eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente

Limfadenopatia si splenomegalia

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

STRUCTURA Sl FUNCTIA GANGLIONULUI LIMFATIC
Ganglionii limfatici sint organe limfatice periferice, alcatuiti din numeroase tipuri de celule si irigate prin se limfatice aferente si eferente si ventile poslcapilare. Celulele de suport sint fibroblasti si celule reliculare derite din fibroblasti. Macrofagele tisulare, celulele dendrilice si celulele Langerhans sint celule importante cu rol in formarea de anligeni. Foliculii limfoizi sint alcatuiti in principal din limfocite B. Foliculii limfoizi primari sint agregate de limfocite B purtatoare de IgM si IgD si de limfocite T CD4 + helper (inductoare), si se formeaza inainte de stimularea antigenica. Foliculii limfoizi secundari sint rezultati din stimularea antigenica si contin o zona interna (centrul germinativ) de celule B actite, macrofage. celule dendritice foli-cularc si celule CD4 + T helper. Zonele intcrfoliculare si ariile paracorticale sint populate majoritar de limfocite T.
Juxtapunerea unui numar mare de macrofage, celule dendritice, celule Langerhans si limfocite permite ganglionului limfaticsa-si exercite functia sa majora de structura specializata de interactiune a acestor tipuri celulare, generind in mod eficient raspunsuri imune celulare si umorale.
Marirea de volum a ganglionului limfatic se poate datora (1) cresterii numarului limfocitelor benigne si macrofagelor, in cursul raspunsului la antigene, (2) infiltrarii de celule inflamatorii in cursul infectiilor care afecteaza ganglionul (limfadenita), (3) proliferarii maligne a limfocitelor sau macrofagelor in ganglion, (4) infiltrarii de celule maligne metastatice sau (5) infiltrarii cu macrofage incarcate cu meoliti, in diverse boli de depozit.


BOLI ASOCIATE CU LIMFADENOPATIE



Boli infectioase

a Infectii virale: hepatita virala, sindroame mononuclcozice, SIDA si afectiunile legate de SIDA, rubeola, virus ricclo-zosterian
a Infectii bacteriene: streptococi, slafilococi,Salmonella, Brucella, Franci-sella tularensis, Listeria monocytogenes, Pasteureila peslis, Haemo-philus ducreyi, boala ghearelor de pisica
a Infectii fungice


a Infectii cu chlamydii

a Infectii cu mycobacierii. tuberculoza, lepra


a Infectii parazitare

a Infectii cuspiroehetc


Boli imunologice

a Artrita rcumatoida. LI.S, dcrmaiomioziia


a Boala serului

a Reactii medicamentoase: feniloina, hidiala/ina. allopurinol


a Liinfadcnopatic angioinuinoblastica

Boli maligne
a Hematologice: boala llodgkin, limfoamc non-Hodgkin. leucemii acute si cronice
a Tumori metasta/ate Fn ganglionii limfatici


Boli endocrine lliperliroidism

Boli cu depozit lipidic Boala Gaucher si boala Niemann-Pick Diverse afectiuni Hipcfplazia ganglionara eiganto-foliculara. lustioeilo/a sinusala. limfadenita demiatopatica, sarcoidoza. amiloidoza, sindrom ganglio-nar niuco-cutanat (boala Kawasaki). granulomaloza multifocala cu celule Langerhans (eozinofilica).



STRUCTURA Sl FUNCTIA SPLINEI

Splina esie un organ liinfoieiieular care are cel putin patru functii importante: (I) organ major al sistemului imun, implicat in generarea raspunsurilor celulare si umorale la antigene. si sediu major de inlaturare a microorganismelor si antigenelor din singe; (2) participa la sechestrarea si inlaturarea celulelor sanguine normale si anormale; (3) ajuta la reglarea lluxului sanguin; si (4) poate fi sediul majorai hematopoiezei extramedulare, in stari de stres medular sau inlocuire de madu.

BOLI ASOCIATE CU MARIREA DE VOLUM A SPLINE!


Pentru lista completa, HP1M-I3, elul 58-2, p. 327.

Infectii Mononuclcoza. septicemia, endocardita, tuberculoza, parazitozelc, SIDA. hepatita virala, abcesele splenice, histoplasmoza.
Tulburari ale imunoreglarii Artrita reumaloida. LES, anemii hemolitice autoimune, trombocitopenii si neutropenii autoimunc.
Tulburari ale fluxului sanguin splenic Hipertensiune venoasa portala sau splenica, cu congestie splenica consecuti.
Eritrocite anormale Sferocitoza, anemia cu celule in secera (inainte de splcncctomie), oiocitoza, talasemia.
Boli infiltrative Benigne si maligne.
Diverse afectiuni Splenomegalie idiopatica. lireotoxicoza, anemia feri-pri, sarcoidoza, berilioza.

EVALUAREA PACIENTULUI CU LIMFADENOPATIE SI/SAU SPLENOMEGALIE
La adultii normali, ganglionii inghinali pol li palpabili, avind dimensiuni intre 0,5 si 2 cm. Ganglioni de mai miei dimensiuni pol li palpabili in alte locuri, datorita unor infectii antecedente. Marirea de volum a ganglionilor limfatici necesita investigatii atunci cind apar unul sau mai multi ganglioni noi cu diametrul > I cm. care nu se datoreaza unei cauze cunoscute anterior, factori importanti: (1) virsta pacientului, (2) caracteristicile fizice ale ganglionului, (3) localizarea ganglionilor. (4) contextul clinic al adenopaiiei.
Splina normala are aproape 12 cm in lungime si 7 cin in latime: situata de-a lungul coastei a zecea slingi. pe linia medio-axilara: cind are forma si dimensiuni normale, este inaccesibila la palpare. Matitatea la percutie se gaseste intre eoasla a noua si a unsprezecea, la pacientul culcat pe partea dreapta. Palparca se face cel mai bine eu pacientul culcat pe dreapta si in inspir profund.


ABORDAREA CLINICA A PACIENTULUI CU LIMFADENOPATIE SI/SAU SPLENOMEGALIE
1. Anamneza completa si examen fizic, cu atentie speciala la: determinarea prezentei si amploni adenopaiiei, prezenta vreunui semn/simptom sislemic sau localizat, caracterul acul sau cronic al afectiunii, antecedente de factori de risc pentru infectie HIV si determinarea dimensiunilor splinei.
2. Daca adenopatia este regionala, se cauta o infectie sau un proces malign.
3. Investigatiile de laborator vor include (atunci cind este cazul): hemograma, culturi de singe si alte produse biologice, radiografie toracica, testculanalcu PPDsi ser de control, serologie (fungica, virala, HIV. parazitara, VDRL). teste pentru mononucleoza (anticorp heterofil si litruri EBV). frotiu de singe pentru morfologia celulara si paraziti, aspirat si biopsie din madu osoasa.
4. Atunci cind este necesar sau polrivil, tehnicile imagistice se pot dovedi utile: scanare ficat/splina cu coloid'WmTc, CT. ultrasonografje abdominala.
5. Daca adenopatia persista si ramine neexplicata, se efectua biopsie din ganglionul limfatic. Tesutul fi prelucrat pentru examen hislolo-gic: se vor efectua culturi pentru organismele adecte, congelare pentru studiul limfocilelorsi colorare pentru alte tipuri celulare.
6. Uneori, pot fi necesare laparotomia si splenectomia pentru diagnosticul unei splenomegalii persistente si neexplicate.




Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente

SINDROM a un stranut este de obicei declansat de o iritatie a nasului sau de o senzatie de gadilatura profund in caile nazale, ce este ameliorata [...]
SIMPTOME a durerea si redoarea progresiva, fara o tumefactie vizibila, frisoanele sau febra in timpul activitatilor normale indica probabil un deb [...]
SIMPTOME a transpiratii, ameteala, paloare si greata -uneori provocand varsaturi - in timp ce calatoriti cu masina, autobuzul, trenul, vaporul sau [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile