SIMPTOME:
a pierdere brusca a vederii, fortei musculare, coordonarii, sensibilitatii, vorbirii sau capacitatii de a intelege limbajul vorbit. Aceste simptome pot deveni mai accentuate in timp.
a deficite limitate la o singura parte a corpului, precum pierderea sensibilitatii pe o singura parte a fetei sau pierderea vederii la un ochi.
a pierdere brusca a echilibrului, posibil insotita de varsaturi, greturi, sughit sau dificultati de deglutitie.
a cefalee brusca si severa urmata rapid de pierderea cunostintei - indicatii ale unui accident vascular cerebral hemoragie.

CHEMATI MEDICUL DACA:
a dumneavoastra sau cineva din apropierea dumneavoastra prezinta oricare dintre semnele unui accident vascular cerebral. Daca simptomele dispar rapid, acest lucru poate indica un atac ischemic tranzitoriu (AIT), un blocaj de scurta durata al fluxului sanguin catre creier, ce este adesea un fenomen premergator accidentului vascular cerebral. Nu ignorati acest semn de alerta; interventia medicala este esentiala.
Cand fluxul sanguin catre creier este inadecvat, oricare ar fi motivul, consecintele sunt de obicei drastice: controlul asupra mobilitatii, perceptiei, limbajului sau altor functii fizice si mentale este afectat, iar starea de constienta poate fi abolita. Tulburarile circulatiei sanguine cerebrale sunt cunoscute sub denumirea de accident vascular cerebral (A) - o afectiune ce poate imbraca doua forme principale, ambele cu potential risc vital.
Aproximativ trei sferturi din totalul A se datoreaza blocarii curgerii catre creier a sangelui bogat in oxigen. Numite A ischemice, acestea pot fi declansate fie de un trombus (un cheag stationar format intr-un vas de sange), fie de un enbolus (un cheag care calatoreste prin torentul sanguin si se blocheaza in final intr-un vas). Acest tip de A este deseori precedat de asa-numitele atacuri ischemice tranzitorii sau AIT - episoade de flux sanguin inadecvat ce pot provoca slabiciune fizica brusca, incapacitate de a vorbi, vedere dubla sau ameteli. in cazul unui AIT, circulatia si aprovizionarea vitala cu oxigen sunt rapid restaurate, iar deficitele neurologice de durata sunt evitate. in orice accident vascular cerebral, totusi, intreruperea fluxului sanguin cerebral dureaza suficient de mult pentru a distruge neuroni, provocand leziuni neurologice ireversibile.
Al doilea tip principal de accident vascular cerebral este A-ul hemoragie, sau hemoragia cerebrala. Acesta apare in momentul rupturii unui anevrism cerebral sau atunci cand un vas de sange cerebral slabit sau inflamat incepe sa prezinte scurgeri. Pe masura ce sangele se acumuleaza in creier, presiunea acumulata poate distruge tesutul fie direct, fie impied'cand circulatia normala in regiunea afectata. in mod tipic, acest fenomen provoaca o cefalee extrem de intensa, urmata uneori de pierderea cunostintei. Spre deosebire de A ischemice, in urma carora pacientii in general supravietuiesc, A hemora-gice masive sunt fatale in aproximativ 80% din cazuri.
Datorita imbunatatirii tratamentului si constientizarii mai mari a publicului in privinta pericolelor hipertensiunii arteriale, rata globala a mortalitatii prin A este in scadere. Cu toate acestea, accidentele vasculare cerebrale raman a treia cauza de deces in Statele Unite, dupa bolile de inima si cancer. Ele sunt de asemenea principala cauza a handicapurilor si a doua cauza a dementei, depasite aici numai de boala Alzheimer.
Resilirea dupa un accident vascular cerebral depinde de extinderea si localizarea leziunilor cerebrale. Unele victime ale A se resilesc pe deplin; insa, in marea majoritate a cazurilor, exista handicapuri fizice sau mentale de durata. Victimele A sunt de asemenea mai vulnerabile in fata unor boli infectioase precum pneumonia. in plus, un A este deseori urmat de depresie; daca aceasta nu este tratata, poate intarzia in mod semnificativ refacerea.

CAUZE
Un A ischemic apare atunci cand un cheag de sange obstrueaza fluxul sanguin catre o portiune din creier. Vasul blocat este deja ingustat de placile aterosclerotice acumulate in ani de zile. Cheagul ce serveste drept dop final poate fi sau un cheag sanguin stationar, generat pe loc, sau un embolus compus din sange, placi aterosclerotice sau alte substante, care s-a format in alta parte si a migrat in locul respectiv. Cheagurile sanguine declansatoare de A pot lua nastere atunci cand fluxul sanguin este lent. Dupa un atac de cord, de exemplu, pe peretele lezat al inimii se pot forma cheaguri din cauza curgerii mai lente a sangelui in acea regiune (vezi si "Cheaguri de sange").
A hemoragice sunt provocate cel mai adesea de ruptura unor artere cu tonus scazut sau anevrisme din creier. Arterele pot avea tonusul scazut congenital, insa mai adesea aceasta apare datorita solicitarilor hipertensiunii arteriale. A hemoragice mai pot fi datorate si scurgerilor de sange dintr-o malformatie arteriovenoasa, un ghem congenital de vase sanguine anormal proliferate in creier.
Vasta majoritate a A afecteaza persoane cu varsta peste 60 de ani. Barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile, iar americanii de origine africana - posibil din cauza unei incidente mai mari a hipertensiunii arteriale - mai frecvent decat cei de rasa alba. O persoana mai tanara are o probabilitate mai mare de a suferi un A hemoragie, in timp ce varstnicii sufera de obicei A ischemice.

Principalii factori de risc controlabili ai A sunt hipertensiunea arteriala, nivelurile crescute de colesterol (in mod specific colesterol LDL), stilul de viata sedentar, obezitatea, abuzul de droguri stimulatoare precum amfetaminele, fumatul, utilizarea de contraceptive orale si stresul.
Incidenta A este crescuta la persoanele cu antecedente de AIT, boli de inima (in special atac de cord recent, fibrilatie atriala sau boli ale valvei mitrale), coagulare excesiva a sangelui sau diabet.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
Atunci cand un pacient prezinta simptome de tipul unui A, neurologul trebuie nu numai sa confirme simptomele, ci sa identifice si tipul de A, localizarea sa si extinderea leziunilor cerebrale. Deciziile terapeutice depind de toate aceste elemente. in mod tipic, testarile se fac rapid, deoarece tratamentul imediat poate limita leziunile neurologice.In primul rand, medicul examineaza pacientul si obtine o anamneza medicala, daca este posibil. Un examen standard cuprinde controlul vaselor sanguine oculare, auscultarea de zgomote neobisnuite la nivelul inimii si al arterelor carotide, masurarea tensiunii arteriale si a frecventei pulsului si testarea fortei musculare, sensibilitatii si reflexelor neurologice.
Explorarile TC sau MRI sunt teste cu importanta diagnostica critica in accidentele vasculare cerebrale.

TRATAMENT
Tratamentul acut al A trebuie lasat pe seama medicinei conventionale, insa la prevenirea si resilirea dupa un A pot contribui numeroase terapii alternative.
MEDICINA CONVENTIONALA
Victimele A sunt imediat internate in spital si, in multe cazuri, primesc medicamente pentru a preveni leziunile cerebrale suplimentare. in mod normal, A ischemice sunt tratate cu un medicament anticoagulant numit heparina. Poate fi de asemenea necesara o interventie medicala de urgenta, pentru drenarea sangelui care s-a scurs in creier si poate pentru clamparea unei artere sau a unui anevrism rupt - blocarea vasului pentru a opri progresul hemoragiei.
O data faza critica depasita, un pacient cu A ramane spitalizat pana la silizare. La externare, pacientul si medicul trec in revista cu atentie masurile necesare pentru refacere si prevenirea unor viitoare A. Recomandarile vorviza probabil modificari ale alimentatiei si stilului de viata, continuarea tratamentului medicamentos, terapia de reabilitare si, posibil, interventia chirurgicala pentru arterele ingustate pana la nivelul critic.
Persoanele cu risc de A hemoragie trebuie sa-si mentina tensiunea arteriala la valori scazute, daca este posibil prin modificari aduse alimentatiei si stilului de viata, insa, cand este nevoie, si cu ajutorul medicatiei. Aceste persoane sunt de asemenea sfatuite sa nu ia aspirina sau ibuprofen. Daca o persoana a suferit un A hemoragie in urma rupturii unui anevrism, uneori pot fi identificate si alte anevrisme mici, ce pot fi sau indepartate sau clampate. Din pacate, nu se poate face nimic impotriva tonusului congenital scazut a arterelor.
Pentru a preveni A ischemice, unii pacienti sunt in primul rand sfatuiti sa ia aspirina. Daca aspirina se dovedeste ineficienta, medicul va prescrie probabil liclopidina, un alt medicament cu efect de subtiere a sangelui sau, in ultima instanta, warfarina. Persoanele cu risc deosebit de crescut de A ischemice, din cauza unei afectiuni cardiace de fond, vor fi tratate cu heparina pentru simptomatologia acuta si warfarina pentru terapia de intretinere pe termen lung. La unii pacienti, poate fi recomandata interventia chirurgicala pentru a preveni aparitia viitoare a altor A ischemice. Procedura preferata este endarterectomia, pentru indepartarea placilor aterosclerotice din arterele carotide mari ce merg de la gat la creier. Pentru largirea arterelor cerebrale obstruate se foloseste o tehnica experimentala, numita angioplastie cerebrala.
Un alt element crucial in tratamentul A, pe langa ingrijirile medicale de urgenta si cele de urmarire, este reabilitarea. Imediat dupa un A, alte regiuni ale creierului pot prelua in mod compensator functiile zonelor distruse, prin formarea de noi legaturi neuronale. in principal, terapia de reabilitare intensiva are ca scop stimularea eforturilor depuse de creier pentru a se reface. Un program tipic cuprinde terapie adresata limbajului, fizioterapie si terapie ocupationala.
Starea de bine psihologica a victimelor, familiilor lor si persoanelor care le ingrijesc joaca un rol crucial in reabilitare. Refacerea cu succes depinde atat de calitatea ingrijirilor, cat si de atitudinea mentala pozitiva a victimei. Exista mai multe asociatii ale victimelor A, care ofera sprijin psihologic prin hotline-uri, grupuri de discutie si literatura de specialitate.

MEDICINA ALTERNATIVA

In afara terapiilor descrise mai jos, puteti dori sa consultati un practician al medicinei chineze sau un medic homeopat pentru tratamentul complicatiilor post-A. Acupunctura, de exemplu, este autorizata de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca terapie viabila de reabilitate dupa un A.

MANIPULAREA FIZICA

Mai multe tehnici de manipulare fizica pot contribui la restaurarea mobilitatii, stimularea circulatiei si ameliorarea tensiunii si rigiditatii musculare asociate cu accidentele vasculare cerebrale. Printre acestea se numara quigong, shiatsu si masajul.

CHIROPRACTICA Sl OSTEOPATIA

Chiropraxia si osteopatia, doua terapii manipulatorii strans inrudite, pot ajuta la resilirea dupa un A in numeroase moduri. Vizand reali-nierea corecta a scheletului organismului, ele pot reusi sa reduca spasmele si rigiditatea musculara, sa amelioreze mobilitatea, sa calmeze durerile sacaitoare si sa reduca la minimum progresul deficitelor neurologice.

FITOTERAPIA

Mai multe studii stiintifice au aratat ca Ginkgo biloba creste fluxul sanguin cerebral, astfel incat ar putea fi util in moderarea potentialelor complicatii ale A, precum pierderea memoriei, perturbarea proceselor de gandire, vertijul si simptomatologia depresiva. De asemenea, Ginkgo biloba pare sa reduca formarea cheagurilor de sange. Multe alte te au reputatia de a fi utile in prevenirea A, din cauza capacitatii lor de a imbunatati circulatia, de a reduce formarea cheagurilor de sange, de a intari si tonifica vasele sanguine si de a combate ateroscleroza. {"Anc-vrismul", "Ateroscleroza", "Cheagurile de sange", "Colesterol, probleme legate de" si "Hipertensiunea arteriala".)

STIL DE VIATA

Reabilitarea fizica este imposibila fara o gimnastica aerobica usoara, efectuata in mod regulat, inotul intr-o piscina incalzita este deosebit de util pentru restaurarea mobilitatii pierdute si pentru mentinerea elasticitatii musculare.
Persoanele cu risc crescut de A trebuie sa nu fumeze si sa adopte o alimentatie saraca in grasimi. Femeile cu risc crescut trebuie sa nu utilizeze contraceptive orale.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Tehnicile care invata corpul sa se relaxeze si mintea sa se focalizeze asupra vindecarii pot ajuta la resilirea victimelor A; printre alte beneficii, aceste tehnici pot creste toleranta la durere si de asemenea pot usura depresia sau furia ce sunt obisnuite in perioada imediat urmatoare unui A. Hipnoterapia, meditatia si yoga, toate pot fi utile. Unele victime ale A, incercand sa-si restaureze functia motorie si controlul muscular pierdute, beneficiaza de pe urma biofeedback-ului.

ALIMENTATIE Sl DIETA

Alimentatia corecta poate contribui mult la prevenirea A, insa poate face foarte putin pentru inlaturarea leziunilor provocate de acestea. Avand in vedere prevenirea, alimentatia dumneavoastra trebuie sa fie bogata in vitamine, minerale si alte substante nutritive ce combat hipertensiunea arteriala, coagularea excesiva si ateroscleroza. Printre substantele nutritive in mod special demne de atentie ca protejand de A se numara potasiul, magneziul, vitamina E si acizii grasi esentiali continuti in uleiurile de peste. Unele studii sugereaza ca si seleniul ar putea proteja de aparitia A. Totusi, o alimentatie saraca in grasimi este probabil cea mai buna masura preventiva de natura nutritionala pe care o puteti adopta, atat pentru A cat si pentru atacul de cord.

PREVENIRE
Masurile ce reduc probabilitatea de aparitie a unui accident vascular cerebral sunt aceleasi ca si pentru evitarea atacului de cord: adoptati obiceiuri ce promoveaza sanatatea cardiovasculara si combat ateroscleroza. Elementele esentiale ale unui stil de viata sanatos cuprind: o alimentatie saraca in grasimi, sare si colesterol; gimnastica regulata; mentinerea sub control a greutatii corporale; supravegherea valorilor tensiunii arteriale si colesterolului si renuntarea la fumat.
Daca aveti un risc crescut de A, din cauza unei ateroscleroze severe, hipertensiunii arteriale sau antecedentelor de boli de inima, AIT sau A anterioare, trebuie sa consultati un medic in mod regulat. Cand riscul indicat de acesta este de A ischemic, medicul va poate recomanda sa luati o aspirina pe zi, pentru a subtia sangele.

Un remediu din veninul de paianjen?
Cercetatorii au descoperit ca unii compusi din veninul de paianjen pot fi utili in limitarea leziunilor provocate de A. Paianjenul isi paralizeaza prada prin injectarea unor substante ce blocheaza actiunea unei substante chimice numita glutamat, ce controleaza mobilitatea musculara la insecte. Glutamatul exista si in creierul uman, avand un rol important de neu-rotransmitator. atunci cand este prezent in cantitati adecvate. Dupa un A, totusi, neuronii lezati elibereaza glutamat in cantitati atat de mari incat distrug celulele inconjuratoare. De aici, interesul pentru veninul de paianjen: daca acei compusi din venin, fabricati de paianjen, pot stopa actiunile glutama-tului in organismul insectei-prada, poate ca o varianta a acelorasi compusi poate limita si distrugerile neuronale in cascada ce survin la om, in cursul unui A.

Vezi mai multe informatii pe qscoala.com