Aceasta abordare a depresiei adultului este recenta, datand de la inceputul anilor '70. Ea a generat totusi un numar considerabil de lucrari care se structureaza in jurul a trei mari directii de cercetare:

- cercetarile genetice;

- cercetarile biochimice si corolarul lor clinic in functie de diferitele dozaje endocrine (mai ales axa hipotalamo-hipofizara);
- cercetarile neurofiziologice, in special cele electroencefalografice.
Aceste cercetari se inscriu bineinteles in ipoteza prezentei unei anomalii organice in depresie. insa, daca este sigur ca exista anomalii in cadrul general al depresiilor, in special anomalii ale sistemului neurotransmitator noradrenergic si, mai ales, dopaminergic, in schimb, dupa cum constata numerosi autori, nu exista inca un model univoc care sa explice in mod riguros depresia, in special la adult, in termeni de cauzalitate (Ce anume provoaca ce ? Tulburarea organica provoaca depresia sau depresia antreneaza aceste tulburari?).In ceea ce priveste adolescentul propriu-zis, majoritatea studiilor organice intreprinse nu fac decat sa reia aceleasi ipoteze si sa aplice adolescentilor deprimati aceleasi experimente ca si la adulti. intr-un fel, gradul de maturizare nu este luat in considerare. Mai mult, un mare numar de studii folosesc esantioane de copii si adolescenti amestecati, fara a se tine cont de eterogenitatea unei astfel de populatii din punct de vedere hormonal, mai ales in ceea ce priveste pubertatea. Doar Ryan si Puig-Antich (1986) si, inaintea lor, Graham si Rutter (1985) au evocat factorul hormonal pentru a explica repartitia diferentiala dupa sex in favoarea fetelor: ei anseaza ipoteza ca eliberarea de estrogeni la fetele aflate la pubertate ar putea juca un rol facilitator, in timp ce eliberarea de androgeni la baieti ar putea juca un rol fie protector contra depresiei, fie disimulator, facilitand comportamente care ar masca depresia (conduite active mai ales). Aceasta ipoteza ar explica diferentele constatate intre cele doua sexe in ceea ce priveste prelenta incepand de la pubertate (cf. modulul 2).