Ati auzit si citit peste tot, inclusiv pe pachetele de tigari, ca
fumatul favorizeaza aparitia cancerului bronho-pulmonar. Asa este. Ceea ce poate nu stiti este ca fumatorul are pe langa riscul de a face
cancer pulmonar si un risc mai mare (decat nefumatorul) de a face
cancer la ca urinara,
cavitatea bucala, esofag, pancreas, stomac, etc. Fumatorul ofera cu generozitate din riscul sau si nefumatorului care i se afla in preajma. Daca acasa fumati, copilul dumneavoastra ce respira fumul din camera zi de zi poate fi considerat deja un fumator. Chiar daca nu duce tigara la gura trage in plamani fumul pe care il suflati cu voluptate cand va savurati tigara. Asa ca tineti minte: copilul dumneavoastra a
fumat prima tigare acasa, nu in WC-ul scolii, iar de oferit i-ati oferit-o dumneavoastra, nu colegii de joaca!
Riscul de a face
cancer pulmonar creste cu atat mai mult cu cat numarul de tigari fumate zilnic este mai mare, obiceiul este mai chi si adoptat de la o arsta mai frageda. Studiile efectuate de specialisti au dus la concluzia ca moartea a jumatate dintre
fumatori (50%) este cauzata direct de
tutun si ca, in general, cine fumeaza 40 de tigari pe zi traieste cu 8 ani mai putin decat un nefumator (este valabil si pentru cei care nu fac cancer pulmonar).
Experientele efectuate pe animalele transformate in mari fumatori, printr-o metoda sau alta. sustin cu prisosinta aceste afirmatii. De exemplu iepurii, care nu fac aceasta boala in mod normal, dupa 5-6 ani de fumat pe rupte au cancer pulmonar.
Alcoolul dubleaza efectele noci ale fumatului, mai ales la nilul gurii, faringelui si esofagului. Marii bautori mananca in general prost si fac dirse alte boli care slabesc puterea organismului de a se apara in fata cancerului.
Fac pariu ca unii dintre dumneavoastra, infiorati de cele citite tocmai ati dus mana la pachetul de tigari. Ma rog. riscul va apartine. Dar ce vina au sotia, copilul sau amaratul de caine care va roade papucii?
Obiceiurile noastre alimentare sunt vinovate de aparitia cancerului la 40-50% dintre bolnavi. Unele alimente ca ceaiul, cafeaua, cacaoa, contin chiar in compozitia lor substante cancerigene, dar nu in cantitati atat de mari incat consumul lor in limite rationale sa duca la cancer. Cele mai periculoase substante cancerigene ni le preparam singuri prin modul de pregatire si conservare a alimentelor. Afumarea carnii si a pestelui, prajelile in grasime dau
nastere la asemcqea substante. La noi, in stul Transilvaniei si zona Sucei, este mult mai frecnt
cancerul gastric tocmai din cauza obiceiului de a se manca multa afumatura si foarte gras. Alt factor de risc pentru
ulcerul gastric este consumarea mancarii foarte fierbinte. Japonezii, care au acest obicei, sunt pe primul loc in lume in ceea ce priste frecnta localizarii gastrice. Femeia japoneza, conform traditiei, mananca abia dupa ce barbatii se scoala de la masa, asa ca, vrea nu vrea, consuma alimentele mai reci - aceasta traditie i-a ranit poate demnitatea, dar i-a protejat esofagul si
stomacul de cancer.
S-a constatat ca boala este mult mai rara la cei care au un
regim alimentar bogat in
fructe proaspete si lactate, deoarece
laptele si fructele proaspete (prin continutul lor bogat in
vitaminele A si C) reprezinta factori de protectie impotriva cancerului. Tot efect protector au si unele
legume cum sunt
varza si morcovii.
Conservarea si depozitarea neglijenta a alimentelor poate duce la contaminarea lor cu o
ciuperca care secreta substante toxice foarte puternic cancerigene pentru ficat (aflatoxine). Cerealele mucegaite,
berea prost conservata si che,
alunele mucegaite, devin foarte periculoase. in Africa sunt zone unde populatia mananca mari cantitati de alune, adesea infectate cu aceasta ciuperca si unde frecnta cancerului hepatic este extrem de mare.
Se stie ca persoanele care consuma multa grasime,
carne in exces si putine fructe sau
legume crude fac mai des cancer de
intestin gros. In general s-a constatat ca in familiile acestora boala este de trei ori mai des intalnita, uneori fiind o adevarata "aglomerare familiala". Desigur o serie de factori genetici (adica mosteniti de la parinti si transmisi la copii) sunt implicati in acest fenomen, dar obiceiurile alimentare comune membrilor familiei sunt mult mai importante. Ca sa va convingem o sa aducem doar doua argumente foarte sugesti:
mai frecnt decat in alte cancere gasim boala la sot si sotie (aici factorul genetic se exclude deoarece nu sunt rude de sange);
in America, cancerul de intestin gros este mult mai frecnt decat in Japonia, de exemplu. Ei bine, japonezii emigrati in America, fiind nevoiti sa accepte obiceiurile alimentare ale locului, fac de aproape trei ori mai frecnt cancer de
intestin gros decat rudele lor ramase in Japonia. Adica, cam tot atat de frecnt ca si americanii.
