eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Cancerul colorectal

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
SIMPTOMEIn primele stadii, cancerul colorectal nu provoaca in general nici un fel de simptome. Cele mai probabile semne de alarma cuprind:
a™¦ modificari ale tranzitului intestinal, precum constipatie sau diaree persistenta, o senzatie de a nu putea goli complet intestinul sau sangerari rectale
a™¦ pete negre de sange in sau pe materiile fecale; sau scaune subtiri, lungi, "in creion".
a™¦ disconfort gastric, crampe intermitente, meteorism dureros, arsuri retrosternale (pirozis), greturi, varsaturi, balonari sau dificultati de deglutitie.
a™¦ oboseala fara un motiv edent sau pierderea poftei de mancare sau scadere in greutate.

CHEMATI MEDICUL DACA‚:
a™¦ observati o modificare a tranzitului intestinal, aveti sangerari rectale sau observati sange in sau pe materiile fecale. Nu presupuneti ca aveti hemoroizi, programati-va un examen al rectului si, eventual, o sigmoidoscopie.
a™¦ aveti dureri abdominale persistente, o pierdere in greutate neobisnuita sau astenie. Aceste simptome se pot datora si altor cauze, insa pot fi generate si de cancer.
a™¦ se sileste un diagnostic de anemie. In determinarea cauzei acesteia, medicul dumneavoastra trebuie sa controleze si prezenta sangerarilor din tubul digestiv, data fiind posibilitatea unui cancer colorectal.In interiorul catatii abdominale se afla tubul digestiv. A doua jumatate, musculara, a acestui tub- intestinul gros-este compusa din colon, ce are o lungime de mai multe zeci de centimetri, si rect, cu lungimea de numai cativa centimetri, impreuna, colonul si rectul actioneaza ca o masina de prelucrare a deseurilor: alimentele digerate se deplaseaza prin colon, organismul absoarbe apa restanta, iar deseuri le solide sunt impinse prin rect si eliminate in afara prin anus, sub forma materiilor fecale.
Mucoasa ce captuseste la interior tubul colorectal poate reprezenta un teren ferlil pentru cresterea unor mici tumori, numite polipi. Aproximativ jumatate dintre toti adultii de peste 40 ani au cel putin un polip colorectal. Majoritatea polipilor sunt benigni, insa se cunoaste cel putin un tip precanceros. 9 din 10 tumori maligne colo-rectale se dezvolta din polipii glandulari ai mucoasei intestinale, desi mai exista cateva tipuri rare de cancer colorectal ce iau nastere din tesutul pon-glandular.In cazul in care cancerul colorectal este diagnosticat si tratat cata vreme tumora este inca localizata, boala are un mare procent de ndecare, cu rate de supraetuire la 5 ani de peste 90%. Daca tumora continua sa creasca, neoplazia se poate extinde direct prin peretele intestinal la tesuturile si organele inconjuratoare, precum si in circulatia sanguina sau limfatica. Dupa ce cancerul s-a extins la ganglionii limfatici sau la alte organe, succesul tratamentului este mai mic. in functie de cat de avansata este boala, ratele de supraetuire la 5 ani variaza intre 70% si 5%.Impreuna, cancerele colonului si rectului reprezinta aproximativ 12% din cancerele din Statele Unite, in fiecare an fiind diagnosticate aproximativ 150 000 de cazuri. Ca si multe alte cancere, cancerul colorectal reprezinta un motiv de deosebita ingrijorare pentru varstnic:'. Chiar daca deseori el poate fi detectat intr-un stadiu precoce, multe persoane amana solicitarea ingrijirilor medicale din cauza stanjenelii sau fricii de simpto-mele legate de afectiunea intestinala. Riscul creste semnificativ dupa varsta de 50 de ani si continua sa creasca cu varsta. Cancerul colorectal este in mod caracteristic o boala urbana, afectand persoanele citadine mai frecvent decat pe cele ce traiesc la sat si pe cele de rasa alba mai frecvent decat pe americanii de origine africana.

CAUZE
Cancerul colorectal este strans legat de anumite boli. Persoanele considerate a avea risc crescut sunt cele cu antecedente personale sau familiale de polipi coloniei, boli inflamatorii ale colonului, precum colita ulceroasa sau boala Crohn, si cancere de pancreas, san, ovare, colon sau rect la unul dintre parinti sau frati. Daca faceti colita ulceroasa, riscul de cancer colorectal dene de 20 de ori mai mare decat in medie. La fel ca in cazul oricarui cancer, susceptibilitatea potentiala la cancerul colorectal este cel putin partial determinata de constitutia genetica. Un numar mic de persoane mostenesc o afectiune numita polipoza familiala, in care polipii coloniei se dezvolta la o varsta tanara; in lipsa tratamentului, aceste persoane vor face aproape cu siguranta cancer colo-rectal (vezi caseta de la . 177).
Alimentatia pare de asemenea sa contribuie la cresterea riscului, insa relatia cauza-efect este inca neclara. Se stie ca persoanele a caror alimentatie este saraca in fibre, deoarece nu mananca suficiente fructe, legume si cereale, au un risc crescut. Multe studii indica grasimile si proteinele animale ca fiind promotori ai cancerului colorectal, insa cercetatorii recomanda prudenta inainte de tragerea unor concluzii definitive. Unele studii arata ca consumul regulat de carne rosie, bogata in grasimi saturate si proteine, creste riscul, in timp ce alte studii nu gasesc nici o legatura. Unii oameni de stiinta considera ca grasimile sunt principalul novat, in timp ce altii suspecteaza proteinele. Altii sustin ca nu este vorba de grasimi sau proteine in sine, ci de felul in care acestea sunt gatite. Ei noteaza ca grasimile si proteinele gatite la temperaturi crescute - in special prin prajire sau fri-gere la gratar - pot da nastere unei largi game de substante potential carcinogene, asociate cu cancerul colorectal.
Expunerea intensa la anumite substante chimice, inclusiv clor - care in cantitati mici este in mod obisnuit utilizat pentru purificarea apei de baut - poate creste riscul de cancer colorectal. Se considera ca expunerea la azbest este potential nociva, azbestul fiind implicat in aparitia polipilor coloniei.


TUMORILE INTESTINALE

Portiunea inferioara a tubului digestiv sau intestinul gros (stanga, margine), cuprinde colonul si rectul. Intestinul gros are trei parti principale: colonul ascendent, transvers si descendent. O tumora din colonul transvers (detaliu, stanga sus) poate conduce la dureri abdominale, nere-gularitati ale tranzitului intestinal si sangerari oculte in scaun. in cazul unei tumori rectale (detaliu, stanga jos), in materiile fecale se poate vedea sange.


PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTICIncepand din jurul varstei de 50 de ani, orice persoana trebuie sa faca in mod regulat examenul de depistare a cancerului colorectal. O data pe an, medicul dumneavoastra trebuie sa faca o examinare rectala digitala si sa va controleze abdomenul si ganglionii limfatici, pentru a decela prezenta unei mase tumorale sau a maririi de volum a ganglionilor. Ca parte a controlului medical anual, o proba din materiile fecale trebuie sa fie analizata pentru decelarea sangerarilor oculte -urme microscopice ce ar putea semnala hemoragii in tubul digestiv. La fiecare 3-5 ani, trebuie sa faceti o sigmoidoscopie - o examinare a rectului si colonului inferior (sigmoid) cu ajutorul unui tub flexibil si luminat, numit sigmoidoscop.
Chiar daca aceasta tehnica de depistare poate fi destul de neplacuta, ea este extrem de valoroasa pentru detectarea precoce a cancerului si a altor tulburari digestive (vezi si Colita si Crohn, boala). O procedura neinvaziva de depistare, numita co-lonoscopie rtuala, elimina necesitatea endosco-pului, folosind in schimb tomografia computerizata spirala ce ofera o imagine tridimensionala a colonului dupa ce acesta a fost golit si partial umplut cu aer.
Orice simptome sau anomalii ce ridica suspiciuni vor reprezenta un simptom de alerta pentru medicul dumneavoastra, ce va efectua o colono-scopie, o procedura foarte asemanatoare cu sig-moidoscopia, ce permite o zualizare amanuntita a mucoasei ce captuseste intestinul gros. Daca medicul dumneavoastra gaseste un polip sau o tumora, biopsia va determina daca aceasta este sau nu maligna. Se mai pot face si radiografii ale colonului si rectului, pentru zualizarea potentialelor mase tumorale, impreuna cu analize ale sangelui sau urinei, pentru decelarea anomaliilor biochimice caracteristice. in cazul in care cancerul este confirmat printr-o biopsie, sunt efectuate si alte analize pentru a sili posibila extin dere a acestuia in alte organe, precum ficatul; printre aceste analize se pot numara radiografiile, ecografiile si explorarile TC. Pot fi solicitate si alte analize sanguine pentru a determina cat de bine functioneaza ficatul si pentru a masura nivelul sanguin al antigenului carcinoembrionar (ACE), deseori mai mare decat normal in cazurile de cancer colorectal, in special daca acesta s-a extins.


TRATAMENT

Tratamentul cancerului implica nu numai terapiile specifice, in vederea ndecarii sau controlarii bolii, ci si strategiile de satisfacere a nevoilor fizice si emotionale ale pacientilor. Resilirea si mentinerea calitatii etii este o problema de importanta centrala pentru medici, precum si pentru membrii familiei si prietenii pacientilor. Multe terapii complementare anticanceroase pot reprezenta adjuvante valoroase, in conditiile aplicarii impreuna cu tratamentul medical standard, pentru a face mai suporile stresurile asociate cu can-

cerul si cu tratamentul acestuia. Totusi, terapiile complementare nu trebuie sa inlocuiasca niciodata ingrijirile conventionale.
MEDICINA CONVENTIONALA‚
Interventia chirurgicala este cel mai eficient tratament in cazul tumorilor colorectale localizate. Tumorile foarte mici pot fi extirpate prin-tr-un colonoscop, insa chiar in cazul tumorilor mici, chirurgii prefera de obicei sa efectueze o laparotomie - indepartand o portiune importanta de intestin, precum si ganglionii limfatici din apropiere. Deseori, chirurgul poate reconecta portiunile sanatoase de colon si rect; cand acest lucru nu este posibil, chirurgul face o deschizatura -cunoscuta sub numele de stoma - in abdomen, deind traseul colonului taiat catre aceasta. Reziduurile sunt colectate intr-o punga aplicata peste stoma. Aceasta procedura, cunoscuta sub denumirea de colostomie, este deseori numai temporara; dupa ce intestinul a fost lasat sa se ndece, printr-o a doua operatie se reconecteaza colonul si rectul. Nevoia unei colostomii definitive este mai frecventa in cazul cancerului rectal, deoarece pastrarea unei portiuni din rect poate fi dificila { Crohn, boala).In tratamentul cancerului rectal, poate fi recomandata radioterapia sau chimioterapia preope-ratorie, pentru a micsora volumul tumorii. Radioterapia si chimioterapia mai pot fi recomandate si pentru prevenirea aparitiei recidivelor locale ale tumorii, precum si pentru prelungirea supraetuirii. Radioterapia este rareori recomandata dupa cancerul de colon. in schimb, medicii au constatat ca o combinatie de chimioterapie si imunote-rapie poate ameliora perioada de supraetuire la pacientii al caror cancer s-a extins de la colon la ganglioni limfatici din jur. Chimioterapia poate fi utila la pacientii cu cancer rectal sau de colon, metastazat in alte parti ale organismului, chiar daca nu are multe sanse de a asigura ndecarea. ( Cancerul, pentru mai multe informatii referitoare la terapie.)In perioada imediat postoperatorie, pacientul se poate astepta sa primeasca analgezice si alte medicamente pentru a ameliora diareea sau con-stipatia temporara. Dupa operatie, pacientii vor fi incurajati sa manance alimente hranitoare, bogate in proteine si calorii, pentru a favoriza intarirea si ndecarea.
Dupa ce cancerul de colon sau de rect intra in remisiune, examenele de urmarire pentru decelarea recidivelor den esentiale pentru tot restul etii. insa sute de mii de persoane duc o ata normala si conforila chiar si dupa o interventie chirurgicala in sfera colorectala si o colostomie. Chiar daca adaptarea la ata dupa colostomie necesita timp, sprijin si intelegere, persoanele cu stome constata ca, in mare parte, pot manca, pot lucra si se pot distra la fel de bine ca si inainte.


MEDICINA ALTERNATIVA‚

Studiile publicate incepand din anii 1970 au confirmat ca o alimentatie bogata in fibre reduce substantial riscul de cancer colorectal. Fibrele alimentare par sa protejeze intestinul de expunerea prelungita la substantele carcinogene, prin deplasarea mai rapida a reziduurilor si prin inhibarea sintezei anumitor .substante carcinogene. Studii foarte importante arata de asemenea ca o alimentatie bogata in fructe si legume reduce riscul cancerului colorectal, in mare parte datorita fibrelor si celorlalte substante nutritive pe care le furnizeaza.In timp ce unele studii arata ca acidul folie, calciul, tamina D si taminele antioxidante C, E si A (beta-carotenul) ofera protectie impotriva aparitiei cancerului colorectal, alte studii nu au putut confirma aceste rezultate si, in unele cazuri, le-au contrazis de-a dreptul. La ora actuala, cel mai bun sfat prind cancerul colorectal si alimentatia este sa includeti in alimentatia dumneavoastra zilnica cereale integrale si cel putin cinci fructe si legume - in special legume din familia cruciferelor, precum conopida si broccoli - pentru a va asigura ca primiti mari cantitati de fibre si alte substante nutritive ce pot fi protectoare.

PREVENIRE
Mancati din belsug fructe si legume proaspete si cereale integrale; reduceti carnea rosie si alte alimente bogate in grasimi, ca ouale si majoritatea produselor lactate. Puteti procura proteinele de care aveti nevoie din produse lactate degre-sate, nuci, fasole, linte si produse pe baza de soia. Etati prajirea sau frigerea exagerata la gratar a carnii si pestelui. Pentru a obtine mai multe fibre, puteti adauga tarate sau germeni de grau la cerealele pentru micul dejun.
Discutati cu medicul dumneavoastra despre ultimele informatii referitoare la aspirina si cancerul colorectal. Unele studii arata ca persoanele care iau aspirina in mod regulat isi pot reduce semnificativ riscul de cancer colorectal, chiar daca alte studii nu au putut observa nici o corelatie.In orice caz, nu incercati sa luati aspirina din proprie initiativa; aspirina este un medicament si poate provoca probleme de sanatate daca este luata fara recomandarea unui medic.
Daca aveti peste 50 de ani, asigurati-va ca faceti in mod corect examenele de depistare a cancerului colorectal, in special daca aveti un risc crescut de a face aceasta boala. Trusele de teste prin care va puteti controla acasa prezenta sangelui in materiile fecale sunt disponibile la multe farmacii. Daca rezultatul unui astfel de test este pozitiv, consultati-va medicul. Daca medicul dumneavoastra gaseste un polip, operati-va si indepar-tati-l.


Legatura genetica

Cercetatorii au constatat ca multi pacienti cu cancer colorectal prezinta aceleasi defecte genetice. Prezenta unuia dintre aceste defecte inseamna ca sunteti predispus la aceasta boala si nu ca o veti face in mod obligatoriu. De exemplu, oamenii de stiinta au identificat o gena specifica pentru cancerul colorectal non-po-lipozic ereditar (HNPCC, bereditary nanpoly-posis colorectal cancer) sau sindromul Lynch. Prezenta acestei gene - care este extrem de rara - predispune indidul la cancer colorectal, gastric, uterin si alte cancere ale organelor abdominale. Astazi, oamenii de stiinta pot testa persoanele cu antecedente familiale de astfel de cancere, pentru a afla daca si acestea sunt purtatoare ale genei defectuoase. Apoi, acesti indizi pot fi supusi unor examene regulate de depistare, pentru a asigura detectarea precoce a cancerului.



Alte materiale medicale despre: cancerul

loading...

Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Advertisements


Alte sectiuni

loading...

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile