eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente

Scleroza in placi

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Scleroza in placi

Advertisements
Primul atac este, in general, moderat, dureaza numai cateva zile si este urmat de o lunga perioada de remisiune - putand dura ani - inaintea episodului urmator. Simptomele variaza considerabil. Ele includ:
a™¦ slabiciune, rigiditate (spasticitate) sau amorteala intr-unui sau mai multe membre.
a™¦ senzatii de gadilatura, intepaturi ca de cuie si ace, greutate si strangere ca un bandaj in jurul unuia sau mai multor membre sau trunchiului.
a™¦ tremuraturi, insilitate sau lipsa de echilibru sau de coordonare.
a™¦ vedere tulbure sau dubla sau miscari rapide, involuntare ale ochilor.


a™¦ incontinenta cii urinare sau a intestinului.

a™¦ oboseala: fie o senzatie de oboseala generala, fie extenuare completa.

CHEMATI MEDICUL DACA:
a™¦ dumneavoastra sau cineva pe care il cunoasteti prezinta simptome asociate sclerozei in placi. Deoarece si alte boli pot avea o parte din aceleasi simptome, un diagnostic corect este esential pentru tratament.
a™¦ aveti un episod acut; injectiile cu steroizi pot ajuta la calmarea durerilor.
Scleroza in placi este o boala a sistemului nervos central, cu evolutie, de regula lenta si neregulata, cu efecte variind intre mici neplaceri fizice si invaliditati majore. Problema de baza este electrica. in mod normal, majoritatea nerlor din corp sunt izolati de o substanta grasa, numita mielina, care permite transmiterea eficienta a impulsurilor electrice - semnalele nervoase. Scleroza in placi sau SP, apare cand aceasta teaca protectoare se inflameaza si este in final distrusa pe alocuri, scurtcircuitand fluxul electric. Printre consecintele posibile ale intreruperii se afla pier-derea coordonarii musculare, tulburari de vedere si incontinenta.

Criza initiala - care poate sa apara inca din adolescenta - poate fi scurta si usoara si poate sa nu fie recunoscuta. Simptomele scad sau dispar temporar, din cauze necunoscute, dar recurenta este foarte probabila - desi, de obicei, dupa o perioada lunga de latenta. in general, primul puseu de amploare deplina, care dureaza mai multe saptamani sau luni, are loc intre 20 si 40 de ani, iar puseurile ulterioare vor urma la intervale neregulate. Inflamatia repetata a nerlor produce cicatrizare (scleroza) si desi mielina se poate repara in mod normal singura, cicatrizarea apare prea rapid pentru a avea loc ndecarea; efectele leziunilor den ireversibile. Ca urmare a unor astfel de distrugeri de durata, 77% dintre cei care sufera de SP au un grad de limitare a actitatii, iar circa 25% necesita scaun cu rotile.
Medicii descriu patru categorii principale de SP:
a™¦ Benigna. Cazurile de acest tip sunt in mod caracteristic limitate la un atac si nu exista invaliditati permanente. Simptomele cele mai frecvente sunt amorteala membrelor si probleme temporare de vedere, datorate inflamatiei nervului optic. Circa 20% din cazurile de SP sunt de tip benign.
a™¦ Recidivant-remitenta. Aceasta categorie si urmatoarea se refera la cicluri de atacuri si remisiuni de tip "iar apare, iar dispare". Cazurile din aceasta categorie implica crize bruste si grav debilitante, urmate de perioade de remisiune aproape totala. Circa 25% din cazurile de SP sunt de acest tip.
a™¦ Recidivant-progresiva. in acest tip, atacurile sunt mai putin grave, dar recuperarea este mai putin completa. Efectul cumulativ al multor cicluri de crize duce incet la un anumit grad de invaliditate. Aceasta este cea mai frecventa forma de SP, in care se incadreaza circa 40% dintre cazuri.
a™¦ Cronic-progresiva. Aceasta forma de SP dene rapid invalidanta si nu are perioade de remisiune. Aici se incadreaza circa 15% din cazuri.
Scleroza in placi este impredictibila in evolutia ei - "acum apare, acum dispare" - si in spectrul ei larg de simptome si afecteaza populatia in moduri inselatoare, inegale. Femeile sunt de doua ori mai susceptibile decat barbatii, iar boala este de doua ori mai frecventa la caucazieni decat la afroame-ricani. Mai mult, incidenta este mai mare in regiunile nordice: procentul de SP in Canada este de doua ori mai mare decat in Statele Unite.

CAUZE
Nu se stie sigur ce provoaca SP, dar majoritatea cercetatorilor cred ca sistemul imunitar joaca un rol major. Poate ca boala apare dintr-o problema mostenita a sistemului imunitar. Poate ca un rus provoaca un raspuns autoimun - o situatie in care sistemul imun ataca tesutul propriu al organismului, confundandu-l cu un invadator dinafara. S-a presupus si ca SP ar putea fi declansata de un soc emotional profund sau un traumatism fizic, care ar putea afecta sistemul imunitar.
Factorii alimentari au fost, de asemenea, citati drept posibile cauze. incercand sa explice incidenta crescuta a SP in regiunile nordice, unii cercetatori au remarcat ca oamenii din acestezone mananca mai multa carne rosie, produse lactate si alte alimente bogate in grasimi saturate. Pacientii cu SP au o capacitate mai mica decat normal de a absorbi acizii grasi polinesaturati, care sunt esentiali pentru transformarea tuturor alimentelor de catre organism, mai ales pentru grasimea saturata. Rezultatul este un dezechilibru al grasimilor saturate in corpul lor. Multe diete de remediere au fost concepute pentru corectarea acestui dezechilibru, iar o parte au obtinut succese constante - dar nici una nu poate fi considerata o ndecare (cititi Alimentatie pi dieta, . 641). Unii cercetatori banuiesc factorii de mediu. Lista novatilor posibili cuprinde plumbul, pesti-cidele, fumul motoarelor diesel, substantele chimice din apa de robinet, solventii, aburii de la incalzitoarele pentru apa calda menajera si poluarea cu monoxid de carbon.
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
Un test obisnuit pentru SP utilizeaza potentialele zuale evocate, in care electrozi fixati pe partea din spate a capului detecteaza actitatea electrica ce apare ca raspuns la urmarirea zuala a unui model schimbator de grila. Alte teste sunt rezonanta magnetica nucleara (RMN) si punctia lombara.


PIERDEREA MIELINEI

Mielina, o substanta grasa care imbraca si protejeaza axonii celulelor din sistemul nervos central, accelereaza de asemenea semnalele electrice, pe masura ce calatoresc de-a lungul cailor nervoase pentru a comanda miscarea si alte procese tale. Scleroza in placi determina dezintegrarea mielinei, impiedicand astfel trecerea semnalelor si putand duce la o pierdere progresiva a coordonarii motorii si altor functii.

TRATAMENT
Scleroza in placi este greu de tratat - si de studiat, de altfel -din doua motive: diversele sale simptome variaza foarte mult, iar ciclurile de crize si re-misiuni fac urmarirea cursului bolii si determinarea eficientei unui anumit tratament deosebit de problematice. (O remisiune, de exemplu, se poate datora medicatiei sau ar fi putut aparea si fara ea.) in general, medicamentele sunt eficiente numai in tratamentul simptomelor de SP si chiar si atunci numai intr-un grad limitat. Pacientii cu SP au explorat si o mare varietate de tratamente alternative.
MEDICINA‚ CONVENTIONALA‚
Desi natura impredictibila a SP face tratamentele dificil de evaluat, o serie de medicatii sunt considerate eficiente. Dintre acestea: interferonul beta, care poate scadea frecventa si gratatea recaderilor; corlicosteroizii, care pot scurta puseurile si reduce inflamatia; baclofenul si dantro-Icnul, care actioneaza pentru suprimarea spasti-citatii si relaxantii musculari, care amelioreaza rigiditatea si durerile. Frecvent, este indicat un corticoid pentru tratamentul inflamatiei nervului optic, cauza vederii duble sau miscarilor oculare rapide care apar uneori in SP. Amantadina, un medicament antiral, poate mari talitatea.
Unele medicamente sunt indreptate in mod specific catre rigiditatea musculara, problemele cii urinare si intestinelor, tremuraturi, oboseala si senzatiile de ace si cuie. Altele sunt direc-tionatc catre sistemul imunitar. in mai multe studii din 1994, cladribina, un medicament utilizat pentru tratamentul leucemiei, a silizat sau imbunatatit starea pacientilor cu SP; el actioneaza aparent prin uciderea limfocitelor care pot ataca sistemul nervos central.
Cercetatorii exploreaza diferite alte tratamente, intr-un studiu, mielina de inlocuire de la vaci pare sa fi redus mult numarul de crize. Fiziote-rapia s-a demonstrat eficienta in relaxarea membrelor intepenite, mentinerea miscarilor in articulatii si imbunatatirea circulatiei. Un fizioterapeut poate, de asemenea, sa alcatuiasca programe de exercitii adaptate limitarilor particulare ale indidului.
MEDICINA‚ ALTERNATIVA‚
Veti avea nevoie de ghidare din partea unui profesionist pentru unele dintre terapiile descrise mai jos, dar pe multe le puteti invata singur acasa.
ACUPUNCTURA
Scopul acupuncturii, pentru pacientii cu SP, este reducerea rigiditatii membrelor si relaxarea muschilor. Acupunctura, care stimuleaza caile nervoase, poale face mesajele sa depaseasca fibrele nervoase lezate.
APITERAPIE
Administrarea de intepaturi de albine {Apis mellifica) a fost utilizata de mai multe secole pentru tratamentul artritei - iar recent si pacientii cu SP au gasit ameliorari dupa apiterapie, numita si terapie cu venin de albina (TVA). Tratamentul recomandat cuprinde trei sedinte saptamanale de intepaturi dureroase (de la o albina e), timp de sase luni. Apiterapia stimuleaza sistemul imunitar. Cand o zona deja inflamata este intepata si se lumefiaza, agentii antiinflamatori naturali ai organismului actioneaza pentru a micsora tumefactia, reducand inflamatia afectiunii originale in timpul acestui proces.
Veninul de albina poate fi benefic si in alte moduri. Este bogat in acizi grasi polinesaturati, care le lipsesc pacientilor cu SP.
Terapia cu venin de albina are efecte secundare de scurta durata: mancarimi, tumefierea si inrosire a pielii. Au fost unele cazuri de soc mortal si de reactii alergice grave. Consultati-va medicul, inainte de a incepe o serie de tratamente. Unii medici vor administra intepaturile ei insisi sau va pot trimite la altcineva mai experimentat.


MANIPULARE FIZICA‚

Desi scleroza in placi nu poate fi ndecata prin miscare sau exercitii fizice, antrenamentul regulat al muschilor este recomandat pentru a impiedica atrofierea acestora.
Metoda Feldenkrais implica o serie de lectii concepute sa antreneze din nou sistemul dumneavoastra neuromuscular si sa mareasca posibilitatile de miscare. Peste o mie de exercitii diferite sunt cuprinse in lectii pe care le puteti urma fie in grup, fie in sedinte indiduale cu un practician. Miscarile sunt efectuate usor, incet si fara efort.
Facilitarea neuromusculara proprioccptiva sau extensia FNP, este o alta tehnica de manipulare fizica care actioneaza pe principiul reeducarii corpului. Proprioceptorii sunt receptori senziti -concentrati in tesutul muscular din jurul articulatiilor - care monitorizeaza miscarile fizice si dau posibilitatea creierului de a coordona miscarile corpului. in Extensia FNP, un terapeut va aranjeaza corpu I intr-o pozitie de extensie pe care trebuie sa o mentineti, in timp ce va indeamna sa va miscati; pe masura ce incercati sa raspundeti, muschii se vor intinde si mai mult. Prin repetare, flexibilitatea muschilor se mareste si, ca urmare, proprioceptorii "invata" cum sa obtina un domeniu mai larg de miscari.

STIL DE VIATA‚
Exercitiile fizice sunt intens recomandate pacientilor cu SP, desi nu trebuie facute - in cursul unui atac si nici in restul timpului - prea puternic, deoarece suprasolicitarea poate declansa un atac.
Deoarece contractiile musculare sunt stimulate de impulsurile nervoase, exercitiile muschilor ai caror ner au fost lezati pot fi dificile. Cu toate acestea, inotul, extensia si exercitiile aerobice de impact redus sunt la indemana multor persoane cu SPsi chiar pacienti in scaunul cu roti le pot face exercitii fizice pana ia un anumit grad.
Extensiile blande sunt deosebit de utile pentru spasticitate, mersul rigid si tararea picioarelor sau degetelor picioarelor, care pot insoti boala. Extensiile usoare in apa la temperatura camerei, o forma de hidroterapie, poate de asemenea contribui la relaxarea membrelor spastice.
Studiile au demonstrai ca exercitiile regulate de yoga maresc secretia medulosuprarenalei, care stimuleaza sistemul nervos, putand ajuta incetinirea degenerarii.


ALIMENTATIE Sl DIETA‚

Anumite alimente pol declansa atacuri anumitor pacienti cu SP. Dintre alimentele-problema fac parte laptele si produsele lactate, cofeina, drojdia si glutenul (care se gaseste in faina, orz, ovaz si orez). Sosul ketchup, otetul, nul si porumbul pot fi de asemenea problematice. Cea mai buna cale de a identifica sensibilitatea la un anumit aliment este de a intrerupe consumul acestuia timp de o luna, reintroducandu-l apoi in alimentatie, pentru a vedea daca provoaca o reactie.
O serie de diete speciale incearca sa corecteze dezechilibrul substantelor grase din SP. Doua abordari (uneori, utilizate impreuna) par sa aiba cel mai mare impact in controlul bolii: una este marirea ingestiei de acizi grasi, cealalta consta in scaderea ingestiei de grasimi saturate. Ultima tactica este mai utilizata, desi in multe diete recomandate grasimile saturate nu sunt singurele care trebuie reduse sau eliminate. De exemplu, dietele fara alergeni interzic alimentele cunoscute a provoca reactii alergice de tipul urticariei, febrei fanului si crizelor de astm. Dietele fara gluten eli-
mina faina, secara, orzul si ovazul. Dietele fara pectine si fructoza elimina fructele si sucurile de fructe. Dieta Evers consta, in principal, din alimente brute. Dieta MacDougal este lipsita de gluten si de fructoza si cuprinde megadoze de tamine. Dieta lichida Cambridge este o dieta echilibrata, cu foarte putine calorii, utilizata pentru pacientii cu SP obezi.
Cea mai cunoscuta dieta pentru cei care sufera de SP este Dieta Swank, alcatuita de Dr. Roy Swank, de la Universitatea de Stiinte Medicale Oregon. in multe cazuri, aceasta a incetinit aparent evolutia bolii si a redus puseurile. Continand foarte putine grasimi saturate, ea necesita anumite cantitati de uleiuri polinesaturate - de exemplu, uleiuri de floarea soarelui, de sofranel, de masline si de susan, ca si uleiurile din fasole, legumele cu frunze verzi, ca spanacul si napii, ca si din majoritatea pestilor. Dieta include si proteine, suplimente de ulei de ficat de cod si doze mari de tamine. Untul, margarina, untura si uleiurile hidrogenate (de exemplu, uleiul de cocos si de palmier) sunt strict interzise. in primul an, sunteti sfatuit sa eliminati complet carnea rosie, ca si untul de arahide, branza, smantana, sosurile, pastele fainoase, laptele integral si mancarea tip "snack" - toate fiind bogate in grasimi saturate.

Suplimentele ureaza in multe diete recomandate pacientilor cu SP. Se considera ca acidul linoleic, care se gaseste in uleiul de floarea soarelui si care este cunoscut pentru rolul sau in reglarea sistemului imunitar, ar reduce gratatea atacurilor de SP si ar produce remisiuni mai lungi. Uleiul de luminita noptii (Oenolhera biennis) este benefic datorita continutului sau specializat de acizi grasi. Tecile nerlor pot fi fortificate cu 5 grame zilnice de lecitina (a se pastra la frigider). Coenzima Q sau CoQ 10, in doze de 30 mg de doua sau trei ori pe zi, poate ajuta celulele sa utilizeze mai mult oxigen. Niacina poate fi utila pentru senzatiile de gadilaturi si amorteala.


Galerie de imagini si poze medicale: scleroza


imagine cu sclerozaimagine cu scleroza imagini sclerozaimagini/poza scleroza


Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente

Expunerea la fumul de tigara (77) (activ sau pasiv) accelereaza (dupa o perioada de studiu de 3 ani) cu 50% progresia aterosclerozei. Impactul es [...]
Aceasta boala este asociata de obicei cu hipertensiunea arteriala. in ateroscleroza, se produce o infiltrare a stratului intim al arterelor, dar si su [...]
Ce este ateroscleroza si ce consecinte are. Ateroscleroza inseamna infiltrarea peretilor arterelor cu grasimi, dintre care colesterolul este dom [...]

Despre boli si tratamente

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact