eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli stomatologice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli stomatologice

Edentatia totala - generalitati (congenitala, dobandita)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


EDENTATIA  TOTALA - GENERALITATI

1. Definitii:

Edentatia totala defineste starea patologica morfofunctionala a SDM produsa prin lipsa tuturor dintilor din cavitatea orala de pe unul sau ambele maxilare, dupa perioada lor de eruptie.

Edentatia totala este poate cea mai mutilanta stare patologica a sistemului stomatognat, deoarece perturba toate functiile acestuia, avand consecinte asupra intregului organism. Odata cu arcadele dentare dispare si apofiza alveolara, ceea ce implica propriu-zis o dubla protezare.

Edentatia totala se caracterizeaza prin absenta tuturor unitatilor dento-parodontale de pe unul sau ambele maxilare, cu perturbarea consecutiva a functiilor esentiale ale sistemului stomatognat: masticatie, fonatie fizionomie, automentinere cu elementele ei de autoaparare, autostimulare, autoreglare.

2. Clasificare generala: edentatie totala maxilara, edentatie totala mandibulara, edentatie totala bimaxilara.

3. Epidemiologia edentatiei totale:



este mai frecventa la femei, des in mediul urban, apare dupa 55 ani si frecventa dupa 75 de ani la varsta a IV- a.

4. Etiologia edentatiei totale:

Edentatie totala maxilara

Edentatie totala mandibulara

                        Edentatia totala are o etiologie similara cu cea a edentatiei partiale fiind:

A.    Congenitala

B.     Dobandita

    1. Congenitala

                        Lipsa congenitala a tuturor mugurilor dentari poarta numele de anodontie totala. Aceasta are o frecventa redusa si se asociaza de obicei cu tulburari generale grave de dezvoltare si alterari ale tesuturilor ectodermale. Edentatia totala bimaxilara tranzitorie preeruptiva a nou-nascutului nu constituie o stare patologica.

Anodontiile totale atrag dupa sine o dezvoltare insuficienta a maxilarelor, ceea ce ingreuneaza mult protezarea, cu atat mai mult cu cat aceasta terapie este instituita mai devreme (copilarie, adolescenta), protezele mecesitand a fi schimbate des, pentru a nu interfera cu cresterea si dezvoltarea si asa perturbata a suportului osos.

Lipsa congenitala a dintilor este rezultatul anomaliilor aparute in fazele incipiente ale dezvoltarii.

Diagnosticul de anodontie totala se pune pe baza examenului radiologic ortopantomografic.

Etiologia congenitala a fost pana in prezent mult controversta, dar ultimele studii genetice confirma caracterul familial.In Suedia un studiu efectuat pe 685 de familii a demonstrat ca 171 de membrii apartinand acelorasi familii prezentau agenezie, deci factorul primordial este cel genetic – cu transmitere autosomal dominanta pentru hipodontii si oligodontii si autosomall recesiva pentru anodontia totala.  De asemenea este incriminat factorul de mediu si social. Copii tratati pentru tumori maligne la varsta dezvoltarii dentare arata o crestere a frecventei in absenta dintilor. Iradierea produce efecte severe mai importante decat agentii chimioterapici (Maguire et al., 1987; Näsman et al., 1997). De asemenea au fost raportate cazuri de agenezie la copii ale caror mame au folosit Thalidomida in perioada graviditatii.(Axirup et al.,1966).

Anodontia nu este o entitate singulara, ci de cele mai multe ori este o manifestare dentara in multe sindroame generale  asociate cu malformatii ale altor organe:

  1. Despicaturile labio-palatine
  2. Sindromul Pierre Robin
  3. Sindromul Van der Woude
  4. Displazia ectodermala cu formele sale:

-          displazia ectodermala hipohidrotica

-          ectrodactilia-diplazia ectodermala-despicatura palatina sau sindromul EEC

-          despicatura palatina asociata cu displazia ectodermala

-          sindromul Bloh-Sulzberger – incontinentia pigmenti

-          sindromul Witkop- displazia unghiilor si anodontia

-          sindromul Rieger

-          holoprosencefalia

-          trisomia 21

-          Sindromul Wolf-Hirschhorn

-          Sindromul Kabuki

-          Microsomia hemifaciala

  1. Anomalii dentare asociate

-          anomalii de formare si eruptie dentara

-          reducerea forrmei si marimii dintilor, pentru hipodontii si oligodontii

C.     Etiologia dobandita a edentatiei totale

Este similara etiologiei dobandite a edentatiei partiale: odontala, parodontala, trumatica, tumorala, necroza de maxilare, osteomielita maxilarelor, nevralgiile de trigemen, precum si iatrogenia din practica stomatologica.

O serie de factori pot influenta instalarea mai devreme sau mai tarziu a edentatiilor totale: terenul, sexul (edentatia totala apare mai frecvent la femei), circumstantele fiziopatologice, conditiile de viata si mediu social, profesia.

                        Etiologia edentatiilor totale interfereaza cu o serie de afectiuni care-i grabesc aparitia si ii influenteaza evolutia.

                        Diabetul influenteaza calitatea substratului mucoosos atat in perioada de dentat cat si dupa pierderea dintilor. Tulburarile metabolice si cu precadere alterarile vasculare din cursul evolutiei acestei boli agraveaza procesele de parodontoliza. Acestea confera bolii parodontale anumite particularitati datorita microangiopatiei sistemice cat si deficitului salivar (hiposialiei) prezent chiar si in timpul tratamentului insulinic; pH-ul salivar este mai acid decat la indivizii sanatosi, iar raportul Na/K salivar este inversat fata de cel sanguin. Scaderea rezistentei organismului la infectii si tulburarile de debit salivar duc la aparitia ciclica a abceselor parodontale, care genereaza liza osoasa accelerand pierderea dintilor. La aceasta contribuie si angiopatia diabetica. Afectarea preponderenta a parodontiului marginal se datoreaza faptului ca la acest nivel circulatia este de tip terminal. La diabetici parodontitele debuteaza precoce, determinand aparitia timpurie a edentatiilor extinse si/sau totale.. Concluzionand, se poate spune ca instalarea timpurie a edentatiilor la diabetici se datoreaza:

  1. leziunilor vasculare
  2. tulburarilor de debit si compozitie a salivei
  3. scaderii rezistentei locale si generale a organismului cu perturbari consecutive ale capacitatii de aparare in fata agresiunilor microbiene

Modificari produse de diabet in cavitatea bucala



Parodontopatie diabetica, cu edentatie extinsa, si prognostic rezervat pentru unitatile dento-parodontale restante

O alta afectiune implicata in etiologia edentatiilor in general si a edentatiilor totale in special, este osteoporoza, boala scheletica, sistemica. Ea se caracterizeaza printr-o masa scheletica scazuta, cu deteriorarea microarhitecturii osoase si cresterea frafilitatii osoase. Evolueaza multa vreme asimptomatic, dificultatea diagnostica vizand tocmai acest interval. Un diagnostic corect, pus la timp influenteaza decisiv evolutia ulterioara a bolii si campul protetic. Osteoporozele de involutie domina ca severitate, fiind urmate de formele endocrine, cele mai individualizate dintre osteoporozele secundare.

In tabelul de mai jos sunt prezentate osteoporozele primare si unele afectiuni care reprezinta facori de risc pentru osteoporozele secundare.

OSTEOPOROZA PRIMARA

  1. Juvenila
  2. Idiopatica (adulti tineri)
  3. Involutiva (tipIsi II)

OSTEOPOROZE SECUNDARE

  1. Endocrine

-          hipercorticism

-          hipertiroidism

-          hipogonadism

-          diabet zaharat tip I

-          hiperprolactinemie

-          acromegalie

  1. Boli ale maduvei hematogene

-          discrazii plasmocitare

-          leucemii, limfoame

-          mastocitoza sistemica

-          anemii cronice (siclemie)

-          lipodoze

  1. Afectiuni ale tesutului conjunctiv

-          osteogeneza imperfecta

-          sindrom Ehlers-Danlos

-          sindrom Marfan

-          sindrom Menkes

-          scorbut

  1. Hepatobiliare si gastrointestinale

-          gastrectomie subtotala

-          malabsorbtie

-          colestaza cronica

-          ciroza biliara primitiva

-          malnutritie

-          glicogenoza tip I

  1. Medicament

-          glococorticoizi

-          hormoni tiroidieni

-          admin. cronica de heparina

-          anticonvulsivante

-          antagonisti GnRh

-          chimioterapie(metotrexat)

-          tratament cronic cu Li

6Factori nutritionali

-          intoleranta la lactoza

-          aport redus de calciu



-          dieta vegetariana

-         



diete hiperproteice

-          malnutritie

-          scorbut

  1. Boli reumatismale

-          poliartrita reumatoida

-          spondilita ankilopoietica

  1. Diverse

-          alcoolism

-          fumat

-          imobilizare/inactivare

-          nuliparitate

-          menopauza precoce spontana

-          menarha tardiva

                        Parcurgand acest tabel se pot identifica in anamneza edentatului total factorii etiologici, care au grabit starea de edentatie si mai mult, care pot degrada ulterior mult mai rapid suportul dur al campului protetic daca nu sunt identificati si eliminati in colaborare cu specialistii.

5. Simptomatologia  edentatului total

Simptomatologia generala

1. Tulburarile psihice

Modificarile psihice apar in primul rand datorita absentei dintilor de pe arcade care instaleaza brutal starea de infirmitate, vizibila, de la nivelul cavitatii orale. Aspectul psihosomatic al fetei implica o stare de frustare a edentatului total pentru viata sentimentala sau cotidiana, emotiile negative se amplifica si se traduc in final prin stari generatoare de nevroze sau psihoze.

            Limitarea sau absenta zambetului la edentatul total datorita aspectului disfizionomic care apare, retinerile repetate in a exprima deschis sentimentele de bucurie, afectiune, comunicare, modifica statutul social al bolnavului in relatiile familiare, profesionale sau sociale.

            Starea de edentatie totala implica o infirmitate care de multe ori poate sa apara brutal in urma extractiilor dentare, infirmitate care nu poate fi ascunsa sau inlaturata imediat. Ea este simtita obiectiv si subiectiv de pacient si observata de anturajul din jurul lui. Intervine pentru bolnav lipsa de utilitate profesionala sau sociala sau chiar, in anumite profesiuni, retragerea in intimitate pana la tratamentul edentatiei.

Tabloul psihic se accentuiaza in raport cu varsta, cu scaderea capacitatii fizice, cu aparitia sau agravarea anumitor boli generale, care duc in final la disperare si o stare de  conflict interior sau cu cei din jur.

Pentru varsta adulta si indivizi sanatosi si bine echilibrati, adaptarea la proteze totale mobile bine concepute si corect realizate este buna. Totusi caracterul individual poate influenta capacitatea de adaptare sau aparitia tulburarilor psihice. Astfel Devin descrie trei tipuri de caractere fata de care prognosticul pentru adaptarea  la protezele totale este diferit. Pentru indivizii de tipul visceral  amabili, buni colaboratori tratamentului stomatologic, indivizi comozi si superficiali, prognosticul tratamentului este favorabil. Tipul muscular, loial si echilibrat nu ridica probleme, iar tipul cerebral sensibil si suspicios, stingherit si nelinistit, trebuie tratat in conditii de colaborare permanenta fata de orice manopera clinica sau rezultat al ei, pentru ca adaptarea la protezele mobile sa fie optima.

Pentru pacientii varstnici pierderea ultimilor dinti de pe arcada poate provoca o modificare afectiva majora, de frustare ireversibila, caracterizata drept ,,soc afectiv’’ . Dominanta afectiva ce se manifesta in ul sentimentelor, emotiilor retinute, influenteaza negativ adaptarea la protezele totale.

Frecventa edentatiei totale apare la persoanele in varsta. Senescenta reprezinta fenomenul biologic inevitabil care se manifesta structural si functional la nivelul intregului organism, pastreaza atributele unei sanatati normale in limitele varstei si inglobeaza notiunea de imbatranire. Se descrie o perioada de presenescenta intre 45 si 60 de ani si senescenta peste 60 de ani. Ea implica din punct de vedere biologic:

- deficiente in functiile musculare ale SDM.

- imbatranire tisulara si celulara cu proliferarea tesutului conjunctiv.

- modificari biochimice in metabolismul apei, electrolitilor, enzimelor si proteinelor.

- diminuarea performantelor sensoriale, in special ale auzului, scaderea memoriei, atentiei, scaderea fluxului verbal corespondent deficitului de gandire.

- senescenta personalitatii este marcata de modificarea atitudinii fata de noua situatie psihofiziologica determinata de edentatia totala, situatie pe care subiectul o resimte drept critica si frustata.

Tulburarile psihice pot fi declansate de catre o edentatie totala pe un teren psihobiologic modificat de senescenta prin cumularea factorilor negativi biologici si psihologici. Astfel apar:

- tulburari ale personalitatii. Daca personalitatea a fost intotdeauna introvertita, rezervata, retrasa si inclinata spre meditatie, se vor accentua aceste trasaturi la batranete.

- nevrozele. Situatiile de tensiunea arteriala‚" class="text">tensiune psihica determinate de scaderea fortelor sale vitale, restrangerea posibilitatilor biologice, de anturajul social care observa infirmitatea sau slabiciunea persoanelor in varsta pana mai curand active si autoritare, vor traduce tranzitia imperceptibila din psihologia normala spre patologie. Astfel vor apare atitudini de aparare, conservatorism accentuat, rigiditate, anxietate si prudenta, hipocondrie, astenie.

- psihozele. Aparitia psihozelor este legata incontestabil de aparitia unei noi boli, in cazul nostru, de edentatia totala. Bolnavul va descrie o serie de simptome legate de modificarile gustative, glosodinii, dureri la nivelul maxilarelor, de obsesia unui neoplasm intraoral.

Pentru o serie de boli generale, in special cele psihice, se impune in cadrul tratamentului protetic colaborarea cu medicii specialisti.

Contraindicatia tratamentului edentatului total prin proteze la bolnavii psihici este data de afectiunile grave, dementa senila, delirurile paranoide, bolnavii fiind incapabili sa se adapteze cu protezele.

2. Tulburarile digestive

            Eficienta masticatorie la bolnavii edentati total este foarte mult diminuata, masticatie devine incompleta, bolul alimentar in ciroza hepatica" class="text">alimentar este pregatit incomplet in cavitatea orala si astfel stimularea secretiei salivare, pregatirea secretiei si a travaliului gastric este necorespunzatoare. Mucoasa gastrica este traumatizata cronic de alimentele incomplet triturate si insalivate, cea ce duce la o crestere a motilitatii gastrice si o hipersecretie a sucului gastric.

            Tulburarile digestive sunt legate si de handicapurile fizice sau psihice ale pacientilor care neglijeaza procurarea si prepararea alimentelor, folosirea unei diete adecvate, igiena corespunzatoare.

            3. Tulburari metabolice

            Tulburarile metabolice insotesc frecvent edentatul total datorita masticatiei insuficiente, activitatii digestive modificate, absorbtiei principiilor nutritive incomplete, dieta inadecvata.

Dieta optima pacientului de varsta a treia, bogata in vitamine, saruri minerale, confera o toleranta mai buna tesutului osos si fibromucos fata de proteze. Rraportul calciu/ fosfor  neechilibrat, deficientele de calciu, favorizeaza aparitia fenomenelor de osteoporoza. Dieta trebuie sa cuprinda aport de fructe si zarzavaturi proaspete, aport de saruri minerale, lapte si produse lactate, supe groase de legume.



Simptomatologia SDM

Tulburarile functionale ale SDM

1. Tulburari masticatorii

Edentatul total neprotezat prezinta o scadere a eficientei masticatorii prin lipsa totala a dintilor de pe arcadele dentare si astfel compensator se produce o marire a numarului de cicluri masticatorii, cresterea timpului bucal de digestie a alimentelor, prelungirea procesului de deglutitie.

Edentatul total pastreaza stereotipul dinamic de masticatie avut anterior (tocator, frecator sau intermediar), dar miscarile efectuate de mandibula sunt mai numeroase, de amplitudine mica, dezordonate si se orienteaza cu precadere asupra alimentelor moi pe care le prefara bolnavul. Forta musculara de masticatie este scazuta, muschii fiind hipotoni si hipertrofici cu rol compensator.

Lipsa dintilor din cavitatea orala este preluata de crestele edentate si limba care cauta sa realizeze triturarea alimentelor. Astfel limba contribuie la masticatie prin faramarea unor alimente pe care le preseaza pe palatul dur sau crestele edentate, pregateste bolul alimentar pentru deglutitie si realizeaza insalivarea lui, dar intr-o saliva insuficienta calitativ si cantitativ.

            Edentatul total protezat prin proteza totala cu stabilitate statica si dinamica buna, corect realizate clinico-tehnic, prezinta o masticatie optima.

2. Tulburarile de deglutitie si de gust

Normal, deglutitia adultului dentat se realizeaza cu arcadele in contact, este o deglutitie somatica, care are loc in conditiile ingerarii alimentelor solide, pastoase, a lichidelor in cantitati mici si a deglutitiei de saliva. Arcadele dentare raman indepartate si la adult cand se ingera alimente fluide, zemoase sau cand se beau lichide. Unii autori (Cleall) considera ca subiectii normali stabilesc contacte dento-dentare in timpul deglutitiei in proportie de 60%, iar 40% nu. 

            Lipsa contactului dentar ocluzal pentru realizarea deglutitiei este preluata de limba, muschii orbiculari si buccinatori. Mandibula nu poate realiza o pozitie fixa pe maxilar pentru actul deglutitiei si devine mobila. Limba se sprijina pe crestele edentate, face eforturi pentru a realiza un punct fix cu varful ei pe bolta palatina, masa ei musculara va oferi sprijin mandibulei in deplasarea ei spre maxilar, marginile limbii se ridica lateral pentru modelarea unui jgheab pentru alunecarea bolului alimentar spre faringe. Orbicularii buzelor si muschii buccinatori se contracta suplimentar realizand presiuni suplimentare in zona frontala si vestibulara laterala a crestelor edentate. Actul deglutitiei pentru edentatul total nu se realizeaza normal si astfel apar modificari patologice la nivelul ATM, muschilor masticatori, a crestelor edentate. Astfel limba are tendinta sa ocupe spatiul care-i sta la dispozitie in cavitatea orala edentata din timpul miscarilor functionale sau din repaus, in timp ce spatiul are tendinta sa se extinda acomodandu-se organului ce-l ocupa. Apare astfel paradoxul lingvo-maxilar in care limba devine marita de volum, apare o pseudomacroglosie, papilele linguale se atrofiaza, aspectul clinic al limbii devenind neted, lucios, geografic, scrotal cu modificari de gust si chiar glosodinii.

            Modificarile gustului sunt date de diminuarea numarului unor papile gustative o data cu varsta, raspandite pe limba sau buze si gingii. Aceste modificari duc la pierderea apetitului si a deficientei nutritionale. Mugurii gustativi sunt adaptati pentru analiza senzatiilor de dulce, sarat, acid, amar. Papilele gustative sunt repartizate pe limba, mugurii gustativi principali, reprezentati de papilele caliciforme ce formeaza V-ul lingual, fungiforme localizate in cele doua treimi anterioare ale limbii, foliate situate pe marginile limbii si papilele filiforme cu localizare difuza. Mugurii gustativi accesorii sunt repartizati in buze si gingii pentru gustul acid si posterior la nivelul valului palatin pentru gustul amar. Aplicarea protezelor in cavitatea orala accentueaza tulburarile gustative datorita disconfortului pe care il realizeaza la care se adauga si tulburarea psihica aparuta in aceste conditii.

            Gustul modificat poate apare in cazul unei igiene necorespunzatoare cand exista halena fetida cu gust metalic datorita prezentei fuzospirililor, gust sarat datorita microhemoragiilor gingivale.

            Edentatia totala poate produce la nivelul limbii unele aspecte clinice si o simptomatologie variata. Astfel apare o herniere a seului sublingual, largiri varicoase ale venelor superficiale de sub limba fara o corespondenta patologica generala. Paleta de simptome prezenta la nivelul limbii cuprinde durerea cel mai frecvent, arsura, uscaciunea, senzatie de intepatura, senzatia de gust modificata. Papilele foliate ale limbii devin rosii si dureroase, isi maresc volumul. Senzatia de arsura se accentueaza. Senzatia de intepatura apare mai ales intr-o suprasolicitate functionala a limbii in actul masticatiei pentru edentatul total ne protezat, sau in efortul limbii de a mentine proteza inferioara pe campul protetic.

3. Tulburarile estetice

            Tulburarile estetice sunt deosebit de relevante producand un efect socant prin instalarea imaginii de imbatranire interpretate diferit de bolnav in functie de personalitate, nivel de cultura, sex, varsta. Pierderea identitatii fizionomice, a imaginii lui prin disparitia dintilor, a osului alveolar duce la modificari ale imaginiilor dinamice din expresiile orale, stiind ca emotiile si actiunile noastre sunt inseparabile de estetica corpului nostru.

            Perturbarea fizionomiei edentatului total se datoreaza scaderii DVO, prin pierderea ultimilor dinti de pe arcada care o mentineau. Odata cu prabusirea etajului inferior al fetei se accentueaza liniile lui Langer (liniile de minima tensiune ale pielii fetei care coincid cu orientarea ridurilor fetei; se mai numesc si linii de caracter).

Reprezentarea corticala a imaginii topografice bio-morfo-fiziologice a individului pune in evidenta imaginea oro-labiala cu organele dentare care este bine reprezentata. Etajul inferior al fetei, in mod special surasul, constituie o entitate in care elementele organice, personalitatea si caracterul sunt indivizibile. Aceasta imagine statica corticala sensoriala corespunde unei imagini fundamentale, initiale, primordiale si narcisiste care acompaniaza si influenteaza toate gesturile noastre. Ea trebuie refacuta prin tratamentul edentatiei totale pastrand astfel echilibrul organic si psihic.

Activitatea fiziologica afectiva sau senzuala este semnalata in sfera oro-labiala. Sensibilitatea caracteristica influenteaza senzual relatiile dinamice interumane. Aspectul estetic si emotional poate fi realizat de relatiile spatiale dintre cele doua buze, superioara si inferioara, vizibilitatea rebordului alveolar si a dintilor, de tensiunea chingii orbiculo-buccinatoare. Obtinerea imaginii estetice a relatiilor statice si dinamice a buzelor, realizarea de senzatii sau sentimente  care redau fiintei umane senzatii si sentimente agreabile sau atragatoare, realizeaza echilibrul psihic exterior sau interior al individului daca obiectivele estetice au fost atinse.

            Edentatia totala determina modificari antropomertice ale fetei. Astfel etajul inferior se micsoreaza, diametrul longitudinal al fetei scade ( nasion-gnation / zighion-zighion x 100 ), fata devine lata, arcade zigomatice proeminente. Unghiul goniac creste la 1300-l400 ( normal 1100-l200 ) pentru ca actiunea muschilor coboratori tractioneaza mandibula catre anterior, resorbtia osoasa se produce la nivel alveolar modificand linia interalveolara de la pozitia normala.

            Faciesul bolnavului este de batran cu invaginarea buzelor si obrajilor, diminuarea rosului buzelor, destinderea arcului lui Cupidon, adancirea santurilor labio-geniene, labio-mentonier, filtrul buzei superioare, formarea paracomisural a doua santuri verticale. Relieful osos maxilar devine accentuat cu proeminenta pometilor, mentonului, unghiului goniac si a marginii bazilare a mandibulei. Aspectul faciesului este de voltairian.

            Fenomenele de imbatranire produc la nivelul tegumentelor fetei edentatului total pierderea elasticitatii, tegumentele devin uscate si mai ridate. Refacerea estetica prin protezare este limitata in astfel de situatii.

             La pacientii edentati partial si tratati cu proteze mobile partiale care prezinta dizarmonii estetice, prin transformarea in edentatie totala si tratament cu proteza totala, refacerea fizionomica va fi optima.

Refacerea identitatii pierdute, ameliorarea infirmitatii, aspiratia narcisica si regasirea propriului suras, reprezinta o parte din obiectivele estetice care vor sta la baza tratamentului curativ.

4. Tulburari fonetice

Fonatia se realizeaza prin emisiunea de sunete ce se caracterizeaza prin intensitatea sunetului masurata in decibeli, inaltime sau frecventa masurata in cicluri / sec., in timbru si in durata. Coloana sonora ajunge in pavilionul faringo-bucal unde este modulata de  miscarile limbii, mandibulei si buzelor. Specificul individual al sunetului articulat prin vorbire depinde de pozitia arcadelor, pozitia limbii si stereotipul individual de fonatie. Modificarea rezonatorului bucal prin edentatia totala, lipsa articularii linguo-dentalelor sau a labio-dentaleler influenteaza  articularea fonetica, obtinerea vorbirii corecte.

            Activitatea de la nivelul tubului fonator, modificarile diafragmului, ale ramurilor bronhiale, faringele si limba ce modeleaza fiecare sunet, este coordonata printr-o reglare subcorticala automata.

 Pentru edentatul din zona frontala dificultatile fonetice sunt evidente, dar de multe ori este nesesizabila de bolnav. La fel si pentru edentatul total. Protezele totale realizeaza partial corectia fonetica, iar adaptarea acestei functii se realizeaza in cateva zile.

Simptomatologia dureroasa

Durerea la nivelul crestelor edentate care apare la palparea lor sau spontan, poate fi produsa de procese infectiose, resturi radiculare, de existenta unor spiculi ososi ascutiti ce comprima o terminatiune nervoasa, de bonturi nervoase rezultate din ruperea unor terminatiuni nervoase ce rezulta in urma extractiei dentare, sau durerea fantoma.

            Edentatii totali protezati pot avea frecvent durei la nivelul bazei sau marginilor protezelor daca ele nu sunt conformate corespunzator si realizate clinico-tehnic corect.

            Durerile de la nivelul ATM sunt foarte rar dureri pur articulare, de cele mai multe ori provin de la structurile din vecinatate, in special de la spasmele musculare. Artrita traumatica cu etiologie in disfunctia neuromusculara, modificarile degenerative (osteoporoza, neregularitatile suprafetelor articulare), ingustarea sau largirea spatiului articular, pacienti cu obiceiuri parafunctionale, cu stari psihice tensionate, purtator de proteze totale necorespunzatoare, duc la formarea sindromului algo-disfunctional.

            Glosodiniile, dureri la marginea si varful limbii, senzatia de arsura, pot completa simptomatologia dureroasa a edentatului total. Diagnosticul pozitiv al acestor algii este deosebit de important in tratamentul edentatului total.




Alte materiale medicale despre: Boli stomatologice



Tratamentul parodontitelor apicale cronice Nu se deosebeste de tratamentul gangrenei simple, combinand tratamentul mecanic si cel medicamento [...]
Obturarea canalelor radiculare. Materiale. Obiective Ca faza finala a oricarui tratament endodontic obturatia de canal (. 113) urm [...]
PARODONTITELE  APICALE Inflamatia la nivelul parodontiului apical poate capata ca in orice tesut conjunctiv, un aspect acut sau cronic, fi [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli stomatologice

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile