eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Subnutritia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » subnutritia

Subnutritia la copil si sugar

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Subnutritia la copil si sugar

Advertisements


Distrofiile sunt tulburari cronice de nutritie si digestie, in care simptomul principal il constituie starea rea de nutritie, care se insoteste de ramanerea in urma a dezvoltarii fizice. Apar si o serie de disfunctii meolice, cu diminuare a tesutului adipos subcutanat.
Aceste stari determina o slaba reactivitate, o toleranta digesti scazuta si o lipsa de rezistenta la infectii. Distrofia se insoteste de o spoliere a clementelor plastice, constitutive, ale tesuturilor: proteine, grasimi, minerale, vitamine si apa.
In evolutia distrofiei, apare asa-numita reactie paradoxala, orice schimbare alimentara si orice crestere a cantitatii de alimente pot determina o scadere in greutate, cu aparitia diareei. In cazul de distrofii ansate, aceasta reactie paradoxala apare si in cazul instituirii unei diete hidrice, la o dispersie acuta la deshidratare.
In loc de o stationare sau numai o usoara scadere in greutate, ca la entrofici sau distrofici putin ansati, are loc o scadere importanta in greutate si chiar colaps.


Cauze/e distrofiilor:

I. Distrofii de cauza alimentara


1. Greseli cantitative:

1) prin subalimentatie


a. in alimentatia naturala

b. in alimentatia mixta


c. in alimentatia artificiala 2) prin supraalimentatie


a. in alimentatia mixta


b. in alimentatia artificiala 2. Greseli calitative:

a. greseli de corelatie intre componentii ratiei alimentare: proteine, lipide, glucide si apa b. prin insuficienta vitaminelor

//. Distrofii de cauza patologica
• Infectii cronice: tuberculoza, sifilis, malarie, adenoidita etc.
• Infectii acute: rinofaringita, otita, piodermita etc.


• Tulburari acute de digestie si nutritie repetate.

• Stari sau boli congenitale sau constitutionale: diateza exudati, hidrolabila, boala Landon Down etc.
III. Distrofii prin defecte de ingrijire si conditii de mediu inconjurator
Subalimentatia este cauza cea mai frecventa a distrofiilor. Supraalimentatia, in general, nu provoaca distrofie, ci dispepsie, dar prin dispepsia provocata ca si prin anorexia pe care o determina poate fi o cauza de distrofie.
Alimentatia dezechilibrata este cauza frecventa a distrofiei: excesul de lapte de ca, excesul de fainoase etc.
Distrofiile nutritiale se insotesc frecvent si de semne de avitaminoze, mai ales A, B1, C si D.
Distrofiile de cauza infectioasa se intalnesc frecvent la sugari. Ele se datoreaza unor infectii acute, rinofaringite, otite, bronhopneumonii etc. sau unor infectii cronice.
Distrofiile de cauza constitutionala sau congenitala sunt cele din stenoza hipertrofica congenitala a piloruiui, megacolonul congenital, filoroza chistica a pancreasului, boli congenitale renale, malformatii congenitale cardiace etc.
Dieta sta pe primul in tratamentul distrofiei, indiferent de gradul si de cauza ei.
In distrofia de gradul I, este vorba mai ales de o subalimentatie, astfel incat completarea laptelui lipsa din alimentatie aduce rapid vindecarea. Daca laptele mamei este in cantitate insuficienta, copilul fi trecut la alimentatia mixta: lapte de mama, plus babeurre cu 5% zahar, lapte calcic, lapte praf sau lapte acidulat la sugarul sub trei luni, si alimentatia complementara corecta la sugarii mai mari.In distrofiile de gradul II si III, este necesar un tratament complex etiologic, dietetic si stimulant. Trebuie tinut seama ca toleranta digesti a distroficului scade pe masura gradului de distrofie, astfel incat toleranta digestiei este mult mai scazuta. in primul rand, se urmari refacerea capacitatii normale de digestie si asimilare, iar in perioada a doua, cand toleranta digesti a fost resilita si capacitatea de asimilare a organismului este mult mai buna, se urmari o recuperare cat mai rapida a deficitului ponderal. in prima faza, se vor utiliza alimente cat mai usor digerabile: babeurre, lapte acidulat integral, sau mai bine, acidulat desmantanit, in cantitati progresiv crescande. Cu cat copilul este mai mic sau imatur, cu atat ritmul de alimentare fi mai ponderat. Durata perioadei de reparatie in distrofia de gradul II este de una-doua saptamani, iar pentru cea de gradul III poate dura chiar mai mult.In perioada a doua a tratamentului dietetic, se administra pe cat posibil o alimentatie echilibrata cantitativ si calitativ.In general, trecerea de la o alimentatie monotona, dar complexa si necarentiala prin compozitia ei - de exemplu, babeurre partial degresat si hiperzaharat, cu adaugarea unei cantitati mici de supa de morcovi - la o alimentatie riata se face numai cand faza de reparare este foarte ansata si copilul creste bine in greutate.
Practic, dieta in distrofia de gradul II si gradul III fara dispepsie se conduce astfel:
• se incepe, indiferent de rsta sugarului, cu babeurre cu 5% zahar, 100 - 200 ml in prima zi, in sase-sapte mese, mai rar in opt mese, completand nevoile de lichide cu supa de morcovi cu 5% zahar;
• se creste in zilele urmatoare, lent, cu aproximativ 100 ml babeurre zilnic, 10-20 ml la fiecare masa, scazand cu aceeasi cantitate supa de morcovi;
• cand s-au acoperit caloriile de intretinere, curba ponderala ramanand stationara, asteptam una-doua zile fara sa mai crestem cantitatea de babeurre, pentru a se consolida resilirea tolerantei digestive;
• apoi in zilele urmatoare crestem cantitatea de babeurre, reducand supa de morcovi;
• numai dupa ce am acoperit cu babeurre cu 5% zahar nevoile de lichide, pastrand totusi 10 ml supa de morcovi la fiecare masa, si numai daca cresterea ponderala nu este satisfacatoare, trecem treptat la babeurre hiperzaharat 7-l0-l5%, fara sa mai crestem cantitatea de babeurre, ulterior adaugam si 1-2% faina la babeurre sau gris 2%;
• durata acestei alimentatii cu loare de 100 calorii pe 100 g in caz de babeurre cu 15% zahar si faina 2% poate fi prelungita.
• cand reparatia este foarte ansata, incepem sa trecem la o alimentatie mai riata: potrivit rstei, la fiecare una-trei zile se introduce in locul unei mese cu babeurre lapte acidulat integral si apoi continuam diversificarea alimentatiei.
Cand exista lapte matern, mai ales la distrofici de rsta mica, se prefera sa se inceapa cu lapte matern de sase-sapte ori, cate 20-35 ml la o masa, in prima zi, completand nevoile de lichide cu supa de morcovi cu 5% zahar, mai rar cu decoct de orez.
Dupa trei-patru zile, adaugam si babeurre cu 5% zahar, scazand supa de morcovi, pastram 40-50 ml lapte de mama la fiecare masa si crestem in zilele urmatoare, treptat, cantitatea de babeurre, scazand supa de morcovi, pana cand nevoile de lichide vor fi acoperite de babeurre, pastrand 10-20 g, supa de morcovi cu 5% zahar la fiecare masa, apoi continuam conform schemei indicata anterior cu babeurre cu 7-l0-l5% zahar.


Dietoterapia cu lapte acidulat in dilutic 1/2-2/3 poate fi aplicata la distrofia de gradul II si cu rezultatele si mai bune in cea de gradul I. in distrofia de gradul III, laptele acidulat in unele cazuri poate sa agraveze distrofia.
La distrofia cu dispepsie, se incepe obligatoriu cu dieta hidrica sau supa de morcovi, care fi cat mai scurta, aproximativ douasprezece ore in distrofia de gradul II, din cauza pericolului agrarii subnutritiei.
Realimentarea se face obligatoriu cu babeurre, chiar daca dispunem de lapte de mama.
Laptele albuminos poate fi folosit in cazul diareelor cronice cu caracter de fermentatie.
Distroficii tolereaza bine proteinele din babeurre si lapte acidulat, constituand in acelasi timp si un aport de substante plastice. Ei suporta cu greu grasimile, de aceea laptele matern nu este un aliment potrivit pentru alimentarea exclusi a distroficilor, deoarece contine putine proteine si minerale si multa grasime. Totusi, el nu fi exclus din alimentatia distroficului, ramane de la inceput asociat cu babeurre in proportie de 1/4-l/2 din ratia distroficilor de gradul II si III si 2/3 -3/4 la cei de gradul I.
Numai la o distrofic usoara de gradul 1 si de curand instalata se poate asigura la inceput o alimentatie corespunzatoare rstei, daca sugarul are apetitul pastrat, daca nu prezinta tulburari digestive si nici infectie.
Nevoile calorice ale distroficilor se silesc pentru distrofici de gradul 11 si gradul III corespunzator cu greutatea reala, apoi se mari coeficientul energetic pana la 100-l60 calorii pe kilocorp in douazeci si patru de ore.
Calculul nevoilor calorice pe baza unei medii intre nevoile calorice raportate la greutatea reala si greutatea ideala nu prezinta vreun antaj nici teoretic, nici practic. Cresterea calorica se realiza intai cu ajutorul glucidelor si mai tarziu cu ajutorul lipidelor. Se poate ajunge pana la 25 g glucide pe kilocorp.
Preparatele concentrate de lapte babeurre partial degresat si hiperzaharat, lapte acidulat integral sunt cele mai indicate pentru acoperirea nevoilor energetice ale distroficilor.In distrofia de gradul I, laptele acidulat integral este de preferat, in distrofiile de gradul II si gradulb III, mai indicat este babeurre-ul partial degresat si hiperzaharat.
In cazul distrofiei prin exces de lapte de ca, dietoterapia se face prin corectarea dilutiilor de lapte si adaugarea unei cantitati suficiente de zahar, uneori ajungand la o concentratie a zaharului de 7-l0%. Se adauga al doilea glucid sub forma de apa de orez sau oz.
Laptele acidulat, babeurre-ul cu adaos de zahar si faina sunt alimente bune in profilaxia acestei distrofii.
Distrofia prin exces de fainoase apare la sugarii cu un regim exclusiv cu fainoase, din cauza intolerantei la laptele de ca sau la sugarii sedimentati cu fainoase si mentinuti mai mult timp la acest regim. Acest regim este sarac in proteine si lipide.


Distrofia imbraca trei aspecte clinice.

a) tipul pastos, care poate sa evolueze pana la starea de edem generalizat;


b) tipul atrofie;

c) tipul hipertonic cu o hipertonie a musculaturii scheletului, in legatura cu avitaminoza B1.
Pentru vindecarea distrofiei prin exces de fainoase, trebuie ca alimentul sa nu produca si sa combata diareea, sa contina toate substantele necesare reconstituirii normale a tesuturilor si sa resileasca imunitatea pierduta.
Laptele de mama, babeurre-ul sau laptele albuminos corespund cel mai bine acestor conditii.
Se incepe cu lapte matern 300-400 ml/zi, completand nevoile de lichid cu supa de morcovi. Se creste zilnic laptele matern si se scadea paralel supa de morcovi.
Daca nu exista lapte matern, se incepe cu cantitati mici de babeurre sau lapte albuminos, completate cu supa de morcovi. Acest tratament se continua doua-trei luni.
La sugarul peste sase luni se prefera babeurre-ul sau laptele albunimos si se poate incerca iaurtul sau laptele acidulat integral sau adaosul la fainoase, de branza proaspata de ci. Cand starea tubului digestiv o permite, se adauga grasimi si sucuri de fructe.
La copin trecuti de douasprezece luni, se adauga cantitati mari de proteine (branza de ci, iaurt, apoi ou, came fiarta, peste, unt, galbenus de ou).



Alte materiale medicale despre: subnutritia



E bine sa cumparati tot ce veti avea nevoie din timp Unii parinti nu doresc sa cumpere nimic inainte de a se naste copilul. N.T. in Statel [...]
Un copil purtator al unui handicap antreneaza intotdeauna o mare bulversare in familie. Apoi, putin cate putin, se descopera partea pozitiva [...]
Un copil nu este "viabil" decat dupa sase luni de sarcina (incepand cu a 28-a saptamana). Daca se naste incepand cu luna a opta, el nu este considerai [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre subnutritia

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile