SIMPTOME
a oboseala intensa, febra moderata si dureri severe ale muschilor si articulatiilor.
a eruptii pe pielea fetei sau corpului.

a sensibilitate extrema la soare.

a scadere in greutate, confuzie mentala si durere in piept la respiratii adanci.

a ulceratii ale nasului, gurii sau gatului.

a ganglioni limfatici mariti.
a circulatie proasta la degetele mainilor si picioarelor.
a zone de chelire.
a urina modificata la culoare sau urinare frecventa sau blocarea urinarii.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a aveti mai multe dintre simptomele de mai sus si banuiti ca aveti lupus. Aceasta boala este potential mortala si necesita ingrijiri medicale. Prognosticul se amelioreaza daca este detectata din timp si este tratata riguros.
a aveti un istoric familial de lupus - mai ales la mama, tata, unchi sau matusa - si ati prezentat mai multe simptome din cele de mai sus.
Lupusul este o boala autoimuna cronica in care sistemul imunitar ia tesutul conjunctiv al organismului drept un indator strain si il ataca. Un tip este lupusul erilematos cronic sau discoid (LEC) care afecteaza numai pielea expusa la lumina solara. Celalalt tip, lupusul eritematos sisle-mic (LES), este mai grav. El afecteaza pielea si alte organe vitale, provocand deseori o eruptie eleta, scuamoasa, in forma de fluture peste radacina nasului si pe obraji, care daca nu este tratata poate lasa cicatrici. Lupusul sistemic poate de asemenea inflama si leza tesutul conjunctiv al articulatiilor, muschilor si pielii, ca si membranele care inconjoara plamanii, inima, rinichii si creierul. Inflamatia selor de sange poate determina leziuni sau ulcere, in special la degete. Sindromul Raynaud apare la 20% dintre pacienti. LES poate provoca si afectarea rinichilor.
Lupusul este caracterizat de faze imprevizibile de remisiune si exacerbare, care riaza ca intensitate si durata. Cursul bolii nu urmeaza vreun model tipic si poate ria de la usor neplacut pana la debilitant.
Lupusul ii afecteaza pe negrii americani de trei ori mai des decat pe albii americani. Majoritatea celor afectati au intre 20 si 35 de ani, iar 90% sunt femei.

CAUZE
Nu a fost identificat nici un agent unic care sa provoace lupusul, desi unele cercetari sugereaza ca la originea sa ar putea fi o combinatie de factori genetici, hormonali si imunologici. O predispozitie la aparitia bolii pare sa fie o trasatura ereditara (mostenita).
Elemente ale mediului, de la infectii virale si bacteriene pana la stresul emotional intens sau expunerea exagerata la soare, pot juca un rol in provocarea sau declansarea bolii. Anumite medicamente, cum sunt penicilina si unele anticon-vulsinte, pot provoca simptome de tipul lupusului. Nivelurile inalte de estrogeni datorate sarcinii, terapiei de substitutie estrogenica si anticonceptionalelor orale pot agra lupusul. Poate exista, de asemenea, o legatura intre lupus si imturile de sani din silicon.

PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC

Silirea diagnosticului de lupus poate fi dificila, deoarece simptomele mimeaza deseori alte boli si riaza de la pacient la pacient. Medicul incerca mai intai sa elimine sindromul de oboseala cronica, mononucleoza si alte afectiuni au-toimune, in afara lupusului. Unele dintre testele pe care medicul le poate efectua sunt hemograma completa, numaratoarea de plachete si electrofo-reza serului, pentru a indica nivelurile de celule albe ale sangelui si de proteine plasmatice.
Detectarea in sange a anticorpilor anti-ADN -care arata daca aveti anticorpi pentru materialul genetic normal din anumite celule - este calea definiti de identificare a lupusului.

TRATAMENT

Datorita naturii sale imprevizibile, lupusul este o boala dificil de controlat, dar auto-monitori-zarea atenta si tratamentul adect pol fi utile in majoritatea cazurilor.

MEDICINA CONVENTIONALA

Pentru cazurile mai usoare, anliinflamatoarele nesteroidiene (AINS) cum este aspirina, pot fi utilizate pentru a calma durerile articulare. Eruptiile persistente si durerile articulare mai grave pot raspunde la medicamente antimalarice, de exemplu la hidroxiclorochina. O cura scurta de corti-costeroizi reduce inflamatia si febra si este recomandata in puseuri. Medicamentele imunosupre-soare pot, de asemenea, scadea inflamatia prin suprimarea activitatii autoimune anormale. Anli-depresivele si medicamentele anxiolitice moderate pot fi de ajutor in problemele somnului care insotesc frecvent boala. Ciclofosfamida, care atenueaza actiunea sistemului imunitar, poate fi utilizata pentru cazurile mai grave de lupus cu afectare renala.
Eruptiile moderate pot fi tratate topic cu creme corticosteroidiene eliberate fara reteta; leziunile mai groase pot necesita creme cu steroizi fluorati ce se elibereaza pe reteta sau injectii cu triam-cinolon.
MEDICINA ALTERNATIVA
Desi ele nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele prescrise, o serie de terapii alternative pot ajuta sa controlati simptomele. Pe langa remediile mentionate mai jos, puteti sa luati in considerare acupunctura, tele medicinale chinezesti si riate forme de manipulare fizica. Consultati un specialist pentru a ghida in utilizarea acestor terapii.

ALIMENTATIE SI DIETA

Persoanele cu lupus au deseori alergii alimentare care pot agra simptomele. Identificarea si evitarea lor poate fi utila.
O modificare a alimentatiei poate reduce inflamatia si calma durerea. Nutritionistii recomanda reducerea carnii rosii si a lactatelor si cresterea consumului de peste bogat in acizi grasi omega-3 - cum sunt scrumbia, sardinele si somonul - care au proprietati antiinflamatoare. Lucerna contine o substanta despre care testele au aratat ca agraveaza simptomele, astfel incat evitarea germenilor de lucerna este intens recomandata.
Urmatoarele suplimente pot fi benefice pentru pacientii cu lupus: vitaminele B5, C si E; seleniul; si preparatele din ulm alunecos (Ulmus ful). Beta carotenul (vitamina A) poate ajuta vindecarea leziunilor de lupus discoid. Consultati- medicul sau un nutritionist pentru doze.

CE PUTETI FACE ACASA
a Evitati expunerea la soare prin purtarea de haine protectoare (palarii, ochelari de soare, maneci lungi si pantaloni lungi), impreuna cu un ecran solar cu SPF 15 (sau mai mare), care contine acid para-aminobenzoic (PABA).
a Reglati- ritmul de-a lungul zilei astfel incat sa conserti energia si odihniti- din plin, chiar daca asta inseamna sa programati perioade scurte de somn de zi in orarul dumneavoastra.

PREVENIRE

Deoarece nu se stie ce provoaca lupusul, nu exista nici o modalitate de a-l preveni. Puseurile pot fi controlate insa prin evitarea declansatorilor cunoscuti, cum ar fi soarele, stresul si lipsa somnului. Acordati o mare atentie alimentatiei dumneavoastra si exercitiilor fizice. in plus, pastrati note asupra simplomelor dumneavoastra - cand apar, ce Ie-a precedat si cat timp au durat - si adaptati- programul andu-le in minte.