SIMPTOME
a simptomele fizice pot cuprinde cefalee, oboseala, insomnie, tulburari digestive, dureri cervicale sau lombare, pierderea sau cresterea exagerata a poftei de mancare.
a simptomele psihologice pot cuprinde tensiune sau anxietate, furie, inchidere in sine, pesimism, resentimente, iriilitate crescuta, cinism si incapacitatea de concentrare sau de functionare la nivelele uzuale.

CHEMATI MEDICUL DACA:
a aveti simptome prelungite sau acute. Stresul excesiv creste riscul de alte afectiuni grave, precum problemele sistemului imunitar, tulburarile digestive, diabetul, astmul, hipertensiunea arteriala, migrenele si, posibil, cancerul.
a prezentati simptome ale stresului si oricare dintre urmatoarele: anomalii ale somnului, poftei de mancare sau dispozitiei; miscari fizice neobisnuit de agitate sau anormal de lente. Este posibil sa aveti o depresie clinica.

Stresul este reactia corpului si mintii noastre la ce anume care ii tulbura echilibrul normal. Reactia omeneasca la evenimente stresante este straveche, datand din vremurile in care viata era o lupta continua pentru supravietuire. Un bun exemplu de "stres in actiune" este felul in care reactionati atunci cand sunteti inspaimantat sau amenintat. Glandele dumneavoastra suprarenale elibereaza adrenalina - sau epinefrina - un hormon ce activeaza mecanismele de aparare ale organismului dumneavoastra: inima bate cu putere, tensiunea arteriala creste, muschii se tensioneaza, pupilele ochilor se deschid larg. Acest grup de reactii - raspunsul de lupta-sau-fuga -concentreaza toate sistemele organismului dumneavoastra asupra pericolului imediat si ajuta sa treceti la etapa urmatoare, care poate fi rezistenta sau retragerea.
Desigur, nu toate evenimentele stresante sunt la fel de bruste sau la fel de evidente ca si amenintarea unei agresiuni fizice. Orice solicitare care ne copleseste - o boala gra, decesul unui membru al familiei, pierderea unei slujbe, despartirea de o persoana iubita - poate fi stresanta pana la nivelul de disfunctie fizica si psihologica. Unii dintre noi sunt deosebit de vulnerabili la situatii sau evenimente stresante, reactionand in moduri extreme cand trebuie sa ia decizii cotidiene - ce sa cumpere de la magazin, ce sa imbrace la nunta, sau cum sa ceara o marire de salariu. Dar, in timp ce unii se dezintegreaza daca sunt presati prea tare, altii sunt extrem de productivi sub presiune. Diferenta sta poate partial in constitutiile noastre si partial in felul in care ne gestionam propriile vieti.
Stresul continuu poate epuiza in cele din urma, resursele organismului si provoaca oboseala cronica, pierderea sau cresterea exagerata a poftei de mancare si alte reactii. Capacitatea de adaptare se poate diminua, provocand senzatii de nesiguranta si nepotrivire ce pot conduce la depresie. in acelasi timp, sistemul imunitar al organismului se dezechilibreaza, crescand vulnerabilitatea la boli. Stresul necalmat - provocat de cauze reale sau imaginare - poate genera hipertensiune, un factor de risc recunoscut pentru bolile de inima si unele cancere. Sindromul de stres postlraumatic, in care simptomele apar imediat sau la luni de zile dupa un eveniment stresant, poate fi o problema dificila si cu evolutie trenanta.

CAUZE
Stresul se instaleaza atunci cand exista un dezechilibru intre cerintele vietii si capacitatea noastra de a le face fata. Anumite tipuri de munca sunt intens generatoare de stres, in special munca la liniile de asamblare sau cea care implica activitati repetitive cu echipamente periculoase. Evenimentele si situatiile dificil de gestionat genereaza in mod tipic stres: epuizare la slujba, probleme financiare, pierderea sau amenintarea securitatii personale, doliul sau divortul. O experienta poziti, cum ar fi casatoria sau o promore la slujba, poate fi in egala masura stresanta. Alte cauze sunt cele interne: boala, singuratate, durere sau conflicte emotionale. Efectele acestor modificari, mari si mici, sunt cumulative. Putem tolera o cantitate limitata de stres intr-o anumita perioada de timp.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Diagnosticarea stresului este in parte o problema de recunoastere si intelegere a simptomelor- atat fizice cat si psihologice - ale dumneavoastra sau ale altora. Unii cercetatori au pus la punct instrumente de diagnosticare mai obiective. De exemplu, chestionarul Holmes-Rahe este util in identificarea evenimentelor potential stresante. Chestionarul cuprinde o scala ce clasifica 43 de evenimente importante ale vietii in functie de potentiala lor capacitate de a genera stres. Nu toate evenimentele sunt considerate "rele", insa toate implica un anumit tip de schimbare, inclusiv o noua slujba, o noua locuinta si nasterea unui copil.

Personalitatea de "tip a-
Unii cercetatori impart oamenii in doua categorii: personalitatile de Tip A, competi- j tive, ce isi asuma responsabilitati si functio- j neaza bine in fata unor solicitari noi, si Tipul 8, mai putin competitiv si mai calm. Indivizii de Tip A par a avea un risc mai crescut de atac de cord. Unele studii arata ca ostilitatea - si nu doar ritmul alert de viata - este caracteristica I asociata cel mai intens cu bolile de inima.
Unii experti considera ca persoanele de Tip | A ar trebui sa incerce sa-si schimbe comportamentul, in timp ce altii cred ca astfel de incercari nu ar face decat sa induca si mai mult stres sau sa schimbe trasaturi esentiale ale personalitatii. Multi, daca nu chiar toti indivizii de Tip A se pot bucura de viata numai traind intr-un ritm alert. Daca credeti ca sunteti o persoana de Tip A. straduiti- sa tineti sub control ostilitatea si alte tipuri de compor-tament negativ, incercand urmatoarele strategii:
a ori de cate ori este posibil, evitati situatiile care displac.
a programati- pauze reale in timpul programului de lucru.

a gestionati- mai bine timpul.

a penalizati actiunile de Tip A si recompensati actiunile calme, adaptative.

TRATAMENT
Nu trebuie sa faceti fata stresului de unul singur. Un consilier psihologic, un psihoterapeut, psihiatru, un cleric sau un prieten poate deseori ajuta sa definiti sau sa rezolti o problema care dumneavoastra vi se pare de nedepasit. Punerea la punct a unui program de inlaturare a stresului, in care sa aveti incredere, ajuta sa pregatiti pentru un eveniment despre care sti|i ca fi stresant.
MEDICINA CONVENTIONALA
Daca prezentati simptome ale stresului in urma unui eveniment specific, cum ar fi un deces in familie, medicul dumneavoastra poate prescrie un medicament anxiolitic, precum diazepamul. Chiar daca medicamentele de acest gen sunt deosebit de eficiente daca suni luate pe perioade scurte, ele pot genera dependenta daca sunt luate mai mult de cate saptamani, {vezi "Narco-mania").
Medicul dumneavoastra poate sugera psihoterapia pentru a decela evenimentele sau starile ce sunt stresante pentru dumneavoastra si pentru a pune la punct metode de reducere a stresului pe care acestea il cauzeaza. Terapia de grup este deseori loroasa pentru persoanele ce au in comun o anumita situatie de viata stresanta. Tratamentul sindromului de stres posttraumatic cuprinde de obicei consiliere psihologica si poate necesita medicamente anxiolitice sau antidepresive.

MEDICINA ALTERNATIVA

Unele tratamente considerate in trecut alternative sunt actualmente larg utilizate in comunitatea medicala - in special cele concepute pentru a stimula relaxarea fizica si mentala.

AROMOTERAPIA

Uleiul esential de lentica {Landula offici-nalis) poate ajuta la reducerea stresului: incercati 5-6 picaturi in apa de baie sau puneti 2-3 picaturi pe o batista si inhalati din cand in cand.

MANIPULAREA FIZICA

Prin relaxarea muschilor tensionati si stimu-Jarea circulatiei, masajul ajuta la relaxarea mintii. Intre sedintele de tratament cu un terapeut instruit, incercati sa masati singur tamplele, gatul, umerii si fata.

FITOTERAPIA

O reactie traditionala la stres este bautul unei cesti de ceai fierbinte. Unii fitoterapeuti sugereaza ceaiul de musetel {Matricaria recutita), floarea pasiunii (Passiflora incarnata), leriana (Va-leriana officinalis) sau ginseng (Panax quinque-folius).

STIL DE VIATA

Gimnastica aerobica intensa poate reduce nivelul hormonilor ce accelereaza pulsul (eliberati in timpul stresului) si in acelasi timp stimuleaza o senzatie de bine general. Chiar si o plimbare in jurul blocului poale ajuta la reducerea anxietatii si la calmarea nervozitatii. incercati sa programati un tip de gimnastica la alegerea dumneavoastra -alergare, inot, mers pe jos - timp de 30 de minute de cel putin trei ori pe saptamana.
Exercitiile de streching pot relaxa musculatura tensionata din jumatatea superioara a corpului, ce este o caracteristica insotitoare a stresului si afecteaza respiratia. Rotiti- umerii in sus, inapoi si dupa aceea in jos. Inspirati in timp ce miscati umerii inapoi; expirati in timp ce lasati umerii in jos. Repetati exercitiul de patru sau cinci ori, apoi inspirati profund si expirati. Repetati ciclul.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Relaxarea a fost de multa vreme un scop al multor discipline orientale, precum yoga si budismul zen. incercati acest exercitiu simplu: alegeti un cunt sau o fraza pe care sa focalizati atentia, precum "pace" sau "sunt calm". Aseza-ti- in liniste, relaxati- corpul si respirati rar si adanc. Spuneti cuntul sau fraza aleasa de fiecare daca cand expirati. Daca pierdeti concentrarea, asteptati pur si simplu sa treaca gandurile prin cap, apoi intoarceti- la cuntul ales. Continuati timp de 5 minute pentru o repriza, crescand treptat pana la 20 de minute. Faceti exercitiul cel putin o data pe zi. Astfel de exercitii de relaxare, efectuate in mod regulat, pot incetini ritmul respiratiei, pot scadea consumul de oxigen, pot calma ritmurile undelor cerebrale si pot reduce tensiunea arteriala.
De asemenea, este posibila reducerea stresului si prin biofeedback, identificand sursele de stres si controlandu- reactiile fizice si mentale. Trebuie sa intati tehnica potrivita de la un profesionist, ca apoi s-o practicati acasa. Sustinatorii considera ca biofeedback-ul relaxeaza anumiti muschi, modifica activitatea electrica a creierului, reduce ritmul cardiac si tensiunea arteriala, creste sinteza de caldura in organism si ameliora functionalitatea digesti.

ALIMENTATIE Sl DIETA
Alimentatia dumneavoastra poate afecta felul in care faceti fata stresului. Dat fiind ca este usor sa neglijati alimentatia cand aflati in conditii de stres, faceti un efort suplimentar pentru a avea o alimentatie echilibrata - multe legume si fructe, precum si alimente bogate in glucide complexe, cu continut moderat de proteine si sarace in grasimi. Evitati sau reduceti consumul de cofeina: s-a aratat ca, in exces, cofeina accentueaza anxietatea.

CE PUTETI FACE ACASA

Exista multe moduri simple si necostisitoare de a face fata stresului pe cont propriu. Pentru multi, un bun punct de plecare este renuntarea la mijloacele artificiale de usurare a stresului, precum alcoolul, ce pot masca simptomele si pot genera dependenta. incercati sa le inlocuiti cu gimnastica. Faceti plimbari. Respirati adanc.
In perioadele de stres, sprijinul social are o importanta cruciala. Indivizii cu relatii personale apropiate au mai multe sanse de a se reface dupa boli sau traumatisme grave, iar stresul nu este cu nimic diferit de acestea. Capacitatea de a sili relatii cu alti oameni - sau chiar animale de companie - poate fi cheia unei bune stari de sanatate.Incepeti sa frecventati un curs de yoga si exersati pe cont propriu, acasa. ( ilustratiile din stanga.) Yoga poale relaxa muschii tensionati, poate inta cum sa respirati mai bine, poate diminua tensiunea arteriala si ritmul cardiac si poate distrage atentia de la stres.
Meditatia genereaza relaxare si o stare de constientizare crescuta. Atunci cand simtiti stresat, ganditi afirmatii ca "Pot face fata acestei situatii cu calm. Sunt sigur pe mine si increzator, imi controlez propria viata". incercati vizualizarea sau exercitiile de vizualizare ghidata. Vizualizarea unei situatii placute poate aduce beneficii atat fizice, cat si emotionale; combinati o sedinta de vizualizare cu muzica linistitoare. Va stau la dispozitie numerosi profesori, carti si benzi excelente care pot ajuta sa intati aceasta tehnica.
Hidroterapia poate fi efectuata cu usurinta acasa si este deosebit de eficienta in ameliorarea stresului. Faceti o baie foarte calda timp de 10-20 de minute, amestecand in apa jumatate de ceasca de sare de mare si uleiul dumneavoastra de baie preferat.

PREVENIRE

Chiar daca nu putem - si poate nici n-ar trebui sa incercam - sa ne schimbam personalitatea sau sa evitam situatiile stresante numai fiindca sunt stresante, putem aplica unele metode de bun-simt pentru a ne imbunatati capacitatea de a le face fata. incercati urmatoarele:
a Practicati tehnicile de relaxare si reducere a stresului descrise mai sus.
a Cultiti activitatile in aer liber si ificati distractii ocazionale pentru a sparge rutina zilnica.
a Siliti un program regulat de somn si odihniti- din belsug - fara somnifere.
a Faceti gimnastica in mod regulat si intens in maniera adecta rstei dumneavoastra.
a Evitati comportamentele intate de graba si ingrijorarea, ce pot desiliza somnul, alimentatia si alte activitati programate. Acordati- timp sa relaxati si sa bucurati de viata.
a Faceti o lista cu lucrurile care ingrijoreaza. Pentru fiecare din ele, intrebati-: Care este cel mai rau si cel mai bun lucru care s-ar putea intampla? Am facut tot ce am putut ca sa ma pregatesc? Merita aceasta problema sa ma ingrijorez pentru ea?
a Radeti mai mult; evitati sa geti de mila; intati sa resiliti echilibrul dupa un eveniment stresant; faceti un efort sa intrati in relatie cu oamenii.
a Cand confruntati cu o situatie stresanta, amintiti- o mostra de intelepciune populara: numarati pana la 10 si respirati adanc inainte de a spune sau de a face ce. O pauza deliberata poate fi un tranchilizant instantaneu.