eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cailor biliare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cailor biliare

Litiaza caii biliare principale

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Litiaza caii biliare principale

Advertisements


LITIAZA CAII BILIARE PRINCIPALE

 

Reprezinta prezenta calculilor in CBP (15-20% din cazurile de litiaza biliara).

Calculii coledocieni pot proveni din urmatoarele surse:

- migrare din cula biliara (peste 90% din cazurile de litiaza a CBP): sunt calculi bine formati (ne­sfa­ra­mi­ciosi), fatetati sau rotunzi; daca stationeaza o perioada indelungata, se pot „natu­ra­li­za” (depunere peri­fe­rica de saruri biliare, cu aspect al calculului de „muc de tigara” sau de car­tus care muleaza coledocul); se numeste litiaza secundara (migrata);

- calculi autohtoni (calculi „de aluviune”): sunt friabili, pamantosi, de obicei unici, cu diametru ce poate atinge chiar 2-3 cm si forma ovoida sau cilindrica (muleaza coledocul); se numeste li­tia­za primitiva; ori­ce factor care perturba fluxul bilioduodenal (disfunctii oddiene, stricturi ale CBP, pancreatita cronica ce­fa­lica pseudotumorala, atonie coledociana, diverticul coledocian) este capabil sa amorseze staza genera­toa­re de infectie si precipitare litiazica;



- calculi intrahepatici (mai rar): sunt autohtoni (formati in cazul anumitor boli para­zi­tare sau in boala lui Caroli) sau secundar intrahepatici (provin din ductul hepato-coledoc, fiind impinsi in caile biliare intra­he­patice cu ocazia explorarii intraoperatorii: in momentul palparii coledocului supraduodenal, calculii aluneca in mediul vascos al bilei „ca samburele de cireasa” si fuge in caile intrahepatice → „calculul  soarece” al lui Mirizzi); aceasta explica necesitatea imperativa a efectuarii unei colangiografii intra­ope­ratorii de buna calitate, pentru a evita litiaza biliara restanta postoperatorie.

Forme anatomo-clinice ale litiazei CBP:

a) Forma comuna (simpla): prezenta unuia sau mai multor calculi fatetati, bine formati si flo­tanti in CBP; cat timp pasajul biliar nu e stanjenit, sindromul coledocian e absent.

b) Forma complexa: prezenta de calculi sfaramiciosi sau de calculi cu sedii neobisnuite: in­cla­vati in papila sau in coledocul terminal (se manifesta  prin semne coledociene), localizati intr-un di­verticul coledocian sau in caile biliare intrahepatice.

c) Forma maligna („impietruirea coledociana”): CBP este plina de calculi care inoata intr-o magma de noroi biliar, adesea asociat cu prezenta de calculi in colecist si caile intrahepatice („panlitiaza” care tra­duce existenta unei tulburari metabolice ce duce la o veritabila diateza li­tia­zica); de obicei, CBP este foarte ectaziata (3-4 cm), constituind un megacoledoc; desi sunt nu­merosi, de obicei calculii nu obtureaza cole­do­cul terminal si, astfel, sindromul coledocian este ab­sent (bila se scurge printre calculi „ca apa printre pietrele unui rau”).

Litiaza simpla survine in urma unei migrari litiazice din colecist intr-un coledoc normal morfo­func­tio­nal → simpla indepartare a calculului din coledoc restabileste fiziologia normala a regiu­nii (nu exista angiocolita supurata, iar pasajul oddian este permeabil).

Litiaza complexa presupune asocierea de leziuni din urmatoarele 2 grupe:

- litiaza autohtona, litiaza multipla (panlitiaza), calcul inclavat oddian, angiocolita supurata, li­tia­za reci­di­va­ta;

- stenoza oddiana, stenoza de coledoc (strictura coledociana congenitala, inflamatorie – in caz de colan­gi­ta, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, infestare cu Clonorchis sinensis, trau­ma­tic-iatrogena du­pa chirurgie sau endoscopie biliara, neoplazica), pancreatita cronica cefalica (posibila stenozare a co­le­docului, wirsungului si venei porte; posibila compresiune prin chisturi sau pseudochisturi cefalo-pan­creatice), megacoledoc aton (coledoc defunc­tio­na­li­zat), chisturi bi­liare congenitale;

simpla indepartare a calculilor din coledoc nu este suficienta (exista riscul mentinerii unui grad de staza biliara si deci al recidivei litiazice dupa simpla coledocolitotomie) → trebuie sa fie in­so­tita de gesturi terapeutice suplimentare.

Este important de retinut ca initial peretii coledocului sunt supli (coledocul „venos” al lui Ju­va­ra), dar in timp se fibrozeaza si evolueaza spre aspectul de coledoc „arterial”; cand fibroza intereseaza defileul oddian se constituie o stenoza oddiana benigna.

Tablou clinic: este dominat de aparitia icterului.

Sindromul coledocian este de 2 feluri, in functie de intensitatea sa:

- sindrom coledocian major definit prin triada Villard-Charcot (durere, febra, icter); durerea este re­pre­zentata de colica biliara si are ca substrat fiziopatologic spasmele arborelui biliar (de­terminate de ten­ta­tivele nereusite ale peristalticii cailor biliare de a expulza in duoden obsta­co­lul litiazic), insotite de tul­bu­rari in dinamica bilei; febra (intalnita in 8% din litiazele coledo­cie­ne) survine in primele 6 ore de la de­butul colicii si atinge limite importante (39-40°C), adesea in­sotindu-se de frisoane (ea reprezinta ex­pre­sia infectiei consecutive stazei biliare, este de tip septic si prezinta tendinta la colaps, cu oligurie si sem­ne de insuficienta renala); icterul este ul­timul semn al triadei si se instaleaza dupa circa 8 ore (daca apa­re dupa 72 de ore, legatura de cauzalitate cu episodul colicativ este discutabila): initial apare colo­ra­rea sclerelor, iar ulterior a tegumentelor; se insoteste de scaune hipocolice (decolorate) si urini colurice („ca berea nea­gra”), pot apare prurit cutanat si bradicardie (expresie a acumularii sangvine de saruri biliare); este important de retinut succesiunea semnelor enumerate mai sus, care ajuta la diferentierea ic­te­rului mecanic litiazic de cel produs de obstacolele tumorale maligne (in plus, icterul litiazic nu este foarte intens, bilirubinemia depasind rareori 15 mg/dl);



- sindrom coledocian minor, caracterizat prin semne mai estompate de suferinta a CBP: colica este urmata numai de subicter scleral si subfebrilitati.

Forme clinice:

a) Forme disimulate (anicterigene) (45-50% din cazuri):

- forme dureroase: colici biliare obisnuite, insotite uneori de semne minore de cale biliara (sub­icter scleral, urini colurice) ce trec neobservate de bolnav si nesesizate de medic;

- forma cu angiocolita acuta, caracterizata prin febra bilioseptica a lui Chauffard: dupa colici sau chiar in absenta lor apare un episod febril; cu cat puseele febrile sunt mai dese si mai intense („paludism biliar”), cu atat prezenta calculilor in CBP este mai probabila; uneori, febra este pe primul , impunand excluderea tuturor afectiunilor febrile; dupa dezobstructie se impune a­si­gurarea unui drenaj larg al cailor biliare, fie printr-o sfincterotomie, fie printr-o derivatie bi­lio-digestiva;

- forma dispeptica: se confunda cu o colecistopatie banala, o gastrita, un ulcer sau o pancreatita cronica;

- forma casectizanta: pierdere marcata in greutate (15-20 kg in 2-3 luni);

- forma latenta (muta).



b) Forme manifeste (icterigene), caracterizate prin prezenta triadei Villard-Charcot.

Diagnosticul icterului mecanic cuprinde o prima faza a excluderii unui icter prehepatic (hemo­li­tic), urmata de a doua faza in care trebuie realizat diagnosticul etiologic al icterului (benign sau malign). Un diagnostic etiologic precis intampina uneori dificultati care nu pot fi depasite, lapa­rotomia ramanand inca un procedeu diagnostic de actualitate in ciuda tehnicilor complexe de in­vestigare.

Completarea diagnosticului are loc intraoperator, cand explorarea vizuala, palpatorie, colan­gio­grafica si instrumentala a CBP permite identificarea tuturor modificarilor patologice, cu sanctio­narea lor adecvata. Controlul colangiografic efectuat dupa dezobstrutia CBP (coledo­co­litotomie) va informa asupra libertatii axului biliar, evitand astfel situatia neplacuta de calcul restant „uitat” intraoperator.

COMPLICATIILE LITIAZEI CBP

A. Complicatii mecanice:

1. Icterul: calculii coledocieni se manifesta prin icter numai cand jeneaza pasajul bilei spre duo­den, putand exista 2 situatii:

- un calcul mai mare de 3 mm, care obtureaza lumenul coledocului inferior „ca un glob de in­ghe­tata intr-un cornet”, determina un icter fluctuent;

- un calcul inclavat in papila determina cel mai intens si mai persistent icter (pe langa edemul care apare la locul inclavarii, spasmul sfincterului lui Oddi face obstacolul cat mai complet; in timp, se constituie stenoza oddiana); desi inclavarea realizeaza cea mai completa dintre ob­structiile benigne, ea nu se insoteste de aparitia semnului Courvoisier-Térrier, deoarece nicio­data un ob­sta­col benign nu realizeaza o obstructie completa si indelungata ca un obstacol ma­lign, iar pe­re­tele unui colecist litiazic are in buna parte supletea disparuta datorita proliferarii tesutului fibros.



Icterul mecanic litiazic este un icter de intensitate usoara spre medie (bilirubina conjugata < 20 mg/dl), insotit de colesterolemie crescuta ( > 250 mg/dl), fosfataza alcalina crescuta ( > 70 UI/l), prezenta de pigmenti si saruri biliare in urina, absenta urobilinogenului in urina, scaune acolice, urina hipercroma, tegumente si mucoase icterice. In timp, apar semne de citoliza hepatica (trans­aminaze serice crescute) si semne de insuficienta hepatica (hipocoagulare, hiperamoniemie).

2. Coledocul de pasaj (cea mai simpla complicatie mecanica): calculii mici pot traversa papila dar pe perioada traversarii defileului biliar pot crea un obstacol cu dilatare consecutiva a CBP; toate ex­plorarile imgistice vor arata un coledoc dilatat dar nelocuit; ca tratament este suficienta colecist­ec­tomia, dupa care coledocul revine la dimensiunea si functia sa normala.

B. Complicatii inflamatorii – angiocolita (colangita) acuta: este produsa de staza biliara si se manifesta cronic sau acut (forma acuta, numita si angiocolita acuta supurata, este deosebit de grava); infectia este produsa pe cale hematogena, flora intestinala ajungand la caile biliare printr-o bacteriemie (alteori focarul primar este amigdalian, furunculozic, osteitic etc.). Tabloul clinic este cel al sindromului coledocian ma­jor, dominat insa de febra care urca rapid (39-41°C) si e insotita de un frison violent si prelungit; semnele obiective sunt sarace (hepatomegalie moderata, sensibila la palpare); la bolnavii cu teren biologic precar (varstnici, diabetici, malnutriti) febra si frisonul pot lipsi cu desavarsire, singura manifestare fiind alte­ra­rea starii generale si starea confuzionala; repetarea puseelor de angiocolita duce la constituirea cirozei bilia­re secundare;  formele hiperseptice (purulente) se complica cu aparitia microabceselor intrahepatice (ab­cese colangitice) si cu instalarea  socului toxico-septic (somnolenta, adinamie, oligurie, tendinta la co­laps), intu­ne­cand prognosticul vital in mod considerabil;  angiocolita ictero-uremigena a lui Caroli este o forma ex­trem de grava, cu instalare de insuficienta renala (hiperazotemie, oligo-anurie) si hepatica (sindrom he­mo­ra­gipar, citoliza hepatica, icter cu componenta parenchimatoasa, encefalopatie hepatica) acuta.

C. Alte complicatii:

1. Ciroza biliara secundara: consecinta a repetarii angiocolitelor, cu aparitia fibrozei; inde­par­ta­rea in timp util a obstacolului biliar poate duce la regresia partiala a cirozei (altfel vor fi in­te­re­sate in procesul scleroinflamator si zonele lobulare mai indepartate de spatiul port, procesul ci­ro­gen devenind autonom); este cauza de recurenta litiazica.

2. Stenoza oddiana benigna: apare mai frecvent decat in litiaza culara, fiind favorizata de ci­ca­trizarea ulceratiilor ce insotesc inclavarea calculilor in papila. Tratamentul stenozei oddiene be­nigne este exclusiv chirurgical si consta in descoperirea regiunii papilare printr-o duodeno­to­mie, urmata de sectionarea in axul lung a portiunii intraparietale a coledocului (daca consideram orificiul papilar ca un cadran de ceas, incizia se va face corespunzator orei 11 pentru a menaja ductul pancreatic care se deschide in dreptul orei 3-4, si se va intinde pe 15-20 mm); manevra brutala sau incorect executata are drept consecinta aparitia pan­cre­a­ti­tei acute postoperatorii, complicatie de temut. Progresele din endoscopie au permis realizarea sfinctero­to­miei pe cale endoscopica, varianta mult mai putin traumatizanta pentru bolnav.

3. Pancreatita acuta: este consecinta litiazei coledociene inclavate ampular sau a pasajului repetat al microcalculilor sau akenelor prin defileul oddian (spasmul si edemul posttraumatic determina hi­perpresiune pancreatica, pe care se poate adauga refluxul bilio-pancreatic cu bila posibil in­fec­tata).

4. Pancreatita cronica cefalica: relativ des consemnata in litiaza coledociana.



Galerie de imagini si poze medicale: litiaza


imagine cu litiazaimagine cu litiaza imagini litiazaimagini/poza litiaza


Alte materiale medicale despre: Bolile cailor biliare



Exista trei tipuri majore de calculi biliari: de colesterol, de pigment si calculi micsli. Calculii miesti si cei colesterolici contin mai mult [...]
Se urmareste diminuarea concentratiei urinare, prin administrarea unor cantitati mari de lichide, si combaterea hipercalcemiei, prin suprimarea alimen [...]
Prezenta de calculi in vezica sau pe caile biliare. Este insotita, destul de frecvent, de colici biliare si de aparitia unei coloratii icter [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cailor biliare

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile