eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile alergice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile alergice

Functia respiratorie in astmul bronsic

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Functia respiratorie in astmul bronsic

Advertisements


Definitia astmului bronsic, propusa in 1961 de un Comitet de experti ai O.M.S.; "boala caracterizata printr-o reactivitate crescuta a traheei si bronhiilor la stimuli diversi se manifesta printr-o ingustare generalizata a cailor aeriene, a carei severitate riaza spontan sau sub influenta tratamentului" (1961) contine elementele esentiale ale bolii sub aspect fizio-patologic si patogenic, respectiv cresterea rezistentei cailor aeriene si hiperreactivitatea arborelui bronsic. O sinteza a modificarilor functiei respiratorii in astmul bronsic trebui asadar, in succesiune logica, sa discute intii elementul-cheie (cresterea rezistentei la flux), apoi consecintele directe ale acesteia (reducerea debitelor ventilatorii, cresterea traliului respirator) si, in sfirsit, consecintele indirecte (hiperinflatia, alterarea distributiei aerului inspirat, alterarea schimburilor gazoase, modificari in circulatia pulmonara etc). Modificarile functiei pulmonare in astmul bronsic impresioneaza prin rietatea deosebita a severitatii lor, de la lori normale (corespunzind perioadei asimptomatice la un bolnav tinar), pina la alterari severe (in formele grave si status astmaticus).
In cele ce urmeaza vom centra expunerea pe "astmaticul tipic" cu un grad mediu de bronhospasm, facind referiri la formele usoare si cele grave ale bolii. Cu exceptii nesemnificative intre astmul "extrinsec" si cel "intrinsec" nu au fost demonstrate diferente in ce priveste alterarea functiei pulmonare

• ceea ce permite ignorarea acestui element in expunerea de mai jos. Consideram ca expunerea ce urmeaza trebuie completata cu date privind provocarea in scop diagnostic a accesului prin efort, inhalare de aerosoli bronhoconstrictori (test nespecific) sau inhalare de alergeni (test specific).


ALTERA‚RILE FUNCTIEI PULMONARE IN ASTMUL BRONSIC



Functia ventilatorie


Cu toate ca principala alterare functionala respiratorie in astmul bronsic (AB) consta in cresterea rezistentei la curgerea aerului, vom incepe expunerea cu modificarile functiei ventilatorii, primele descrise si cel mai frecvent folosite, datorita simplitatii lor, cu care cititorul este desigur familiarizat.


Ca urmare a cresterii rezistentei la flux, se constata reducerea ventilatiei maxime voluntare (2) a debitului expirator de virf masurat cu aparatul Wright, a debitelor masurate in diferite segmente ale expiro-gramei fortate, sau a volumelor expirate in unitati de timp •a–  cel mai raspindit fiind volumul expirator maxim pe secunda (VEMli0 sau VEMS) . Au fost descrise modificari la bolnavii asimptomatici (2). Modificarile functiei ventilatorii servesc in practica curenta pentru urmarirea evolutiei, dozarea corecta a tratamentului, aprecierea reversibilitatii obstructiei ventilatorii dupa administrarea bronhodilatatoarelor si evidentierea hiperreactivitatii bronsice.
In majoritatea cazurilor reducerea VEMS este insotita de scaderea capacitatii vitale (CV); intrucit riatiile celor doua marimi nu sint totdeauna paralele, este indicat sa se calculeze raportul VEMS/CV (are antajul ca permite area unor subiecti de talii diferite, loarea normala depinzind numai de virsta), care oglindeste severitatea obstructiei ventilatorii. In mod conventional se considera ca obstructia este usoara cind VEMS/CV depaseste 55%, medie cind se situeaza intre 40 si 55% si severa sub 40 %. La un grup de bolnavi studiati in afara acceselor, VEMS s-a situat intre 54 si 100% din loarea teoretica (medie 74,2%) fiind sub limita normala la 13 din 21 cazuri; raportul VEMS/CV (medie 64,1%, limite 43•85,5%) a fost sub limita inferioara in 11 cazuri .
In ultimii ani s-au realizat progrese in cunoasterea sediului si mecanismelor obstructiei bronsice in astm prin studierea relatiilor reciproce intre presiune, volum si debit, in expirul fortat: curba presiune-debit la volum pulmonar constant si bucle debit-volum. inscrierea simultana a debitului la volume pulmonare mici (a 2-a jumatate a capacitatii vitale) in portiunea in care fluxul nu mai este dependent de efortul subiectului, ci exclusiv de forta de propulsie reprezentata de retractilitatea parenchi-mului si de rezistenta opusa de caile aeriene.
Rezistenta la flux. Se masoara prin raportarea diferentei de presiune transpulmonara la debitul respirator. Rezistenta creste in astm in principal datorita reducerii calibrului bronsiilor mari si mijlocii prin contractia musculaturii netede, turgescenta mucoasei, hipersecretie de mu-cus; un rol secundar revine cresterii rezistentei tisulare. Recent a fost demonstrata afectarea cailor aeriene mici (periferice) la astmatici asimptomatici, semnalata de cresterea "volumului de inchidere". Rezistenta este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei tubului prin care curge un fluid, ceea ce o face deosebit de sensibila la riatiile de calibru. La astmatici simptomatici au fost raportate lori mari ale rezistentei (pina la 56,5 cm H20/l/sec

