eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente

Astenie cronica


SIMPTOME


a astenie debilitanta, recent instalata

a oboseala ce nu este rezultatul efortului si nu este ameliorata de odihna


a stare subfebrila persistenta

a dureri si slabiciune musculara


a tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie)

a ganglioni limfatici mariti in lum si durerosi


a dureri articulare migratorii, fara edem sau roseata

a tulburari de memorie, confuzie, incapacitate de a se concentra


a faringite recidivante

a dureri de cap


a stare de rau general si persistent dupa efort fizic

a simptome ce persista 6 luni si conduc la o reducere substantiala a activitatii

CHEMATI MEDICUL DACA:

a aveti o oboseala ce va copleseste si nici un motiv identificabil, evident, pentru aceasta, precum stresul. Medicul dumneaastra va trebui sa excluda alte boli ce au unele simptome comune cu sindromul de astenie cronica, precum depresia, tulburarile tiroidiene, mononucleoza, artrita, lupusul si cancerul.
Sindromul de astenie cronica sau CFS (chronic fatigue syndrome)- cunoscut si sub denumirea de sindrom de astenie cronica si disfunctie imuna, infectie cronica cu virusul Epstein-Barr sau ence-talomielita mialgica - a captat pentru prima oara atentia publicului la mijlocul anilor 1980. Afecteaza in primul rand persoanele tinere din mediul urban, femeile de rasa alba in varsta de pana la 45 de ani reprezentand 80% din cazuri; totusi, toate segmentele populatiei sunt susceptibile, inclusiv copin.
CFS este caracterizat printr-o oboseala coplesitoare si alte sjmptome pseudogripale, insa nu este contagios. in mod tipic, debutul este brusc si debilitant. Epuizarea resimtita de suferinzii de CFS nu este rezultatul suprasolicitarii si nu este ameliorata de odihna sau medicamente; de fapt, ea tinde sa se agraveze in timp.
CFS nu este o boala progresiv degenerativa sau fatala, chiar daca poate persista unul sau mai multi ani. Simptomele se intensifica si se remit (avand o elutie ondulatorie) si devin deseori debilitante inainte de a se ameliora, insa vasta majoritate a pacientilor sfarsesc prin ase recupera.
CAUZE
Cauza CFS nu este cunoscuta, insa cercetatorii investigheaza o varietate de posibilitati. De exemplu, CFS poate fi o boala autoimuna, ce este rezultatul unei combinatii de alergii, viroze si dezechilibre hormonale. Una dintre teorii sustine ca de vina ar fi tratamentele indelungate cu antibiotice sau expunerea pe termen lung la pesticide sau toxine chimice {vezi ti Intoxicatii din mediul ambiant). Studiile mai sugereaza si o disfunctie a sistemului imun. De asemenea, unii oameni de stiinta studiaza enterovirusurile, precum virusul poliomielitei, virusurile herpetice umane si recent descoperitele relrovirusuri precum HIV, chiar daca nu exista nici o legatura intre CFS si HIV sau SIDA. Altii considera posibila o legatura intre CFS si infectiile cronice cu levuri (vezi Levuri, infectii).
Teoria actuala sustine ca CFS se poate instala atunci cand un virus sau un alt agent oportunist invadeaza organismul intr-un moment in care sistemul imun al acestuia este deja supresat. Factorii ce pot contribui la aceasta stare sunt stresurile fizice, emotionale sau de mediu sau o combinatie a tuturor celor trei.
Desi multi oameni, inclusiv medici, sunt sceptici si considera ca CFS are origine psihologica si nu organica, cercetarile arata ca suferinzii de CFS au tulburari functionale imunologice ce fac ca organismele lor sa fie incapabile fie de a eradica virusurile cu care vin in contact, fie de a preveni reactivarea virusurilor prezente deja in stare latenta in interiorul lor.
Virusul Epstein-Barr, ce proaca mononucle-oza, a fost odinioara considerat cauza CFS, insaastazi se stie ca intre cele doua nu exista nici o legatura.


PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC

Medicul dumneaastra va va face anamneza, va efectua un examen fizic si va face analize complete ale sangelui, pentru a exclude alte tulburari ce au simptome comune cu CFS, precum infectia HIV, mononucleoza, scleroza multipla, fibromialgia (o boala ce proaca dureri musculare), boala Lyme si depresia. se mai pot face teste pentru decelarea altor boli ale tesutului conjunctiv. Poate fi testata functionalitatea tiroidei, pentru a detecta eventual o hipoactivitate a acesteia. Analiza vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) va avea valori crescute in cazul in care exista o inflamatie in organismul dumneaastra.
Dupa excluderea altor posibilitati, medicul dumneaastra va aplica instructiunile specifice, silite de Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor, pentru a determina daca aveti CFS. Simptomele dumneaastra trebuie sa fie prezente de cel putin 6 luni si sa indeplineasca acele criterii, pentru ca diagnosticul sa fie definitiv.


TRATAMENT

Data fiind necunoasterea cauzei CFS, tratamentul este limitat la ameliorarea simptomelor. Mai multe terapii conventionale si alternative va pot ajuta sa faceti fata elutiei bolii.


MEDICINA CONVENTIONALA

De multe ori, in cazul sindromului de astenie cronica, primul pas ce se recomanda este mentinerea starii de sanatate, in acelasi timp cu evitarea situatiilor stresante din punct de vedere fizic sau psihologic, precum si cu echilibrarea raportului dintre odihna si efortul fizic, nu foarte intens.
Simptomele pseudogripale ale CFS pot fi ameliorate temporar prin diverse medicamente. Medicul dumneaastra va poate prescrie o cura scurta de aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidi-ene (AINS) pentru combaterea starii subfebrile, a durerilor de cap, precum si a durerilor articulare sau musculare. Dozele mici de inhibitori ai mo-noaminoxidazei (MAO), fluoxetina sau antide-presive triciclice, au ameliorat calitatea somnului pacientilor si au contribuit la ameliorarea atat a as-leniei, cat si a durerilor musculare. Studiile au demonstrat succese variabile in tratamentul altor simptome ale CFS prin injectii intravenoase cu gama-globulina, un vechi produs derivat din sange, iar unii medici incearca modularea sistemului imun cu ajutorul blocantelor receptorilor histaminici H2 (o subclasa de medicamente antiulceroase), precum cimetidina si ranitidina, insa aceasta forma de tratament este inca considerata experimentala. Sensibilitatea la o anumita substanta chimica, pesticid, produs de curatare de uz gospodaresc sau alta potentiala toxina din mediul inconjurator, poate de asemenea contribui la CFS. incercati sa evitati folosirea produselor suspecte, rein-troducandu-le apoi unul cate unul, pentru a detecta ce anume v-ar putea cauza simptomele. Daca descoperiti ca problema dumneaastra este o sensibilitate speciala, luati in considerare sa-i solicitati farmacistului sa prepare medicamentele pe care le luati cu ajutorul unor diluanti care sa nu contina conservanti.
MEDICINA ALTERNATIVA
Mai multe terapii alternative pot ajuta la mentinerea sub control a diverselor simptome ale CFS. insa, inainte de inceperea oricarui tratament, asi-gurati-va de precizia diagnosticului dumneaastra, consultandu-va medicul.
PRESOPUNCTURA
Apasarea cu blandete a punctelor vezicii biliare poate contribui la ameliorarea oboselii si a depresiei, precum si la fortificarea sistemului imun. . 14-l5 pentru informatii despre localizarea, pe umeri si pe gat, a punctelor cunoscute sub denumirea de cula Biliara 20 si cula Biliara 21. Apasarea in aceasta ordine poate fi repetata de una sau mai multe ori pe zi sau ori de cate ori apar simptomele CFS. Gravidele trebuie sa aiba grija sa apese bland in punctul cula Biliara 21.
ACUPUNCTURA
Un acupunctor poate efectua mai multe tratamente, in incercarea de a normaliza si echilibra sistemul imun. in medicina chineza, strategia terapeutica poate cuprinde si amplificarea energiei vitale, hranirea sangelui si intarirea spiritului.
PLANTELE CHINEZESTI
Un amestec preparat, disponibil in comert sub denumirea de Formula astragalus zece, contine ginseng asiatic {Panaxginseng), lemn dulce (Gly-cyrrhiza uralensis), astragalus {Astragalus mcm-branaceus) si alte te, sub forma de pulbere sau lete. Relatari izolate descriu ameliorari la unii pacienti cu CFS ce au luat acest amestec in mod regulat. Consultati un fitoterapeut specializat in medicina chineza pentru administrarea corecta a acestui remediu din te.
FITOTERAPIAIn unele teste, s-a demonstrat ca goldenseal {Hydrastis canadensis) mareste activitatea leuco-citelor. Echinacea (Echinacea spp.) si ciupercile shiitake {Lentinus edodes) contin oligozaharide, cunoscute drept imunostimulatoare extrem de puternice; se consuma numai in doze moderate, conform prescriptiilor unui fitoterapeut calificat. Se spune ca lemnul dulce {Glycyrrhiza glabra) are proprietati antivirale. Silimarina, un component al armurariului {Siiybum rnarianum), poate ameliora tulburarile hepatice de care sufera uneori persoanele cu CFS. Musetelul nemtesc (Matri-caria recutita), brusturele (Arctium lappa), coada soricelului (Achillea millefolium) si ginsengul asiatic (Panax ginseng) sunt cunoscute ca avand efecte imunostimulatoare si pot fi benefice pentru suferinzii de CFS, daca sunt luate cu regularitate. Consultati un fitoterapeut calificat pentru instructiuni mai specifice.


HOMEOPATIA

Unii practicieni homeopati au relatat succese in tratamentul simptomelor CFS. Ca in cazul oricaror suferinte cronice, cel mai bine este sa solicitati sfatul unui medic sau specialist homeopat, ce va poate sili un diagnostic precis si poate trata in mod specific simptomatologia cazului dumneaastra.


MEDICINA PSIHOSOMATICA

Meditatia, relaxarea progresiva, vizualizarea ghidata, qigong si yoga sunt tehnici ce pot contribui la ameliorarea simptomelor CFS, fara a fi obositoare. De fapt, ele va pot furniza energie suplimentara, tocmai fiindca reduc stresul.


ALIMENTATIE Sl DIETA

Una dintre teorii sustine ca deficitele nutritionale pot contribui la aparitia CFS, asa incat este important sa va pastrati o alimentatie sanatoasa. Evitati cofeina, alcoolul, zaharul rafinat, faina alba, sarea si alimentele prajite, conservate, bogate in grasimi, in faarea cerealelor integrale, fasolei, orezului, pestelui si fructelor si legumelor proaspete. Adaugati in alimentatia dumneaastra alge comestibile, ciuperci shiitake {Lentinus edodes) si lemn dulce {Glycyrrhiza glabra). Consumul a doua capatani de usturoi {Allium sativum) pe zi poate contribui la stimularea activitatii antibacteriene si antivirale a sistemului dumneaastra imun. Cand usturoiul este taiat in felii sau pisat, un compus cu sulf, numii aliina, este transformat in alicina, dificil de tolerat pentru anumite persoane. Daca nu puteti digera usturoiul proaspat, puteti incerca letele cu extract de usturoi invechit, ce sunt disponibile in comert.

Coenzima Q10 si vitamina B12 sunt suplimente nutritionale ce pot diminua simptomele. Unele date sugereaza ca o combinatie de acid malic si magneziu poate contribui la ameliorarea asteniei si a durerilor musculare. Lecitina din ou, luata la mese, poale stimula imunitatea si asigura un plus de energie. Alte vitamine cu efect stimulator asupra sistemului imun sunt vitamina C si beta-carotenul (vitamina A), care este de asemenea un antioxidant natural. Vitaminele B5 si B6, zincul, seleniul, manganul si cromul joaca de asemenea un rol de fortificare a sistemului imun.
Aminoacidul triptofan, ce se gaseste in diverse alimente, poate fi util pentru anumite simptome si, deoarece ajuta organismul sa sintetizeze sero-tonina, un sedativ natural, poate contribui la normalizarea somnului. Totusi, nu il luati ca supliment daca aveti hipertensiune arteriala sau daca luati antidepresive.
Nu rareori, persoanele cu CFS au sensibilitati alimentare sau le-au avut in copilarie. Aceste sensibilitati se pot manifesta ca reactii alergice sau de intoleranta la un anumit aliment sau la mai multe alimente diferite.
Cand un aliment la care sunteti alergic patrunde in organismul dumneaastra, sistemul imunitar il considera un invadator, privindu-l la fel ca pe un virus sau o bacterie si il ataca impanzind circulatia sanguina cu anticorpi. Supraabundenta acestor anticorpi, in asociere cu eliberarea de histamina si alte substante chimice din organism, conduce la simptome precum hiperpro-ductia de mucus, edemul tesuturilor, cefaleea, durerile de gat si uneori confuzia mentala.
Cel mai simplu mod de a va da seama ce aliment sau alimente sunt de vina este sa incercat o dieta de eliminare: timp de 1-2 saptamani, nu mai mancati alimentele ce credeti ca va pot proca o reactie alergica. Tipic, suspecti sunt produsele lactate, nucile, ouale, crustaceele si con-servantii din alimentele preparate, insa si alte alimente pot reprezenta sursa problemelor dumneaastra. Daca simptomele dispar, reintroduceti fiecare aliment, unul cate unul, si supravegheati reactia organismului dumneaastra. Daca simptomele revin, veti fi determinat cel putin unul dintre alimentele la care sunteti sensibil si il puteti acum elimina, sub orice forma si in toate varietatile sale, din alimentatia dumneaastra.

CE PUTETI FACE ACASA
Asigurati-va ca nu incercati sa faceti mai mult decat puteti, in fiecare zi. Odihniti-va din belsug, fiti foarte atent cu alimentatia dumneaastra si faceti in mod regulat o gimnastica usoara.


PREVENIRE

Deoarece nimeni nu stie care este cauza CFS, nu exista nici un mod de prevenire a acestuia. Totusi, puteti evita orice agravare a simptomelor prin intarirea sistemului dumneaastra imunitar cu vitamine, o alimentatie corecta (inclusiv evitarea alergenildr), o gimnastica usoara, evitarea toxinelor din mediu si mentinerea sub control a eventualelor alergii de care suferiti. Puteti incerca, de asemenea, sa experimentati diferite terapii alternative pentru a determina care dintre ele este cea mai eficienta pentru dumneaastra.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente

angelica, amareala, armurariu, balsam de Peru, balsam de Tolu, batranis, brancuta. busuiocul-cerbilor, carbune vegetal, cerentel, ciubotic [...]
Bronsita cronica se numara printre cele mai mari probleme ale medicinei moderne. Pe langa bolile cardiovasculare si reumatism, este una dintre [...]
Fumatul a fost identificat ca factor de risc primar pentru bronsita cronica fara insa a se cunoaste legatura intre diferitele tipuri de tigA [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile