eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Cancetul mamar - somptome si tratamente

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cancetul mamar - somptome si tratamente
In stadiile precoce, cancerul de san (mamar) nu are de obicei simptome. Pe masura ce tumora evolueaza, puteti observa urmatoarele semne:


a™¦ un nodul in axila;

a™¦ durere spontana sau la palpare la nilul sanului;
a™¦ un nodul la san; deseori nodulii de la nilul sanului, primul simptom evident al cancerului mamar, sunt de obicei nedurerosi, chiar daca unii pot provoca o senzatie de intepatura. Nodulii pot fi vizualizati de obicei pe o mamogra-fie cu mult inainte de a putea fi vazuti cu ochiul liber sau palpati;
a™¦ o aplatizare sau infundare vizibila la nilul sanului, ce poate indica o tumora ce nu poate fi vazuta sau palpata;
a™¦ orice schimbare in ceea ce priste contururile, textura sau temperatura sanului; o culoare roscata si un aspect punctat, precum coaja de portocala, reprezinta simptome ale unui cancer mamar avansat;
a™¦ o modificare la nilul mamelonului, cum ar fi un aspect retractat sau incretit, mancarimi sau senzatie de arsura sau ulcerare; descuamarea mamelonului este un simptom de boala Paget, un cancer localizat;
a™¦ o secretie neobisnuita din mamelon, ce poate aa un aspect limpede, sanguinolent sau de alta culoare - de obicei provocata de afectiuni benigne - poate fi insa datorata si cancerului.


CHEMATI MEDICUL DACA‚:

a™¦ in unul sau ambii sani apare un nodul anormal, o durere persistenta sau un aspect anormal, la dere sau la palpare. Cauza ar putea fi si alta decat cancerul, insa trebuie identificata. a™¦ ati ganglioni limfatici mariti in axile. Orice astfel de adenopatie poate fi asociata cu cancerul.In fiecare luna sanii unei femei trec prin modificari temporare asociate cu menstruatia si se poate forma un nodul. Chiar daca 90% dintre acestia nu sunt cancerosi, orice nodul trebuie examinat imediat. Nodulii apar cel mai frecnt in lobuli -saculetii in care se produce laptele - sau in canalele ce transporta laptele catre mamelon, insa debuteaza uneori si in tesutul non-glandular. Principalele doua categorii de cancer mamar sunt carcinoamele lobulare si cele canaliculare. Fiecare dintre acestea are numeroase subtipuri.
Cancerul de san debuteaza de obicei printr-o tumora unica, localizata. Unele tumori sunt benigne, ceea ce inseamna ca nu invadeaza alte tesuturi; altele sunt maligne sau canceroase. Potentialul de a metastaza sau de a se raspandi la distanta al unei tumori maligne este o caracteristica comuna tuturor cancerelor. Dupa ce o tumora a atins o anumita dimensiune, din ea se pot elimina cu mai multa usurinta celule care se raspandesc in alte regiuni ale corpului, prin intermediul circulatiei sanguine si al sistemului limfatic. Diferitele tipuri de cancer mamar cresc si se raspandesc in ritmuri diferite; unele necesita ani pentru a se extinde dincolo de san, iar altele evolueaza rapid.
Barbatii pot face si ei cancer mamar, insa aceste cazuri reprezinta mai putin de jumatate din total. Cancerul de san este cel mai frecnt cancer la femei, care au un risc de 1:9 pe parcursul intregii vieti. Reprezinta 1/6 din toate cancerele din SUA si 1/3 din toate cancerele aparute la femei. Printre cauzele de moarte canceroasa, el este intrecut numai de cancerul colorectal si de cel pulmonar. Doua din trei femei cu cancer de san au peste 50 de ani, iar majoritatea restului pacientelor au intre 39 si 49 de ani.
Din fericire, cancerul de san este curabil daca este detectat precoce. Tumorile localizate pot fi de obicei tratate cu succes inainte de metasta-zarea cancerului; supravietuirea la 5 ani este realizata in 9 cazuri din 10. O data ce cancerul a inceput sa se raspandeasca, eradicarea sa completa este mai dificila, desi tratamentul poate deseori tine boala sub control timp de ani de zile. Ameliorarea procedurilor de depistare si a optiunilor terapeutice se traduce printr-o supravietuire mai lunga de 5 ani de la diagnosticul initial a 7 femei din 10, iar pentru 50% printr-o supravietuire mai lunga de 10 ani.

CAUZE
Desi cauzele precise ale cancerului mamar sunt neclare, stim care sunt principalii factori de risc. Totusi, majoritatea femeilor considerate a aa risc crescut de cancer mamar nu il fac, in timp ce multe dintre cele care il fac nu au factori de risc cunoscuti. Printre cei mai importanti factori se numara inaintarea in varsta si antecedentele familiale de cancer mamar. Riscul este usor crescut pentru o femeie care a avut un nodul benign la san si creste semnificativ pentru o femeie ce are in antecedente un cancer de san sau de ovar.
O femeie a carei mama, sora sau fiica a avut cancer mamar are mai multe sanse de a face boala, in special in cazul in care au fost afectate mai multe asa-numite rude de gradul I. Actualmente, cercetatorii au identificat o gena pe care o considera responsabila de cancerul mamar familial: aproximativ 1 femeie din 200 este purtatoare a acestei gene. Prezenta genei predispune femeia la cancerul mamar, insa nu reprezinta o garantie a aparitiei bolii.In general, femeile in postmenopauza - ceea ce inseamna de obicei cele trecute de varsta de 50 de ani - au mai multe sanse de a face cancer de san decat cele aflate inaintea menopauzei, iar statisticile sugereaza ca femeile americane de origine africana au o probabilitate mai mare decat femeile de rasa alba de a face cancer de san inainte de menopauza.
Legatura dintre cancerul mamar si hormoni devine treptat din ce in ce mai clara. Cercetatorii considera ca, cu cat expunerea unei femei la hormonul feminin estrogen este mai mare, cu atat ea este mai susceptibila de a dezvolta un cancer de san. Estrogenul comanda celulelor sa se divida; cu cat celulele se divid mai mult, cu atat ele au mai multe sanse de a prezenta unele anomalii - posibil, de a deni canceroase. Expunerea femeii la estrogen si progesteron creste si scade pe parcursul vietii, influentata de varstele la care incepe si inceteaza sa aiba menstruatie, de lungimea medie a ciclului ei menstrual si de varsta ei la prima nastere. Riscul de cancer mamar este crescut daca femeia incepe sa aiba menstruatie inainte de 12 ani, are primul copil dupa varsta de 30 de ani, inceteaza sa mai aiba menstruatie dupa varsta de 55 de ani sau are un ciclu menstrual mai lung sau mai scurt decat durata medie de 26-29 de zile. Consumul de hormoni, sub forma de pilule contracepti sau a terapiei de substitutie hormonala, poate de asemenea creste riscul, insa do le in acest sens sunt neconcludente. Radioterapia cu doze crescute poate de asemenea reprezenta un factor, insa mamografiile, care se fac cu doze mici de radiatie, sunt practic lipsite de risc.
Legatura dintre alimentatie si cancerul de san este inca controrsata. Obezitatea este un factor de risc demn de retinut, iar consumul regulat de alcool poate favoriza boala. Numeroase studii au aratat ca femeile a caror alimentatie este bogata in grasimi au o mai mare probabilitate de a face boala. Cercetatorii banuiesc ca, daca grasimile reprezinta mai putin de 20% din aportul caloric zilnic al unei femei, alimentatia ei ar putea aa un rol protector impotriva dezvoltarii cancerului de san.
PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC
r
Cancerul de san raspunde cel mai bine la tratament daca este detectat precoce. In afara unui control medical anual, toate femeile trebuie sa-si efectueze lunar auto-examinari ale sanului ( Mamare, probleme). O mamografie (radiografie a sanului cu doze scazute de radiatii) de pornire este recomandata tuturor femeilor intre 35 si 40 de ani. De asemenea, majoritatea femeilor trebuie sa-si faca o mamografie la fiecare 2 ani, incepand din jurul varstei de 40 de ani si in fiecare an incepand de la varsta de 50 de ani. Femeile cu risc crescut de cancer de san trebuie sa-si consulte medicul, pentru silirea celui mai adecvat calendar. Orice risc de a face cancer in urma mamografiilor este mult contrabalansat de beneficii: nodulii la san pol fi identificati pe mamografie cu pana la 2 ani inainte de a putea fi palpati.
Mai multe Ieste pot contribui la diferentierea unui nodul benign de o tumora maligna. Palparea nodulului poate furniza indicii: un chist benign poate fi simtit ca un bob de fasole rotund, alunecos, in timp ce o tumora poate parea mai groasa si poate increti pielea de deasupra ei. Deoarece nodulii benigni au tendinta de a aa caracteristici fizice diferite de cei maligni, explorarile imagistice, precum mamografia si ecografia, pot deseori exclude cancerul. Singurul mod de a confirma cancerul este efectuarea unei punctii cu acul sau a unei biopsii si testarea prezentei celulelor canceroase in proba de tesut.In cazul unei neoplazii, dumneavoastra si medicul dumneavoastra trebuie sa cunoasteti cat de avansat este cancerul. Suni utilizate dirse teste pentru a controla prezenta si localizarile specifice ale metastazelor. Celulele canceroase pot fi analizate in ceea ce priste prezenta sau absenta receptorilor pentru hormoni, pentru a afla daca exista sanse ca tumora sa raspunda bine la terapia hormonala. Alte teste pot aa valoare predictiva in ceea ce priste probabilitatea metastazelor si potentialul de recidiva dupa tratament.


TRATAMENT

Daca ati cancer de san, faceti tot ceea ce puleti, cat de curand puteti, pentru a va descotorosi de el. insa, inainte de a lua decizii privitoare la tratament, cercetati optiunile aflate la dispozitie. Puneti intrebari medicului dumneavoastra, altor specialisti si persoanelor care au avut boala
si cereti o a doua parere intr-un centru important de tratament al cancerului. Gasiti un medic in care sa ati incredere si nu luati hotarari in graba. Un scurt interval intre diagnostic si tratament nu va compromite eficienta tratamentului.
MEDICINA CONVENTIONALA‚
Optiunile de tratament al cancerului de san depind de cat de avansat este cancerul, de varsta pacientei si de starea ei generala de sanatate. Daca este posibil, cancerul mamar este tratat prin interntie chirurgicala, urmata de obicei de o combinatie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala.
Procedura chirurgicala standard in cancerul de san era odinioara mastectomia radicala - extirparea totala a sanului si a tesutului adipos, muschilor si ganglionilor limfatici din jur. Astazi, tratamentul preferat pentru multe femei ale caror tumori mamare sunt detectate precoce si sunt inca localizate este tumorectomia - indepartarea nodulului canceros si a ganglionilor limfatici de sub brat. Urmata de curele adecvate de radioterapie, chimioterapie si terapie hormonala, tumorectomia s-a dodit la fel de eficienta ca si mastectomia radicala in primele stadii ale cancerului mamar si este mult mai putin desuranta.
O alta optiune chirurgicala, pe care unele femei o aleg in defavoarea tumorectomiei urmata de radioterapie, este mastectomia radicala modificata. Prin aceasta procedura se indeparteaza tumora si tesutul mamar inconjurator, insa cea mai mare parte a musculaturii peretelui toracic ramane intacta - ceea ce este mai putin desuram decat mastectomia radicala. in cancerul mamar metastazat si in cel recidivat, radioterapia si chi-mioterapia sunt principalele modalitati de tratament. Terapia hormonala poate fi de asemenea benefica in cancerele ce raspund la hormoni; dintre medicamentele cu efect supresor asupra estrogenilor aflate in uz, tamoxifenul este cel mai larg utilizat. intre timp, cercetatorii exploreaza tratamentul cancerului de san prin dirse forme de imunoterapie; prin manipularea sistemului imun al organismului, ei spera sa imbunatateasca rezistenta naturala la cancer a acestuia.
Pentru mai multe informatii despre radioterapie, chimioterapie si alte tratamente, Cancerul.


MEDICINA ALTERNATIVA‚

La fel ca in cazul oricarui cancer, nu exista nici o alternativa accepila la tratamentul medical conntional. Terapiile enumerate mai jos trebuie considerate masuri prenti sau optiuni complementare, de aplicat in asociere cu ingrijirile medicale standard.


STIL DE VIATA‚

Gimnastica aerobica, efectuata in mod regulat, poate oferi o anumita protectie impotriva aparitiei cancerului de san. Studiile au aratat ca femeile care fac gimnastica intens si des au un risc de cel putin 2 ori mai mic de cancer de san decat femeile care nu fac efort. Gimnastica poate ajuta pacientele cu cancer de san sa tolereze mai bine efectele secundare ale radioterapiei sau chimio-lerapiei.


MEDICINA‚ PSIHOSOMATICA‚

Relaxarea mentala poate, cu siguranta, contribui la usurarea stresurilor fizice si psihice asociate cu cancerul. Pe langa urmarea unor metode individuale de relaxare, precum meditatia sau yoga, multe persoane beneficiaza de terapia structurata prin grupuri de sprijin. Un studiu retrospectiv pe 10 ani, ce a inclus 86 de femei cu cancer mamar metastazal, a aratat ca pacientele care au participat la terapii de grup si care au practicat auto-hipnoza in timp ce primeau tratament conn-
tional s-au simtit mai bine si au trait in medie cu 18 luni mai mult decat cele care au efectuat tratamentul conntional in singuratate.
ALIMENTATIE Sl DIETA‚
Alimentatia dumneavoastra poate jucaun rol important in prenirea cancerului de san. In principiu, grasimile din alimentatie va pot creste riscul de a face cancer de san, iar fructele, legumele si cerealele pot conlribui la reducerea riscului. Este o idee buna sa mancati numai ocazional produse lactate integrale, carne si alimente prajite la temperaturi ridicate, fara sa faceti din acestea piese de rezistenta ale alimentatiei dumneavoastra. Va puteti inviora meniurile alegand fructe si legume proaspete de dirse feluri si creand noi feluri de mancare, bazate pe cereale integrale si legume. in acest fel, ti obtine cu siguranta o cantitate mare de fibre cu efect de curatare a organismului, impreuna cu vitamine si minerale cu un posibil efect protector impotriva cancerului de san, si anume vitaminele A, C, D si E si calciul, seleniul si iodul. Unii medici recomanda ca bolnale si supravietuitoarele unui cancer mamar sa ia suplimente cu antioxidanti.
Unele alimente de origine getala contin fito-estrogeni, estrogeni getali cu efecte slabe, care pot fi deosebit de utili in tratamentul cancerelor mamare hormonosensibile. Teoretic, filoestroge-nii blocheaza preluarea estrogeni lor normali de catre tesutul mamar. intreruperea aportului de estrogeni poate reduce probabilitatea cancerului si, daca o neoplazie exista deja, poate reduce rata de proliferare a celulelor canceroase. Printre alimentele ce contin fitoestrogeni se numara graul, soia, maslinele, prunele, morcovii, merele, ig-namii si nucile de cocos.

CE PUTETI FACE ACASA‚
Dupa operatia chirurgicala, un exercitiu simplu (. 189) va va ajuta sa va recapatati mobilitatea si sa reduceti rigiditatea musculara. Pentru a minimaliza disconfortul dupa radioterapie, evitati sa purtati sutiene sau haine ce pot irita zona tratata, pastrati pielea curata si bine aerisita si folositi doar acele creme, lotiuni si deodorante recomandate de doctorul dumneavoastra.


Chirurgia reconstructiva a sanului

Tumorectomia nu este desuranta, asa cum era inainte o operatie la san, insa nici mastectomia nu trebuie sa fie definitiv desuranta. In timp ce unele femei aleg sa poarte o proteza dupa mastectomie. altele opteaza pentru chirurgia reconstructiva. Timp de trei decenii, interntia reconstructiva cel mai frecnt folosita a fost imtarea unei proteze din silicon in spatele pielii sau musculaturii peretelui toracic. Unele femei pretind ca au facut boli imune debilitante in urma scurgerilor de silicon din imturi, astfel incat in 1992 acest tip de imturi a fost retras de pe piata. De atunci, mai multe studii stiintifice nu au gasit nici o legatura intre maladiile imune si imturile mamare din silicon, insa au confirmat existenta unor efecte secundare nedorite, chiar daca de intensitate mai mica. Acum sunt folosite pe scara larga imturile umplute cu ser fiziologic. De asemenea, chirurgii pot transfera tesuturi de pe abdomen, spate sau din alte regiuni ale corpului, pentru a construi substitute artificiale ale sanilor. Rezultatele cosmetice sunt impresionante, insa interntiile sunt costisitoare si complexe, produc aparitia de cicatrici suplimentare si pot provoca slabiciune in regiunea din care este scos tesutul folosit pentru reconstructie.

PREVENIRE
a™¦ Controlati-va sanii o data pe luna, faceti un control medical complet o data pe an si faceti mamografii anuale daca ati 50 de ani sau mai mult. incepeti mamografii le mai devreme daca ati antecedente familiale de cancer de san.
a™¦ Faceti din fructe, legume, cereale si peste pilonii de rezistenta ai alimentatiei dumneavoastra. a™¦ Daca folositi metode contracepti, intrebati-va medicul care sunt argumentele pro si contra pilulelor contracepti pe baza de estrogeni.
a™¦ Daca ati un risc crescut de cancer de san, discutati cu medicul generalist sau cu ginecologul despre posibilitatea controlarii simptomelor menopauzei fara pilule cu estrogeni.


Galerie de imagini si poze medicale: cancetul mamar


imagine cu cancetul mamarimagine cu cancetul mamar imagini cancetul mamarimagini/poza cancetul mamar


Alte materiale medicale despre: cancerul

Factori de risc, leziuni precanceroase Sanul, destinat de natura sa secrete lapte, este alcatuit din glanda mamara (GM) propriu-zisa inconjur [...]
Tumorile maligne sunt situate in cadrul supero-extern al sanului sau spre extremitatile sanului. Consultarea medicului de specialitate este oblig [...]
Tumorile pot fi unice sau multiple. Ele se pot localiza la unul din sani sau la ambii sani si au marimi variabile si sunt cauzate de excesul de f [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile