eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Stresul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » stresul

Aspecte teoretice privind stresul - caracteristici ale stresului ocupational

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Aspecte teoretice privind stresul - caracteristici ale stresului ocupational

ASPECTE TEORETICE PRIVIND STRESUL

1 CARACTERISTICI ALE STRESULUI OCUPATIONAL

La locul de munca, stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face fata solicitarilor si exigentelor profesionale. In asemenea situatii apare stresul ocupational sau stres in activitatea profesionala. Stresul profesional a existat dintotdeauna. El nu este o caracterisitica a epocii moderne, a ultimilor ani, insa pe masura ce munca a dobandit noi valente cu accente pe incarcatura psihologica, iar problemele muncii s-au suprapus celor de natura sociala, economica si politica, consecintele stresului au devenit din ce in ce mai devastatoare pentru individ.

Stresul ocupational se refera la toate modificarile cognitive, subiective, comportamentale si fiziologice care apar in urma confruntarii individului cu mediul muncii, in care solicitarile si cerintele acestui mediu sunt percepute ca fiind amenintatoare pentru starea de sanatate a individului sau ca depasind resursele proprii.

Lucrul intr-un mediu nesanatos presupune costuri considerabile atat din punct de vedere uman cat si financiar.


Uneori, stresul profesional este considerat ca avand un rol benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea situatii este vorba despre “eustres” care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In caz contrar, cand efectele stresului se rasfrang negativ asupra sanatatii persoanei, este vorba depre “distres”.

Stresul reprezinta, datorita amplorii pe care a capatat-o in zilele noastre, una dintre “bolile civilizatiei” moderne, iar in ultimii ani s-a scris foarte mult despre acest subiect.

Biroul international al muncii considera stresul “una dintre cele mai grave probleme ale timpului nostru, nu numai pentru indivizii carora le pune in pericol sanatatea fizica si mentala, dar si pentru organizatii si guverne”.  

Stresul produce un semnal de alarma la nivel cerebral, unde se declanseaza un raspuns de pregatire a corpului pentru o actiune defensiva. Acest raspuns are o mare valoare adaptativa, deoarece ajuta organismul sa se apere in situatii de potential pericol. Toata lumea are un raspuns similar in situatiile stresante, indiferent daca acestea se produc la locul locul de munca sau acasa.

Episoadele de stres scurte sau ocazionale nu implica riscuri mari. Dar atunci cand aceste situatii se permanentizeaza, organismul este mentinut intr-o stare permanenta de tensiune, care creste rata de „uzura” a acestuia. Pe termen lung, se reduce capacitatea organismului de a se reface, ceea ce determina o crestere a riscurilor de ranire sau imbolnavire.

In ultimii 20 de ani s-au facut multe studii care analizeaza efectele stresului la locul de munca asupra organismului. Tulburarile de comportament sau de somn, problemele digestive, migrenele, deteriorarea relatiilor cu prietenii si familia sunt cateva dintre urmarile stresului prelungit si sunt modificarile intalnite cel mai frecvent in studiile experimentale. Aceste efecte ale stresului la locul de munca sunt, de obicei, usor de recunoscut.

Exista tot mai multe do experimentale care arata ca stresul este unul dintre factorii declansatori pentru mai multe afectiuni cronice cum ar fi, in special, bolile cardiovasculare, afectiunile muscoscheletice si tulburarile psihice.

2 CAUZE GENERATOARE DE STRES LA LOCUL DE MUNCA

In ultimii ani, angajatii sunt supusi unor situatii tot mai stresante, date fiind schimbarile care au loc si care conduc la o crestere a insecuritatii posturilor si la suprasolicitare in munca. Dupa unii autori, cele mai afectate organizatii din perspectiva stresului perceput sunt organizatiile care au ca obiect de activitate oferirea de servicii, cele care au suferit modificari tehnologice importante si cele care s-au restructurat intr-o masura semnificativa.

In urma analizei cauzelor generatoare de stres organizational se poate face distinctia intre cele care actioneaza exclusiv la nivelul managerilor si cele ce se regasesc in randul executantilor, precum si existenta unor cauze comune, si anume:

a.       cauze generatoare de stres manifestate la nivelul managerilor:

·         Complexitatea, diversitatea si caracterul de noutate frecventa a sarcinilor cu care se confrunta managerul. Solicitarile contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate si urgenta al sarcinilor si lipsa de timp si/sau de cunostinte profesionale actualizate cerute de rezolvarea sarcinilor.

·         Responsabilitatile ridicate pe care le presupun functiile de management, caz in care presiunile pot apare din dorinta de a impaca interesele organizatiei cu cele ale diferitelor categorii de persoane, precum: actionari, angajati, clienti, furnizori .

·         Preocuparea pentru viitorul organizatiei. In majoritatea timpului sau, managerul trebuie sa rezolve intr-un timp scurt o serie de probleme complexe si foarte importante. Se poate observa cu usurinta faptul ca unii manageri au tendinta de a se lasa coplesiti de o serie de probleme cotidiene urgente, dar care nu au o foarte mare importanta si care pentru a fi rezolvate consuma foarte mult timp in dauna preocuparilor pentru problemele de perspectiva.

·         Presiunea exercitata de schimbarile frecvente din mediu conduc la tot mai multe situatii in care luarea deciziilor se face in ritm alert. Starea de stres poate apare, in acest caz, prin constientizarea posibilelor efecte ale unei decizii insuficient elaborate.

·         Stilul de management neadecvat, fapt ce reflecta conflictul existent intre tipul de manager care utilizeaza un anumit stil de conducere si caracteristicile diferite fie ale activitatii, fie ale grupului pe care il conduce.

·         Centralizarea excesiva a autoritatii. Stresul este generat de conflictul dintre dorinta de a dirija si controla cat mai multe activitati si capacitatile fizice, psihice, intelectuale si resursele de timp limitate.

·         Existenta unor subordonati slab pregatiti din punct de vedere profesional. In aceasta situatie stresul se datoreaza conflictului dintre dorinta de realizare a obiectivelor grupului si lipsa autoritatii necesare selectiei sau concedierii suborodnatilor.

·         Prelungirea programului de lucru datorita aparitiei unor situatii de genul: termene scadente, schimbari frecvente in prioritatile organizatiei .

b.      cauze generatoare de stres manifestate la nivelul subordonatilor:

·         Incompatibilitatea cu tipul de manager. Stresul este generat ca urmare a conflictului dintre dorinta subordonatului de a-si mentine postul si tendinta de a riposta fata de anumite atitudini, comportamente sau gesturi ale managementului percepute ca fiind neadecvate.

·         Delegarea in exces practicata de unii manageri. Presiunile contradictorii pot apare intre dorinta de afirmare si promovare si efortul necesar rezolvarii atat a propriilor sarcini, cat si a numeroaselor si dificilelor sarcini primite din partea managerului.



·         Teama de pierdere a postului, caz in care stresul este generat de concedieri, nesiguranta privind posibilitatea gasirii unui alt loc de munca. Desi aceasta cauza afecteaza in mod deosebit subordonatii, cu toate acestea in unele conditii poate afecta si persoanele ce ocupa functii de conducere.

c.       cauze comune generatoare de stres:

·         Presiunea termenelor limita manifestata ca discordanta intre obligatia de a rezolva sarcini complexe, dificile si timpul alocat rezolvarii acestora.

·         Conflictul dintre asteptarile unei persoane ca urmare a rezultatelor obtinute si perceptia, aprecierea diferita a acestora de catre superiori reflecta motivatia nesatisfacatoare a persoanei respective, motivatie ce poate genera stres.

·         Dispozitiile inaplicabile primite din partea superiorilor pot provoca aparitia stresului datorita presiunii dintre autoritatea, respectiv amenintatea posibilei sanctiuni si realitatea situatiei ce nu permite aplicarea dispozitiei in forma primita.

·         In situatiile in care selectia si promovarea personalului se face dupa alte criterii decat cele legate de competenta profesionala, stresul poate fi provocat de lipsa aptitudinilor sau a pregatirii corespunzatoare postului. Conflictul intervine, pe de o parte intre dorinta de putere si cea de satisfacere a trebuintelor primare, iar pe de alta parte nelinistea datorata posibilei constatari a performantelor profesionale scazute.

·         Alta cauza a stresului resimtita de orice persoana ale carei dorinte, nevoi, aspiratii depasesc puterea si/sau veniturile financiare oferite de postul detinut o reprezinta aspiratia spre functii superioare. De data aceasta nevoile pot intra in conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organizatie, cu criteriile de selectie sau promovare carora persoana nu le poate face fata, cu standarde de performanta inaccesibile.

·         Tensiunile familiale pot genera, la randul lor, stres ca urmare a timpului mare alocat rezolvarii problemelor profesionale, precum si a interesului alocat acestora in detrimentul problemelor familiale.

·         Deficientele in proiectarea postului. Nesiguranta, insatisfactia in munca, frustrarea pot fi cauzate de exprimarea defectuoasa a obiectivelor sau chiar de lipsa precizarii acestora in fisa postului, sarcinile nedelimitate care dau nastere unor lucrari repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau timente.

·         Sistemul informal puternic, capabil sa puna in circulatie informatii neoficiale aflate in evident dezacord cu informatiile furnizate prin canalele oficiale.



·         Sistemul informational ineficient, prin furnizarea de informatii incomplete, inoportune, nerelevante, poate constitui, de asemenea o cauza generatoare de stres.

3 EFECTELE STRESULUI LA LOCUL DE MUNCA

Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in cinci mari categorii, si anume:

§         efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;

§         efecte comportamentale: predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, tendinta de a manca si/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv;

§         efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, concentrare slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;

§         efecte fiziologice: cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea gurii, transpiratii reci, dilatarea pupilelor;

§         efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii.



4 RELATIA DINTRE PERFORMANTA SI STRES

Consecintele distresului la nivelul organizatiei sunt oboseala,demotivare, neimplinirea corespunzatoare a sarcinilor,erori,fluctuatii de personal  ,rezultate  individuale slabe ce afecteaza performantele firmei.

Avem nevoie de un anumit nivel de stres pentru a fi eficienti in munca.Prin urmare cheia unui management eficient al stresului este sa determinam gradul de stres care ne da energie,ambitie si entuziasm,fara a ne afecta insa tonusul si starea sanatatii.Acest grad de stres ,numit stres optim, este dificil de determinat deoarece un stres prea redus pentru un angajat poate fi cel corect pentru altul.

Relatia intre performanta si stres este prezentata in ura de mai jos :

Ridicat(excelent)               Stres optim                  Stres excesiv/insuficient


Nivelul performantei


Redus(slab)

                    Scazut                      Nivelul de stres                        Ridicat


                             

ura 1. Relatia dintre performanta si stres

                            Sursa : Gheorghe Militaru, Comportament organizational

5 METODE DE REDUCERE SI ELIMINARE A STRESULUI LA LOCUL DE MUNCA

Unii angajati considera conditiile stresante de munca ca fiind un rau necesar- compania trebuie sa faca fata presiunilor angajatilor si sa asigure sanatatea acestora pentru a ramane productiva si profitabila in conditiile economiei actuale. Studiile arata ca, conditiile stresante de munca sunt actualmente asociate cu cresterea absenteismului, intarzierilor si intentiile angajatilor de a-si parasi locul de munca, toate acestea avand un efect negativ pentru companie.

Managementul stresului

Aproape jumatate din companiile americane promoveaza diferite tipuri de cursuri pentru managementul stresului pentru angajatii lor. Programele de management ale stresului invata angajatii despre natura si cauzele stresului - de exemplu: organizarea timpului sau exercitii de relaxare. O parte dintre organizatii promoveaza consultatii individuale pentru angajati in ceea ce priveste atat problemele legate de locul de munca cat si problemele familiale. Aceste programe de management al stresului pot reduce rapid simptomele stresului ca anxietatea si tulburari ale somnului; deasemeni au si avantajul de a fi putin costisitoare si usor de implementat. Programele de management al stresului au, in mare, doua dezavantaje majore:

·                 Rezultatele (reducerea simptomelor stresului) au viata scurta.

·                 Este ignorata adesea cea mai importanta cauza a stresului, deaoarece concentrarea se realizeaza asupra angajatului si nu si asupra mediului.

Schimbarea organizationala

In contrast cu managementul stresului si programele de asistenta a angajatilor, unele organizatii incearca reducerea stresului prin folosirea unui consultant specializat ce are ca sarcina recomandarea unor cai de imbunatatire a conditiilor de munca. Aceasta abordare este cea mai directa cale de a reduce stresul la locul de munca. Ea presupune identificarea aspectelor cele mai stresante ale muncii (de exemplu: munca excesiva, conflictele) si designul strategiilor de reducere sau eliminare a factorilor de stres identificati. Avantajul acestei abordari este faptul ca trateaza direct principala cauza a stresului la locul de munca. Totusi, uneori, managerii nu agreaza aceasta abordare deoarece ea implica schimbari in rutina mucii sau orarul de productie, sau, schimbari in structura organizationala.

Ca regula generala, actiunile de reducere a stresului la locul de munca ar trebui sa acorde interes major schimbarii organizationale pentru a imbunatatii conditiile de munca. Dar chiar si cele mai constiincioase eforturi de imbunatatire a conditiilor de munca sunt incapabile sa elimine stresul complet, pentru toti angajatii. Din acest motiv, o combinatie intre schimbarea organizationala si managementul stresului este adesea cea mai utila abordare pentru a preveni stresul la locul de munca.




Alte materiale medicale despre: stresul



Aceasta sectiune isi propune sa rezume principalele aspecte care trebuie urmarite in evaluarea clinica a supravietuitorilor unei traume. Mai [...]
1. Nu puneti totul la inima. 90% dintre lucrurile care ne supara nu merita sa fie luate in consideratie. 2. Stabiliti-va prioritati. Lucrurile m [...]
vitresul este o perturbatie din ce in ce mai sesizata in sanul societatii noastre si poate genera reactii de ordin nu numai psihologic, dar [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre stresul

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile