Fumatul pasiv si bolile aterosclerotice ale inimii sunt responsabile in SUA de 20.000 de decese per an . Utilizarea ultrasonografiei pentru masurarea arterei brachiale, a marimii vaselor si fluxului in repaus a demonstrat la fumatorii pasivi si cei activi ca dilatatia mediata de flux este afectata dar dilatatia indusa de nitroglicerina este similara la aceste doua grupe. Toate acestea marcheza disfunctii dilatative dependente de endoteliu legate de fumat la adultii tineri, sugerand de fapt leziuni precoce arteriale.
Riscul de infarct miocardic la fumatorul pasiv este in functie de gradul de expunere (58% la locul de munca, 66% in perioada copilariei, 48% la domiciliu, 20% in masini si 4% in alte mijloace de transport). Daca expunerea in copilarie nu este asociata cu o crestere a riscului de boli cardiace, expunerea la varsta adulta creste riscul de infarct miocardic cu 50%.
Concluzia unor cercetatori argentinieni a fost similara: exista o interactiune semnificativa intre fumatul pasiv, hipercolesterolemie, hipertensiune, diabet si istoricul familial care determina la cei cu expunere la fumat pasiv intrafamilial o crestere a riscului de infarct miocardic acut. Se considera ca 14% din cazurile inregistrate la barbati si 18% din randul femeilor sunt o consecinta directa a fumatului pasi