie sa fie in general de 1,5•2 kg pe luna; la acest ritm dieta este de regula bine suportata. Scaderile rapide in greutate nu sint recomandabile la pacientii activi, deoarece produc o senzatie de oboseala, iar la pacientii predispusi, cresterea grasimilor din singe mobilizate din tesuturi pentru acoperirea arderilor, poate produce complicatii. In situatii speciale, pot fi necesare slabiri in timp scurt, dar atunci ele se fac sub control medical strict si cu masuri de protectie corespunzatoare.

Controlul eficientei curei de slabire se face de catre pacient prin cintarire regulata. Stagnarea sau cresterea in greutate indica abateri de la regim. [Este posibila o stagnare in greutate pentru perioade scurte de limp, chiar in conditiile unei diete riguros respectate. Acest fapt se explica prin acumularea de apa rezultata din arderea grasimilor. Apa se elimina spontan dupa citeva zile, sau mai repede, daca se administreaza diuretice. Fenomenul trebuie cunoscut da pacienti pentru a nu considera masu-Irile dietetice insuficiente si a nu determina abandonarea regimului.
Odata greutatea ideala obtinuta prin regim, se poate trece la o dieta mai bogata in calorii. Aceasta dieta trebuie sa evite o noua ingrasare. Controlul greutatii trebuie facut in aceasta perioada mai des, iar regimul ajustat dupa curba greutatii.
Tratamentul medicamentos de slabire. Sint cunoscute medicamente care fac sa dispara sau reduc senzatia de foame, medicamente care intensifica arderile in organism si farizeaza slabirea, preparate care prin fixarea unei mari cantitati de apa, cresc lumul alimentelor si produc o falsa senzatie de saturare si medicamente diuretice care produc scadere in greutate prin eliminare de apa.
Bolnavii supusi curelor .de slabire asteapta foarte mult de la aceste medicamente, deoarece un tratament medicamentos este mult mai comod decit regimurile prelungite de slabire. in realitate, la Pacientii cardiovasculari ajutarea curei do slabire cu medicamente este iluzorie. Preparatele care fac sa dispara pofta de mincare (anorexiantele), sint derivati de amfetamina, care cresc lucrul inimii prin cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale. Din acest motiv ele sint contraindicate la pacientii cardiovasculari. Nu sint utilizabile nici medicamentele care cresc arderile (preparatele de tiroida). Diureticele pot fi folosite de cardiaci, dar slabirea produsa de ele este iluzorie, deoarece produc doar eliminare de apa nu si reducerea grasimii.
Singurele medicamente utile sint preparatele de fibrina, care determina reducerea senzatiei de foame. Un preparat de acest tip este Gaslrofibranul care in doze de 4 lete la 4•5 ore usureaza suportarea regimului de slabire.
Aceste date arata ca singura solutie eficienta pentru obtinerea scaderii in greutate, mai ales la pacientii cardiovasculari, este respectarea riguroasa a regimului dietetic prescris si controlul prin cin-tarire al eficientei acestui regim. Acest lucru nu este usor, mai ales cind este necesara o scadere in greutate de 15•20 sau chiar mai multe kilograme. Ameliorarea tulburarilor de care sufera bolnavul dupa o scadere substantiala in greutate este foarte importanta si constituie recompensa pentru restrictiile la care a fost supus.

Aplicarea practica a regimurilor de slabire. Severitatea regimurilor de slabire difera in functie de problemele pe care le pune pacientul.
• Cura de foame, constind in excluderea oricaror alimente si administrarea doar de lichide, este rareori indicata in afectiuni cardiovasculare, fiind rezervata la unii bolnavi cardiopulmonari si hipertensivi la care se urmareste o slabire cit mai rapida in greutate. Aceasta cura se face in spital sub supraveghere medicala stricta si dureaza 4--7 zile, inaxinium 14 zile.
• Diete cu restriefii calorice severe sint cea de lapte (1 kg in 24 ore = 500 cal), sau de mere (1 kg mere = 400 cal). Cura de lapte, asemanatoare regimului Karell, recomandat pentru restrictia de sare, este indicata pentru citeva zile in insuficienteIcardiace si in unele hipertensiuni.
• Diete de 600•800 cal, indicate pentru scaderi mai rapide in greutate, sint mai usor de suportat decit cele precedente, dar necesita repaus la pat. in elul V sint prezentate alimentele si cantitatile permise in astfel de diete.

• Regimurile de slabire de durata au indicatia cea mai larga, fiind necesare la pacientii cu exces ponderal, care efectueaza o activitate fizica, de regula usoara. Fiind de lunga durata, aceste regimuri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
•- sa fie suficient de variate pentru a putea fi suportate ;
• sa asigure un aport suficient de principii nu-tritive indispensabile.

Proteinele necesare sint de 1•1,5 g pe kg greutate ideala in 24 ore. Grasimile nu se scad sub 30•40 g pe zi, din care 50% trebuie sa fie de origine animala.
Calculul caloriilor permise se face pe baza greutatii ideale si a necesarului de calorii. Considerind ca pacientul efectueaza o activitate fizica usoara, el necesita aproximativ 30•35 calorii pe kg in 24 ore. Pentru a obtine insa o scadere in greutate, numarul de calorii trebuie sa fie mai mic. In functie de marimea excesului de greutate si de ritmul de slabire urmarit, aceste tipuri de regimuri contin intre 1 200 si 1 700 calorii. Realizarea acestor regimuri se face eliminind din dieta alimentele interzise, consumind cantitati controlate din alimentele din grupa a 2-a si, fara restrictii, pe cele din categoria a 3-a. (Exemple de meniuri de acest fel sint prezentate in inile 66•70).

Excesul de grasimi din singe si in special al colesterolului constituie unul din factorii care farizeaza depunerea acestora in peretii arteriali, proces urmat de scleroza arteriala (ateroscleroza). Trebuie subliniat faptul ca o crestere a grasimilor in singe nu inseamna neaparat ateroscleroza, dupa cum nici existenta unor valori normale nu arata ca posesorul lor este sigur scutit sa dezlte ateroscleroza. Cresterea grasimilor in singe (dislipidemia) constituie un factor farizant, care creste statistic riscul aparitiei acestei boli. Din acest motiv este si denumit "factor de risc".

Concentratia grasimilor totale din singe sau lipidemia normala este de 500•700 mg % iar a colesterolului de 150•250 mg%. Cresterea acestor valori este denumita hiperlipidemie. In producerea ei au rol factori care tin de o tulburare a organismului in sinteza si arderea grasimilor (endogena) si modul de alimentatie. Este dovedit ca o alimentatie bogata in grasimi animale, dulciuri concentrate sau chiar un aport caloric exagerat sint urmate de hiperlipidemie. Incidenta aterosclerozei este mai mare la populatiile -care au astfel de regimuri decit la cele care consuma diete sarace in alimentele amintite. Importanta alimentatiei in producerea aterosclerozei a putut fi dovedita prin reducerea incidentei afectiunii la populatiile supuse restrictiilor alimentare in cursul celui de al Il-'lea razboi mondial. Si in lipidemii de origine endogena alimentatia este importanta, deoarece continuarea unui aport normal sau crescut de grasimi si colesterol accentueaza tulburarea.
Un regim care sa farizeze scaderea grasimilor din singe trebuie alcatuit dupa urmatoarele principii :
• un aport caloric corespunzator greutatii, virstei si activitatii fizice. La indivizii cu hiperlipi-demii este necesara o reducere cu 10% a caloriilor din alimentatie chiar daca greutatea este normala. Excesul ponderal trebuie prevenit sau, cind exista, corectat. Acest lucru trebuie bine inteles t'e catre bolnavi, deoarece nerespectarea si continuarea unui aport caloric exagerat determina mentinerea hiperlipidemiei si hipercolesterolexniei chiar daca alimentele bogate in grasimi si colesterol au fost restrinse.

• reducerea consumului de grasimi la 1 g pe kg greutate corporala si pe zi. Aceasta cantitate corespunde la un aport de 60•80 g grasimi pe zi. La pacienti cu exces de greutate, cantitatea de grasimi trebuie redusa corespunzator. Pe linga reducerea cantitativa trebuie avuta in vedere si calitatea grasimilor din alimentatie. Astfel, regimul trebuie sa contina 75% grasimi vegetale si numai 25% grasimi animale. Grasimile animale au un continut bogat in colesterol si in acizi grasi saturati, care sint mai greu arsi in organism. Grasimile vegetale (uleiul de floarea-soarelui, de porumb, de soia, margarina) contin acizi grasi polinesaturati care farizeaza arderea si mentinerea solubila a acizilor grasi saturati. Totusi, grasimile animale nu se elimina complet din alimentatie pentru ca asigura aportul vitaminelor liposolubile.
• Glucidele trebuie de asemenea restrinse la 35•40% din caloriile necesare. Glucidele concentrate si cele rafinate (bomboane, dulceturi, serbeturi, zaharul etc.) r fi evitate deoarece farizeaza sinteza colesterolului. Glucidele necesare r fi asigurate din cereale, legume si din fructe.
Completarea ratiei calorice se face cu proteine, care prin restrictiile de lipide si glucide r asigura restul de 25•30 % din calorii.
• Medicatia antiaterogena si hipolipemianta (care scad grasimile din singe) nu scuteste pacientul de respectarea regulilor dietetice amintite mai sus. Este gresita conceptia dupa care un tratament cu astfel de medicamente (clofibrat, liposta-bil etc.) permite scaderea grasimilor din singe in conditiile unei diete libere.




Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare

De secole, in fata tuturor bolilor, printre primele \"gesturi\" de terapie au fost cele din domeniul alimentar in care recomandarile cele mai simpl [...]
Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa. Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatu [...]
Supraalimentatia fara un motiv medical este un abuz, caci este vorba de un consum de nutrimente cu mult peste ratia fiziologica necesara zilnic, pe un [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile