Dintre febrele eruptive, febra tifoida poate crea dificultati de diagnostic in formele de debut, in formele atipice, precum si in formele tratate insuficient cu antibiotice, inaintea precizarii etiologiei starii febrile. Kste astazi o raritate forma febrei tifoide clasice, asa cum este descrisa in tratatele mai vechi. Evolutia tipica a curbei febrile nu s;v mai vede decit rar.

Urmatoarele elemente oliniee pot sugera diagnosticul : febra, bfla-dicardie absoluta sau relati, leucopenie, V.S.H. moderat crescuta. Acest debut poate fi confundat cu boala Hodgkin, forma abdominala, tuberculoza pulmonara, lupus, criptoleucoza. in cursul epidemiilor, dificultatile de diagnostic pot fi si mai mari, deoarece subfebra poate fi izolata, neinsotita de tulburari subiective sau obiective.
La ccinati, evolutia este de asemenea atipica cu o febra pina la 38 ', prelungindu-se timp de saptamini, insotita de simptome nesugestive pentru febra tifoida : artralgii, nevralgii, coriza, tuse, herpes sau altele putin evocatoare (eefalee, astenie). Vaccinarile masive au schimbat, profilul bolii. Adesea lipsesc splenomegalia, petele lenticulare, bradi-cardia, leucopenia cu limfocitoza si aneozinofilia. Coprocultura este rar poziti. Examenele de laborator sint necesare pentru diagnostic, hemo-cultura si serodiagnosticul Widal pastrindu-si loarea lor deosebita.