• [37]), reprezentind cresteri de 10•25 de ori fata de normal. La subiecti asimptomatici rezistenta pulmonara este normala sau usor crescuta. in experienta noastra , rezistenta pulmonara s-a situat in limite normale la 12 din 16 bolnavi oligo- (sau a) simptomatici suferind de astm "pur" si a fost crescuta la toti bolnavii cu astm si emfizem pulmonar asociat1 (. 1-VII).

Intre cresterea rezistentei la flux si scaderea debitelor expiratorii exista o corelatie; unele divergente se explica prin diferenta intre respiratia spontana (masurarea R) si expirul fortat, in care intervine colabarea a€˘unor segmente ale arborelui bronsic.
Hiperreactivitatea arborelui bronsic la astmatici este obiectita de cresterea rezistentei la flux dupa inhalare de fum de tigara, pulberi inerte, aer rece, in cursul efortului sau dupa expir fortat, inhalare de droguri bronhomotorii sau alergeni. in cazurile de bronhospasm foarte sever masurarea R in pletismograful corporal sau cu metoda "intreruperii" fluxului expirator nu mai poate furniza rezultate fiabile, intrucit presiunea bucala nu mai reprezinta fidel


presiunea alveolara, care riaza mult de la un teritoriu pulmonar la altul; in majoritatea cazurilor insa, rezistenta cailor aeriene masurata ple-tismografic reprezinta indicatorul cel mai fidel al permeabilitatii arborelui bronsic la astmatici.


Mecanica respiratiei curente


Traliul ventilator (W) creste in astmul bronsic in special pe seama componentei sale neelastice (W vise.) ; in remisiune, traliul ventilator poate reveni la normal. La bolnavii oligo- (a) simptomatici studiati de noi , traliul total a fost crescut la 11 din 29 de cazuri, media fiind de 5,26 gcm/ml (normal 2,0•5,5 gcm/ml). Traliul neelastic a fost anormal la 14 din astmatici, loarea medie

• 1,91 gcm/ml depasind net zona normala (0,6•1,6 gcm/ml). Traliul neelastic a prezentat o corelatie inalt semnificati (p


Galerie de imagini si poze medicale: astmul bronsic


imagine cu astmul bronsicimagine cu astmul bronsic imagini astmul bronsicimagini/poza astmul bronsic


Alte materiale medicale despre: Bolile alergice



Sistemul cardiovascular include inima (prefixul cardio), sangele, vasele de sange (sistemul vascular) si circulatia. Inima este cel mai activ orga [...]
a) Valori fiziologice: 1. Productia de T4 este de aproximativ 90 mg/zi. 2. Productia de T3 este de aproximativ 30 mg/zi. 3. Nivelele normale al [...]
a) Valori fiziologice: 1. Productia de T4 este de aproximativ 90 mg/zi. 2. Productia de T3 este de aproximativ 30 mg/zi. 3. Nivelele normale al [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile alergice

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile