eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Cancerul renal

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cancerul renal

Advertisements
In afara de riscul reprezentat de fumat, excesul de cafea si obezitate, exista o boala numita angiomatoza retino-cerebeloasa sau maladia Von Hippel Lindau in care 75% din cei bolna fac cancer renal.In general avem de-a face cu o singura tumora renala, foarte rar sunt mai multe intr-un singur rinichi si exceptional in amandoi. Omul poate trai foarte bine si cu un singur rinichi, deci rinichiul bolnav poate fi indepartat fara nici un fel de retinere. Mai mult, chiar in cazul in care dintr-un motiv sau altul bolnavul are un singur rinichi iar in acesta s-a dezvoltat o tumora maligna (nu prea mare) ea poate fi scoasa in situatia in care restul rinichiului functioneaza normal.
Cancerul renal evolueaza multa vreme nebagat in seama pana la dimensiuni mari ale tumorii deoarece aceasta isi dubleaza volumul cam intr-un an si jumatate. Deci, ca sa ajunga de la o celula de cativa microni la o tumora de cativa centimetri diametru, va dati seama de cati ani este nevoie. Cel mai adesea primele simptome care il sperie pe bolnav sunt hematuria si durerea de sale (lombe).
In aproape trei sferturi din cazuri hematuria este singurul indiciu de boala. Nu este dureroasa decat daca sangele se coaguleaza in urina si formeaza un cheag mai mare a carui trecere prin uretere si apoi prin uretra (deci prin canalele de scurgere de la rinichi la ca si de la ca la exterior) poate declansa crize dureroase asemanatoare celor pe care le provoaca eliminarea unei pietricele. Durerea data de tumora in sine este mai mult o jena persistenta si surda, resimtita in una din lombe.
In general acestea sunt motivele pentru care ne bolnavul la medic:
jena persistenta din sale, urina cu sange. Daca tumora este suficient de mare si se afla la polul inferior al rinichiului, medicul o poate descoperi la o examinare atenta a abdomenului; daca este insa la polul superior al rinichiului, coastele impiedica mana medicului sa ajunga la ea.In alte situatii bolnavul are tot felul de suferinte fara nici o legatura aparenta cu rinichii pentru ca, evoluand atata vreme tacuta, tumora are timpul necesar sa invadeze tesuturile si organele din jur: glandele suprarenale, ficatul, intestinul gros, grasimea din jurul rinichiului, muschii din apropiere - iar suferintele bolnavului par a tine de acestea. Apar
treptat:
•febra prelungita (38-39A°C) neinsotita de alte semne ale unei infectii si care nu cedeaza la antibiotice;


•lipsa poftei de mancare, scaderea in greutate;

•oboseala si paloare edenta datorata anemiei (scaderea numarului de globule rosii) - sau invers, inrosirea palmelor si a fetei din cauza cresterii numarului de globule rosii;


•cresterea valorilor tensiunii arteriale peste normal;

•dilatarea venelor de la nivelul scrotului = varicocel;


•dureri osoase;

suferinte tipice bolilor de plamani.
O parte din aceste suferinte sunt datorate metastazelor (pulmonare sau osoase) deja aparute, iar celelalte reprezinta efectele produse de niste substante secretate chiar de tumora canceroasa.
De cele mai multe ori urografia si ecografia abdominala sunt sufi-c iente pentru a orienta diagnosticul, dar medicul trebuie sa mai stie exact cat de intinsa este boala local, care-este capacitatea functionala a rinichiului neafectat sau, in rarele cazuri cand tumora este bilaterala, cat din fiecare rinichi mai functioneaza inca normal. De aceea trebuie efectuate o serie de alte investigatii ca sa le spunem asa, mai speciale.

Urografia = se injecteaza in sange o substanta care face urina opaca la razele "X". Ca urmare radiologul poate vedea pe ecran drumul acestei substante prin rinichi, uretere, ca si uretra (daca bolnavul este pus sa faca pipi intr-un borcan chiar in timpul examinarii). Se poate vedea astfel, daca exista deeri sau blocari ale canalelor intra si extra renale, daca exista tumori, pietre sau aberatii congenitale in alcatuirea aparatului renal.

In momentul cand toate datele sunt adunate, de cele mai multe ori se recurge la tratamentul chirurgical. Atitudinea chirurgului in aceasta forma de cancer este mai curajoasa. Chiar si in cazurile in care tumora a depasit rinichiul si a invadat organele din jur, ba mai mult, exista chiar metastaze la distanta (nu foarte numeroase!) se interne chirurgical si se scoate rinichiul (nefrectomie), iar daca este cazul se scot si portiunile invadate de celule canceroase din organele din jur, iar, in timpul doi, se opereaza si metastazele (pulmonare, hepatice, cerebrale). Sigur, nu mai trebuie sa va spunem ca o asemenea dubla operatie nu se poate face decat la un bolnav cu o stare generala buna, care sa poata suporta cele doua anestezii si interventii chirurgicale de lunga durata.
Daca examinarea la microscop a rinichiului scos ne arata ca boala a fost strict localizata la acesta si nu face parte din formele agresive de cancer, nu mai este neaparata nevoie de iradiere postoperatorie. Dar, daca celulele canceroase au ajuns pana la suprafata rinichiului, indiferent de tipul lor. radioterapia este obligatorie.
Cand stadiul bolii a fost avansat tesuturile si/sau organele din jurul rinichiului fiind afectate sau, edent, cand exista si metastaze la distanta, radioterapiei postoperatorii i se adauga tratamentul citostatic, imuno si hormonoterapia.
Chiar si in cazul cand exista metastaze la distanta ce nu pot fi indepartate chirurgical, rinichiul bolnav se scoate (uneori) pentru a indeparta astfel o sursa permanenta de sangerare si infectie. Totodata scazandu-se astfel numarul celulelor canceroase din organism ata bolnavului poate fi prelungita si imbunatatita cu ajutorul radioterapiei si cilostaticelor postoperator.
In cazurile in care se opereaza si metastazele, un prognostic mai bun au cele ce au aparut (si au fost operate) dupa nefrectomie. Una, chiar doua metastaze pulmonare sau hepatice pot fi indepartate chirurgical, iar rezultatele sunt multumitoare. Metastazele osoase (ce nu se opereaza) beneficiaza de radioterapie care, in aproape trei sferturi din cazuri, reuseste sa linisteasca considerabil durerile bolnavului.

Ce ne facem in situatiile cand ambii rinichi au cate o tumora - fie cancer aparut concomitent, fie metastaza. Edent, atunci cand se poate le scoatem si pastram portiunile de rinichi sanatoase. Daca lucrul acesta nu este posibil se scot ambii rinichi si bolnavul va fi dependent de rinichiul artificial pana cand va apare un donator cu care sa fie compatibil si de la care sa poata face un transt renal (nu se recurge la aceasta manevra decat daca suntem siguri ca nu exista metastaze).
In concluzie, o tumora renala complet asimptomatica, de cele mai multe ori nu poate fi descoperita de medic decat intamplator, cu ocazia unor investigatii facute pentru alte suferinte ale bolnavului. Dar, daca de la aparitia primului simptom -hematurie, jena lombara persistenta, febra inexplicabila etc. - am solicita imediat ajutorul de specialitate, chiar daca tumora este prea mica pentru a putea fi simtita la mana, un simplu examen ecografic abdominal poate trage semnalul de alarma.
Oricum, indiferent de stadiul in care a fost diagnosticata boala nu trebuie sa abandonam lupta pentru ca, daca nu exista metastaze, cu tratament corect efectuat, cam 50% din bolna supraetuiesc la 5 ani si aproape 40% la 10 ani de la diagnosticare. in cazurile cu metastaze, rezultatele sunt mai modeste, dar si aici tratamentul citostatic si imu-noterapia pot oferi chiar ani buni de ata.


Galerie de imagini si poze medicale: cancerul renal


imagine cu cancerul renalimagine cu cancerul renal imagini cancerul renalimagini/poza cancerul renal


Alte materiale medicale despre: cancerul

Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Advertisements


Alte sectiuni




Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile