Arterele de la periferia organismului si in special de la miini si de la picioare, se pot si ele ingrosa partial si segmentar, in urma diferitelor procese inflamatorii si de scleroza care se pot ivi la acest nivel. Aceasta ingrosare a peretilor produce o ingustare a calibrului vascular, constituind ceea ce numim arterite cronice. Prin aceasta, tesuturile, nemaifiind suficient hranite, sufera o mortificare (o necroza) la periferia membrului, care in final se poate elimina. Aceasta este faza ultima de evolutie a arteritelor in general. in prima faza, cind circulatia este prezenta, dar cu un debit redus, se instaleaza fenomenul de claudicatie intermitenta, constind din dureri care apar la membrele inferioare in timpul mersului, denumite popular crampe musculare sau circei.
Cauzele acestor arterite cronice, sint complexe si multiple. In aparitia tulburarilor de circulatie, complicate cu spasme de natura nervoasa, agimul are un rol favorizant. Pe o statistica de 46 de bolnavi, dintre care nefumatori sau fumatori moderati erau numai 21, mari fumatori 10 si foarte mari fumatori 15 (Erb), majoritatea celor suferinzi de arterite erau marii fumatori (10 + 15 = 25). Desi nu se poate trage o concluzie din aceasta statistica, majoritatea statisticelor pe cazuri numeroase, arata ca agismul influenteaza instalarea acestei boli, fiind un factor favorizant si totodata agravant. in toate cazurile asemanatoare de arterita cronica la fumatori sau la marii fumatori s-a constatat ca abandonarea tutunului are un efect favorabil in evolutia bolii si, din contra, in momentul reluarii tutunului se instaleaza din nou durerile si crampele musculare. Se poate conchide din aceasta ca tutunul, desi nu este un factor cauzal de prim ordin in aparitia unei asemenea boli, totusi reprezinta un element care influenteaza in mod indirect boala.
Tot in cadrul arteritelor cronice s-a mai descris si boala Raynaud, care consta numai din spasme vasculare pe arterele extremitatilor inferioare ale degetelor, producind o paloare a pielii, dureri intermitente sub forma de crize sau, intr-un stadiu mai inaintat, se constata o raceala mai accentuata a degetelor. Printre alte cauze ale acestei boli se numara fumatul, ca o importanta cauza favorizanta.
Tot in cadrul arteritelor cronice mai exista si boala numita trombangeita obliteranta, care consta din astuparea unui vas arterial printr-un cheag de singe, ce se formeaza in peretele vasului si care, prin depunerea de calciu si de alte elemente, poate creste si astupa vasul; la inceput predomina spasmul vascular, care produce o lipsa de irigatie partiala in peretele vascular. Aceasta boala apare intre 20 si 40 de ani si in special la barbati; printre cauzele care o produc, tutunul este considerat ca un factor cauzal de prim ordin. in general, toti acesti bolnavi sint mari fumatori. De asemenea, evolutia bolii este totdeauna influentata in rau prin continuarea fumatului si, invers, boala poate fi oprita in stadiul ei initial prin suprimarea tutunului. S-a constatat experimental la om ca fumatul produce o vasoconstrictie periferica, cu reducerea importanta a irigatiei tesutului si cu scaderea temperaturii pielii.
Fumarea unei tigari determina prin vasoconstrictie, la individul sanatos si sensibil, o scadere a temperaturii cutanate a degetelor cu aproximativ 78A. Aceasta vasoconstrictie este datorita secretiei de adrenalina (a glandei suprarenale), produsa de nicotina din tutun, precum si actiunii directe a nicotinei asupra terminatiilor nervoase ale nervilor vasocon-strictori. Pe linga acest mecanism toxic, mai este necesar ca individul sa aiba o sensibilitate crescuta la actiunea tutunului. Acestea sint conditiile de aparitie a bolii mai sus-amintite si asa se explica mecanismul de producere a fenomenelor locale, la care tutunul joaca un rol de prim ordin. Din 106 cazuri de bolnavi de trombarterita obliteranta, luati in observatie de Larcho, s-a constatat ca 95% dintre acestia erau fumatori si numai 5% nu fumasera in viata lor. De asemenea s-a constatat ca nu s-a remarcat nici o ameliorare daca bolnavul a continuat sa fumeze in cursul tratamentului, insa, tratamentele aplicate, impreuna cu interzicerea fumatului

bolnavul res-pectind in mod riguros indicatiile

au fost incununate cu succes. Tot acest medic arata ca nu a indraznit niciodata sa recomande bolnavilor ca cel mai bun tratament indepartarea tutunului; el a facut totdeauna tratamente bolnavilor, insa acestea erau totdeauna insotite de interzicerea fumatului. Concluzia la oare ajunge acest autor, bazat pe observatiile de mai sus, este ca tutunul joaca un rol destul de important in aparitia acestei boli si acest fapt trebuie luat in consideratie de orice fumator bolna
Boala hipertensiva, angina pectorala, palpitatiile, ateroscleroza, sint boli influentate de intoxicatia agica. Se poate spune ca aparatul cardiovascular este destul de sensibil la actiunea vatamatoare a tu- / tunului si a nicotinei. Stiinta medicala, bazata pe ,( date experimentale, a putut demonstra actiunea nicotinei si a tutunului asupra organismului. De asemenea, observatiile statistice asupra fumatorilor si nefumatorilor suferind de bolile de mai sus confirma actiunea nociva a tutunului. Daca pe fumatorii sanatosi nu-i putem convinge de inutibilitatea intrebuintarii tutunului, pe bolnavii fumatori ii obligam si le interzicem cu desavirsire fumatul. Numai asa se pot obtine vindecari sau ameliorari in cazul bolnavilor suferinzi de bolile cardiovasculare descrise mai sus.
Tutunul, prin nicotina care o contine, ca si prin ceilalti produsi toxici ai sai, mai poate influenta si alte parti din organism in afara de cele descrise mai sus si in primul rind aparatul digesti