eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile alergice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » bolile alergice

Testul de provocare bronsica cu alergeni




Multi cercetatori considera ca testul de provocare bronsica cu alergeni in astmul bronsic (si/sau rinita alergica) este util, etiologic vorbind, mai ales pentru aprecierea hipersensibilitatii de tip imediat. S-au acumulat date de literatura medicala de specialitate intr-o imensa cantitate in ceea ce priveste provocarea bronsica cu alergeni (Colldahl

31; De Swarte

113; Lu'pu si colab.

66; Aas si Johansson; Seropian; Herx-heimer; Spector si Farr

106; Pepys

83; etc); rezultatele obtinute nu pot fi insa totdeauna ate. Vom prezenta observatiile care tin seama de aceleasi deziderate (mai putin reducerea VEMS-ului care, pentru noi, este numai de 15%) ca si Spector si Farr ; pentru testele de provocare bronsica cu pulberi chimice, vapori (si fumuri), domenii in care experienta noastra este redusa, vom utiliza datele publicate de Pepys.

Conditiile in care se va face testarea vor fi urmatoarele: bolnai sa fie internati si sa se efectueze un singur test de provocare bronsica pe zi; bolnai sa nu prezinte semne si simptome de astm bronsic, fiind exclusa medicatia bronhodilatatoare minimum 8 ore (mai bine 24 ore), antihista-minice de sinteza minimum 48 de ore (chiar 96 la unii bolna), eufilina minimum 1224 ore, eromoglicat de sodiu minimum 48 ore si (cind este posibil pentru a observa reactiile semitardive) corticoizii suprarenali.
Se va efectua mai intii un test de control cu lichid Coca; se va utiliza o solutie de alergen cu o concentratie mai mica decit cea care a produs un test cutanat (prick-iest mai frecvent) pozitiv (in practica e nevoie de o concentratie de 1 : 50 W/v, rareori mai mare) si se incepe cu aerosolizare 3060", la inceput, apoi masurarea CV si VEMS (rareori si "debitul de rf") fortat, apoi aerosolizare 2', din nou cercetarea parametrilor respiratori, la 5', 15', 60' si 36 ore, 24 ore, cu observarea acelorasi parametri. Bolnavul va fi examinat si clinic, in timpul celor 24 de ore; daca testul inhalator cu alergeni este negativ, se repeta la o concentratie de 10 ori mai mare.
Tinind seama de toate dezideratele prezentate, vor putea fi intilnite urmatoarele probabilit

Reiese din el ca marea majoritate a testelor de provocare bronsica apar la bolnai cu anamneza (inalt sugestiva) pozitiva si teste cutanate pozitive, adica test prin intepatura cu diametrul de peste 6 mm. Testele de provocare bronsica negative, in aceeasi imprejurare, nu pot fi destul de bine explicate imunologic.


Un numar de 12 bolna aveau teste de provocare bronsica, pozitive,, fie ca anamneza si testele cutanate erau negative, fie ca anamneza era pozitiva si testele cutanate erau negative, sau invers; daca pentru ultimul grup nu exista nici o explicatie, pentru celelalte doua e vorba de o sensibilizare subclinica, de valoare mai mica decit 100% a testelor cutanate.
Testul de provocare bronsica (cu: praf de casa, peri si epiderme de animale, polen etc.) pentru bolnai de mai sus aprecia, desigur, sensibilizarea de tip atopic, mediata IgE; concordanta cu RAST si RIST este, dupa autori, de 5795% (Oehling-l12; Halpern-49; Aas si Johansson) depinzind probabil de multitudinea alergenilor utilizati.
Noi consideram ca nu este util sa se efectueze testul de provocare bronsica cu alergen polen (decit extrem de rar), testul cutanat si anamneza fiind satisfacatoare pentru diagnostic, excluzind chiar RIST.
Testul de provocare bronsica mai este util in aprecierea sensibilizarii de tip I, neatopica, cu anticorpi sensibilizanti de scurta durata, din grupul IgG; e util un astfel de raspuns, din necesitati terapeutice, fiindca cei de tip I atopic raspund la terapia cu cromoglicat de Na, pe cind cei de tip I neatopic nu raspund.
Testul de provocare bronsica mai este util atunci cind anamneza este neclara si cind a fost facut controlul de mediu.
Testul inhalator de provocare cu alergeni fungici (Aspergilhis fiuni-gatus, enzime, B. subtilis etc.) poate fi pozitiv semitardiv (37 ore) si tardiv (24 de ore); bolnavul poate prezenta wheezing moderat, raluri bronsice sau chiar criza de dispnee paraxistica, imediat sau tardiv.
Testele inhalatorii cu agenti chimici (Pepys) sint valoroase, din cauza multiplicitatii agentilor de mediu, chimici, la care poate fi expus bolnavul; testele pentru lactoza, uneori cu raspuns neclar, la saruri de platina (40 mg la 1 kg lactoza), la piperazina (250 mg/kg lactoza), penicilina si ampicilina (4 g la 1 kg lactoza) pot fi utilizate, in cazuri selectionate cu grija; testele inhalatorii la vapori "fumuri" cu: toluen-di-isocianat, po-limetan etc, cu circa 3 inhalatii, din concentratia 0,001 parte/l milion, sint de asemenea recomandabile, ca si cele de amino-etil-etanolamina, colofoniu, la bolna selectionati.






Alte materiale medicale despre: Bolile alergice




A declansa un travaliu inseamna a porni in mod artificial nasterea, din ratiuni medicale sau din motive personale (constrangeri profesionale, absenta [...]
Transferul pulmonar1 al gazelor depinde de suprafata membranei alveolare (interfata gaz-singe capilar) si de permeabilitatea acesteia. in mod curent t [...]
Bolile alergice se caracterizeaza printr-o complexitate mare a tabloului clinic, evolutie in general lunga si o simptomatologie subiectiva, variata si [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile alergice

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile