eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente

Sincopa si criza epileptica


SINCOPA Este definita ca o stare de slabiciune generalizata, cu pierderea tonusului postumi, incapacitatea mentinerii ortostatismului si pierderea constientei. Debuteaza cu o senzatie de "rau", incetosarea derii, sunete in urechi sau transpiratii. Se poate instala rapid, fara semne premonitorii. Bolnavul are un aspect palid-cenusiu. cu puls slab. Pierderea completa a constientei poate fi evitata daca bolnavul este imediat culcat. In pozitie orizontala, perfuzia cerebrala nu mai este influentata de gravitatie. Pulsul devine astfel mai puternic, tegumentele se recoloreaza. iar constienta revine.

LESINUL Lipsa de putere, cu senzatia de pierdere treptata a constientei (presincopa).

CRIZA EPILEPTICA Alterare brusca a activitatii electrice corticale, manifestata clinic prin modificari ale constientei sau printr-un simptom motor, senzorial sau comportamental ( si cap. 167. Epilepsia).
TRASATURI DISTINCTIVE INTRE SINCOPA Sl CRIZA EPILEPTICA Criza epileptica poate aparea ziua sau noaptea, indiferent de pozitia pacientului; sincopa apare rareori in pozitie decliva (exceptie: criza Adam-Slokcs). In sincopa, paloarea este constanta, in timp ce in criza epileptica pacientul poale aa aspect cianotic sau pletoric. Criza epileptica este adesea anuntata de aura. care da si indicii de localizare. Traumatismele datorate caderii sini frecnte in criza epileptica, dar apar rareori in sincopa. De obicei, pierderea constientei este de mai lunga durata in criza epileptica deeil in sincopa: renirea la starea vigila este de obicei lenta dupa o criza epileptica, si rapida dupa sincopa. Incontinenta urinara este frecnta in criza epileptica, rara in sincopa. Pierderi repetate ale constientei (de mai multe ori pe zi sau pe luna) la o persoana tinara sugereaza mai degraba crize epileptice, decit sincope. Aceste aspecte luate impreuna, la care se adauga aspectele F.FG caracteristice pentru criza epileptica, constituie argumentele cu care se poate diferentia sincopa de criza epileptica.
ETIOLOGIA SINCOPEI Cel mai adesea datorata proceselor care duc la reducerea (luxului sanguin cerebral ( elul 9-l).

Cauze ale lesinurilor, sincopelor si pierderilor de


constienta repetate

Circulatorii (flux sanguin cerebral redus)


A. Mecanisme vasoconstrictorii inadecvate

1. Vasovagal (vasodepresor)


2. Hipoiensiune posturala

3. Insuficienta autonoma primara
4. Simpatectomie (farmacologica, datorata meditatiei antidepresi cum ar fi metildopa sau hidralazina. ori chirurgicala)
5. Roii ale sistemului nervos central si periferic, inclusiv ale nervilor auto-
nomi
6. Sincopa de sinus carotidian ( mai jos si "Bradiaritmii")

B. Hipovolemie
1. Pierderi de singe - hemoragii gaslrointcstinale 2. Boala Addison
C. Reducere mecanica a intoarcerii noase /. Manevra Valsalva
2. Tuse
3. Micruritie


4. Mixoni alrial. tromb valvular

O. Debil cardiac redus
/ Obstructie a debilului ntricular sting: stenoza aortica, stenoza hiper-trofica subaortica
2. Obstructie a fluxului pulmonar: stenoza pulmonara, hipertensiuni- pul-


monara primara, embolism pulmonar

3. Miocardic: infarct miocardic masiv eu insuficienta de pompa


4. Pericardic: tamponada cardiaca

/f. Aritmii


/. Bradiaritmii

a) Bloc atrio-ntricular (AV) (de gradul doi si trei), cu crize
Adams-Stokcs hi Asistolie ntriculara c) Bradicardie sinusala. bloc sino-atrial, stop sinusal, sindrom de sinus bolnav (sick-sinus sindrom) cp Sincopa de sinus carotidian ( mai sus si mecanisme vasocon strictorii inadecvate) e) Nevralgie glosofaringiana (si alte stari dureroase) poate fi asociata cu cefalee si lumori aIe gitului 2. Tahiaritmii
a) Tahicardie ntriculara episodica, cu sau fara bradiaritmii asociate bl Tahicardie suprantriculara fara bloc atrio-ntricular

Alte cauze de lesin si tulburari de constienta episodice


A. Compozitie modificara a singelui cerebral

1. Hipoxic


2. Anemie

3. Hipontilaiic C02 diminuai (lesin frecnt, rareori sincopa)
4. Hipoglieemie (slabiciune episodica, ocazional lesin, rareori sincopa)


B. Cerebrale

1. Atac ischemic Iranzitoriu
.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente

Prin sincopa cardiaca, denumita si stop cardiac sau oprirea circulatorie, se intelege suprimarea brusca si completa a ejectiei sanguine sist [...]
SIMPTOME a modificari ale dispozitiei; depresie, delir, agitatie, anxietate, egoism, comportament copilaresc. a dezorientare, confuzie, lipsa [...]
SIMPTOME a balonare si dureri abdominale. a ragaituri (eructatii). a flatulenta (eliminarea rectala de gaze). CHEMATI MEDICUL DACA: a [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile