Boala serului si sindroamele asemanatoare acesteia, incadrate in tipul III de reactii alergice (in clasificarea Coombs si Gell) reprezinta un model clinic de imunopatologie ale carei manifestari clinice sint consecinta implicarii, in grade diferite, a unor multiple mecanisme imunolo-giee .
Mecanismul imunologic principal este reprezentat de prezenta complexelor imune precipitate in circulatie si depozitate (daca nu sint eliminate de SRE) in interstitii, mai ales in peretii vasculari arteriali, capilari si glomerulii renali (3, 11). Acest fapt are ca urmare o degranulare a bazo-filelor cu eliberare de histamina si o activare a sistemului C, cu eliberare de kinine, anafilatoxina, bradikinina, factori chemotactici pentru leuco-cite si trombocite etc. (3, 11). Unele granulocite neutrofile si uneori si eozinofile, atrase in aria reactiei respecti, sint distruse, eliberind enzime lizozomale (3).In consecinta se produc leziuni de vasculita, care pot fi localizate la nilul oricarui organ sau sistem (3. 11).
In unele cazuri intervin si reactii de tip anafilactic. reaginic (mai aies IgE) mediate (3. 11).
Boala serului poate aparea dupa administrarea de seruri heteroioge (de exemplu, de cal; atit dupa o prima administrare, cit si la o readminis-trare), dupa intepaturi de insecte si ca reactie adrsa la diferite medicamente, cum ar fi: peniciline, sulfamide, streptomicina. fenilbutazona. di-gitalice, insulina, barbiturice, difenilhidantoina. compusi iodati etc. (4. 11).
Manifestarile clinice sint polimorfe; ele pot fi impartite (3) in:
fenomene anafilactice, care sint precoce, la debutul bolii, prezente mai ales la bolnavi cu sensibilizare atopica si in boala serului accelerata sau secundara (de exemplu, la indivizi care mai primisera ser heterolog) si constau in febra, frisoane, eritem maculopapulos, urticarie, edem glo-tic, hipotensiune, soc:
fenomene alergice, care sint consecinta vasculitei si a altor reactii mediate prin prezenta complexelor imune si activarii C; febra, mialgii, artralgii, artrite, splenomegalie, adenopatii, glomerulonefrita, pericardita, nevrite etc. (3, 4, 11).
In raport cu seritatea bolii, se disting forme clinice usoare, medii, prelungite si sere (3, 4, 11).
Dirsitatea manifestarilor clinice si intrebuintarea mai redusa a serurilor heteroioge ingreuneaza diagnosticul .
Dupa suspicionarea sau silirea diagnosticului, este important sa se aprecieze gradul atingerilor organice, mai ales ale cordului, rinichilor, sistemului nervos .
Tratamentul va fi individualizat dupa forma clinica de boala, seritatea acesteia si particularitatile bolnavului.
O prima masura de instituit, cind boala survine in cursul unui tratament medicamentos, consta in intreruperea tratamentului respectiv (4).
Pruritul si urticaria se combat cu (3, 4. 11) antihistaminice: cipro-heptadine

Peritol

(34 comprimate a 4 mg/zi la adult; 0.25 mg/kilo-corp/zi la copil); feniramin (0.05 g de 13 ori/zi la adult); cloropiraniina

Nilfan

(0,025 g de 3 ori/zi la adult); difenhidramina

Benadryl

(0,05 g de 4 ori/zi la adult); unii bolnavi beneficiaza de hidroxizin (0,025 g de 34 ori/zi, care entual poate fi asociat cu un antihistaminic.

Febra, .mialgiile, artralgiile pot fi tratate cu analgezice (3, 4, 11) ca paracetamol (0,5 g de 34 ori/zi), acid acetil salicilic (23 g/zi), daca aceste medicamente nu sint tocmai cauza bolii si daca bolnavul le tolereaza.
Cind sint prezente fenomene anafilactice, se poate administra initial adrenalina (0.20,3 ml, s.c. sau i.m.

si reactia anafilactica), dupa care se vor administra hormoni glucocorticoizi (4).In formele clinice sere, cu determinari organice, si in formele prelungite sau care nu au raspuns la medicatia de mai sus, se administreaza hormoni glucocorticoizi care reprezinta, in aceste cazuri, medicatia de electie (3, 4, 11): prednison in doza de 0.512 mg/kilocorp, in raport cu forma clinica si raspunsul terapeutic; initial doza va fi mai mare, iar cind fenomenele clinice diminueaza se scade treptat, in decurs de 7 14 zile, uneori mai lent, pentru a se evita o recadere care impune reluarea dozelor mari initiale (4, 11). Este de preferat ca doza de prednison sa fie administrata in priza unica dimineata, cu precautiunile impuse de un tratament cu hormoni glucocorticoizi.
Concomitent se vor lua in consideratie si alte masuri terapeutice, in raport cu forma clinica de boala.
Profilaxia bolii serului si a sindroamelor asemanatoare poate fi facuta prin (3, 4, 11):
a renuntarea la seruri heterologe in favoarea imunoglobulinelor umane specifice; cind nu este posibil, se recomanda folosirea unor seruri purificate si concentrate, dupa testarea bolnavului si entual desensibilizare;

- evitarea intepaturilor de insecte;

artizarea bolnavului sensibilizat la un medicament sau care a primit ser heterolog (entual de consemnat in carnetul sau medical) si evitarea acestora;
chestionarea bolnavului asupra unor entuale sensibilizari inaintea inceperii unui tratament etc.