eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Evolutia cancerului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Celulele normale se opresc din inmultire cand spatiul liber disponibil a fost ocupat. Celulele canceroase inghesuie, indeaza, ocupa - isi fac rost de spatiu vital. O celula musculara normala sau una osoasa nici nu poate si nici nu incearca sa se desprinda de suratele ei ca sa se "mute" (Sa migreze) unde mai departe de locul unde a crescut sau sa plece in calatorie" spre alt organ, unde sa se sileasca si sa intemeieze o noua colonie. Celulele dintr-o tumora canceroasa nu sunt solidare intre ele si au un continuu "dor de duca", motiv pentru care si-au dezvoltat calitati ce le permit sa se strecoare, sa alunece pe langa "ziduri", sa inoate prin "canale".
Bine - veti spune dumneavoastra - dar daca ajungand de un centimetru o tumora poate fi zuta, iar cand are cati centimetri incepe deja sa ne supere intr-un fel sau altul, astfel incat sa aflam de existenta ei inainte sa ocupe un organ in totalitate, cum de nu putem s-o scoatem inainte sa treaca la alte organe? Uneori putem, dar de cele mai multe ori nu. pentru ca tumora nu creste ordonat, din aproape in aproape. Celulele ei se desprind si o iau razna prin organismul nostru cand inca este foarte mica, uneori chiar invizibila cu ochiul liber.
Dar sa vedem concret ce se intampla:
Pe masura ce creste, tumora impinge si striveste celulele normale din jurul ei. Acest mod de a-si face loc nu este insa eficient pentru ca, turtindu-se unul peste celalalt, straturile de celule normale ar forma un manson, o falsa imbracaminte in jurul tesutului canceros care, in-grosandu-se. nu i-ar permite o crestere nestingherita. Asa ca celulele care alcatuiesc tumora au gasit alte modalitati. Maleabila, celula canceroasa isi poate schimba mereu forma si poate trimite niste prelungiri ascutite cu care "inteapa" celulele normale din jur (cum intepi un balon cu acul), le "sparge" si le ocupa locul. In plus, dupa cum amintiti, celula canceroasa se poate desprinde usor de langa suratele sale si, modi-ficandu-si forma, proiecteaza niste prelungiri cu ajutorul carora se taraste, se strecoara pe langa peretii selor, nervilor si fasciilor ce traverseaza, impart si despart organele (exact asa cum un gandacel se poate strecura iute si neobsert dintr-un apartament in altul pe langa ziduri sau pe langa tevile de apa). De-a lungul peretilor sculari sau al fasciilor pe langa care se strecoara exista mici ferestre de comunicare, prin care, desi sunt mult mai mici decat dimensiunile ei, celula canceroasa poate trece dintr-o parte in alta subtiindu-se, inghesuindu-se, impingandu-se. Experientele facute in laborator au demonstrat ca o celula canceroasa ar putea parcurge un centimetru pe zi daca ar ansa non-stop. Ca urmare marginile tumorii nu sunt niciodata clare. Nu poti sa tragi o linie si apoi sa spui - pana aici sunt celule canceroase iar de aici incolo sunt numai celule normale. Pe o raza mai mare sau mai mica in jurul tumorii "mame" (primare) se gasesc o multime de celule canceroase strecurate printre cele normale. in felul acesta o tumora, chiar mica, poate inda doua sau mai multe tesuturi si organe vecine. De exemplu o tumora (T) aflata in glanda mamara (GM) poate inda pielea CP) de desupra. muschiul (M) din spatele ei, coasta (C) de sub muschi.

Tot acest proces se numeste inzie locala. Vom vedea cat de important este sa deslusim aceste lucruri pentru a putea intelege necesitatea tratamentelor combinate. Dar toate la timpul lor. Sa revenim la celula canceroasa si "aventurile" ei prin organism.
Daca ati fi intr-un sat din Delta si ati vrea sa ajungeti la un vecin, zece case mai la le, ce ati face? Ati lua-o pe uscat sarind zece garduri, trecand prin curti straine si ferindu- de caini, sau ati prefera sa luati o barca si sa lasati dusi de apa pe canale pana la locul dorit? Sigur ati lua-o pe canale. Ei bine, asa face si celula canceroasa: pentru a ajunge la organele aflate la distanta o ia pe "canalele" ce ne strabat tot corpul si "ancoreaza" intr-un loc sau altul, unde se infunda drumul sau unde ii place, iar aici poate da nastere unei noi mase tumorale (tumora secundara) = metastaza la distanta.
Corpul nostru este strabatut de o sta retea de canale prin care circula sangele - artere si vene - si limfa - canale limfatice. Canalele limfatice comunica cu venele, venele cu arterele si astfel, duse de curent, "cotind" la stanga sau la dreapta, celulele canceroase pot ajunge practic in orice punct al corpului. In acest fel o tumora osoasa aflata la degetul mare de la picior poate da metastaze in plamani si chiar daca, cu toate metodele de investigare folosite azi, plamanii par neafectati in momentul diagnosticului nu putem fi siguri ca, pe unde, nu exista una sau mai multe celule canceroase metastazate, bine instalate, care asteapta momentul prielnic pentru a incepe sa se inmulteasca. Iarasi un lucru important de inteles si retinut pentru ca permite sa deslusiti rolul unor metode de tratament si obligativitatea controalelor medicale periodice chiar dupa ani buni (si aparent sanatosi) de la terminarea tratamentului.
De-a lungul canalelor limfatice se gasesc, din loc in loc, ganglionii. Celulele canceroase care o iau prin aceste canale pot fi oprite la nivelul ganglionilor - rol de filtru - sau pot trece mai departe la alte statii ganglionare aflate la distanta de organul de unde au pomit. Cu cat ganglionul opreste trecerea mai multor celule, cu atat creste in dimensiuni (mai ales daca acestea incep sa se si inmulteasca) si devine usor de depistat - cu mana daca este la suprafata corpului sau cu ajutorul unor investigatii speciale daca se afla in profunzime.
Uneori marimea unui ganglion este primul lucru care alarmeaza bolnavul, iar medicul stie, in functie de regiunea din corp unde se gaseste ganglionul marit, ce organe sa examineze pentru a gasi tumora primara (tumora din care au provenit celulele ce se afla in ganglionul marit).In unele organe din corpul nostru, cum ar fi de exemplu intestinul gros sau caile respiratorii, mai exista inca o cale de aparitie a metastazelor: celulele se desprind din tumora si cad in cavitatea naturala a organului respectiv fixandu-se unde, mai jos, pe un perete = metastaze prin imtare. Unii dintre dumneavoastra ar putea spune: ce ma intereseaza pe mine aceste amanunte, cu ce ma ajuta sa stiu toate astea in caz de boala? Pai, ia sa vedem. Ce face cine care sufera de o constipatie rebela? la purgative. Cum actioneaza un purgativ? Ajuta intestinul gros sa elimine fecalele. Cum? Stimuleaza niste contractii ale peretelui intestinului care practic il "storc", impingand fecalele spre iesire - cam asa cum impingi pasta dintr-un tub. Vedeti? Imaginati- ca drumul fecalelor prin intestin (1) este blocat de existenta unei tumori (2) care le ingusteaza canalul de trecere. Unda puternica (3) provocata de purgativ strange tumora (2) cand ajunge in dreptul ei, o striveste intre peretii intestinului determinand desprinderea unei multimi de celule canceroase (4) ( amintiti ca nu sunt bine solidarizate intre ele) din care, unele, pot da metastaze in al(5). Si iata cum, tratand un banal simptom cum este constipatia, fara sa stii mai intai din ce cauza a aparut, poti sa-ti faci un rau. Sigur ca in cele mai multe cazuri constipatia nu inseamna cancer, dar in situatiile cand apare brusc, fara un motiv evident, este bine sa cerem sfatul unui medic inainte de a ne autodoftorici.

Ce se intampla cu tumorile noi aparute, dezvoltate din celulele metastazatc? Ce sa se intample, fac ce au intat: cresc, distrug, indeaza si, la randul lor metastazeaza, care metastaze cresc, distrug, indeaza si tot asa pana
Din fericire nu toate celulele metastazate ce au ajuns cu bine intr-un organ sau altul incep sa se inmulteasca imediat pentru a da nastere unei tumori. Unele mor. altele "dorm" pana cand ce le trezeste la viata si le stimuleaza inmultirea.
Sa nu ne inchipuim ca organismul nostru nu face nimic pentru a se apara. Face si inca foarte mult. E suficient sa aflati ca doar una dintr-o mic de celule ce pleaca liber prin sange supravietuieste. Dar, acea una care a supravietuit nu este un dusman oarecare, nu este ca restul de 999, este cea mai buna, cea mai eficienta, cea mai rezistenta dintre ele. Fixata intr-un tesut, ea putea da nastere unei metastaze ale carei celule nu numai ca ii vor mosteni aceste calitati deosebite, dar le vor si perfectiona.
Apararea anticanceroasa este un proces complex si inca incomplet cunoscut. Putem spune ca se desfasoara un aderat razboi in corpul nostru si, ca in oricare razboi, exista spioni si tradatori, soldati, tactica de lupta, informare si dezinformare.
Orice structura diferita de cele normale ale organismului respectiv este recunoscuta imediat ca fiind o prezenta straina, un indator pe care organismul incearca sa-l elimine. Celula canceroasa and o structura anormala este remarcata de "supraveghetori" vigilenti care dau alarma (mesaje de alerta transmise pe cale chimica) si mobilizeaza o intreaga armata de celule "soldat". Pana afla celulele "soldat" cu ce fel de dusman au de-a face si pana se mobilizeaza corespunzator, indatorul este atacat de celulele natural-ucigase. Aceasta armata de angarda lupta la fel cu oricare agresor dar este foarte eficienta pentru ca actioneaza fara intarziere. Imediat ce recunoaste intrusul, se prinde de el si secreta o substanta - perforina - care, dupa cum ii spune si numele, perforeaza peretele (membrana) celulei canceroase iar prin mica perforatie sunt introduse niste substante care practic o "otravesc". Intre timp grosul armatei a apucat sa se puna la punct cu datele necesare si poate intra in lupta. La o noua aparitie a agresorului in sange nu mai fi nevoie de o alta "instruire", el fi recunoscut imediat pentru ca, unde, in fisierul de date al apararii exista "amprentele" sale deja inregistrate.

Daca ne luam numai dupa numarul de morti din randul dusmanului (am spus mai devreme ca dintr-o mie supravietuieste una) am putea considera ca apararea organismului a invins. Nu-i asa, pentru ca exista totusi celule canceroase care reusesc sa se strecoare neobserte. Putine, dar exista. Cum fac, cum izbutesc ele sa ne pacaleasca apararea? Se ascund, se deghizeaza, mint - n-o sa credeti dar chiar asa se intampla.
Libera in sange, printre hematii (globulele rosii), leucocite (globulele albe) si trombocite (elemente responsabile cu coagularea sangelui), celula canceroasa ar fi la fel de usor de recunoscut ca un paal strident colorat printre vrabii. Cum ar putea paalul sa ramana neobsert? Celula canceroasa are "viclenia" necesara pentru a reusi. Ea poate renunta la structurile chimice de pe suprafata membranei, ce o fac diferita de celulele normale, parand astfel inofensi pentru "supraveghetori"; se poate lega strans de trombocite, acoperindu-se practic cu ele, si trecand astfel printre celulele "soldat" care vor inregistra doar o masa de celule normale, pe care nu le vor ataca niciodata. Tot celulele tumorale (si mai ales cele din metastaze care au avut deja ocazia sa afle cate ce despre tactica de aparare a organismului) pot secreta o serie de substante ce transmit mesaje "linistitoare" (mesaj supresor) celulelor "soldat" pornite in aparare - le dezinformeaza.
Multe aspecte nu se cunosc inca suficient de bine in ceea ce priveste apararea antitumorala, oricum, ea are un rol important atat in momentul aparitiei bolii cat si in evolutia ei ulterioara. De aceea o serie de tratamente incearca sa-i sporeasca eficienta cand, dintr-un motiv sau altul, este slabita = imunoterapie.


Sa incercam o schematizare a ceea ce am aflat pana acum:

Ca sa dam o imagine sugesti, inchipuiti- ca boala este un alergator ce participa la proba de 5.000 de metri garduri - incepe cursa in ritm lent, aparent ca un adversar neimportant; cand mai sunt 200-300 de metri pana la finis, grabeste pasul si trece in fata celorlalti, iar pe ultima suta sprinteaza spectaculos. Ceilalti alergatori nu-l inregistreaza ca pe un adversar de temut decat dupa ce-i intrece si-l au in fata ochilor. Daca in acel moment nu se mobilizeaza, nu-si aduna fortele sa-l depaseasca, pe ultimii metri. inaintea sprintului final, nu mai au nici o sansa.
Am marcat in schita de la inceputul modulului momentul in care tumora are un diametru de aproximativ un centimetru. De ce? in ce consta importanta acestei dimensiuni? Este, in general, marimea la care tumora poate fi depistata de mana, ochiul sau apartura medicului. Sigur, depinde si de locul in care se gaseste - daca se afla la suprafata pielii o remarca si bolnavul; daca creste intr-un loc foarte stramt (cum ar fi o coarda vocala) jeneaza de la dimensiuni chiar mai mici; daca se afla in interiorul unui organ mai profund (rinichi, ficat etc.) ajunge la dimensiuni mai mari fara sa poata fi decelata de apartura medicala uzuala. Oricum, important de retinut este ca, in general, la aceasta dimensiune, de un centimetru, este inca asimptomatica.
Deci. dupa cum vedeti pe schema noastra, prima perioada a bolii -perioada asimptomatica - poate fi impartita in doua etape:
•fara semne de boala ce ar putea fi descoperite la examenul medical
= boala subclinica (nu supara si nu se vede);
•cu semne de boala ce ar putea fi descoperite la examenul medical
desi bolnavul este asimptomatic (nu supara, dar se vede). Este
prima etapa a bolii clinic manifeste. Pentru cancerul mamar, de exemplu, se apreciaza ca etapa "nu supara si nu se vede" este in medie de 4-5 ani. iar din momentul in care devine vizibila (nodul mamar sau ganglion axilar) perioada fara suferinte poate ria mult. intre cate saptamani si 1-2 ani (amintiti- ce am discutat despre agresivitatea bolii in functie de gradul de diferentiere a celulelor tumorale).
Diagnosticarea bolii se poate face din momentul in care tumora devine suficient de mare pentru a putea fi descoperita. Metodele de investigatie medicala se perfectioneaza mereu tocmai in ideea de a putea depista boala cat mai devreme posibil, la dimensiuni cat mai mici ale tumorii. Cu cat diagnosticul este silit mai precoce cu atat celulele canceroase suni mai putin raspandite in organism, iar sansele reale de vindecare cresc.
Sa luam exemplul cancerului de col uterin: sa presupunem ca doamna "X", care se simte perfect, dar acorda atentia cuvenita controalelor medicale periodice, se prezinta la un examen ginecologic. Pacienta nu acuza nici un disconfort iar mana si ochiul examinatorului nu descopera nimic in neregula. inseamna ca ori doamna "X" nu are nici o boala ginecologica, ori are dar nu este inca suficient de ansata pentru a fi vizibila cu ochiul liber (macroscopic). Pentru a se lamuri, medicul recurge la o investigatie foarte simpla -examenul citologic ginal. Ce este aceasta investigatie si cum se face? Se recolteaza cu un buretel putina secretie din gin, se intinde secretia pe o lama de sticla si se studiaza la microscop. in secretie exista celule exfoliate, adica celule care se desprind in mod normal de pe mucoasa colului uterin si a ginului. Daca unde la suprafata colului (sau a ginului) exista o masa de celule canceroase.



Alte materiale medicale despre: cancerul

Nu se stie inca ce anume declanseaza cancerul de san. in 1988 in Marea Britanie a fost initiat un program de depistare a cancerului de san p [...]
Cauzele a numeroase cancere sunt cunoscute si deci pot fi evitate. Deseori, un cancer nu se datoreaza unei singure cauze, ci unui complex de cauze. [...]
Majoritatea datelor epidemiologice asupra cancerului la om au estimat ca 85 • 90 % din cazurile acestei maladii sunt legate de factorii din mediul [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Advertisements


Alte sectiuni




Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile