eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Boli sexuale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli sexuale

Ce inseamna infectia cu hiv si sida

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Ce inseamna infectia cu HIV si SIDA

1 Informatii generale despre HIV si SIDA

SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data in SUA in 1981 in Los Angeles si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom Kaposi in conditiile unei aparente stari de sanatate. In anul 1983, Dr. Luc Montagnier a izolat in ganglionii limfatici virusul imunodeficientei umane (HIV1). In 1986, in Africa de Vest a fost descoperit HIV2. Pentru ambele tipuri sunt valabile aceleasi cai de transmitere si aceleasi cai de protejare.

La numai un an de la primele descrieri ale bolii la adulti au aparut si primele cazuri de SIDA la copii, mai intai in SUA si apoi in Africa si Europa. La noi in tara, primul caz de SIDA a fost diagnosticat in anul 1985, la un adult homosexual.

SIDA a fost diagnosticata prima data cu zece-douazeci de ani inainte de a fi descoperita in SUA (poate chiar in anii '60): simptome asemanatoare cu cele ale SIDA au fost descoperite la unii locuitori ai tarilor vest-africane care au venit in Europa. S-a spus ca HIV ar fi ajuns in America prin Haiti, in urma unui schimb inter-cultural intre Zair si Insulele Caraibe.

Apoi este posibil sa fi ajuns in New York prin intermediul mediilor homosexuale si al comunitatilor de consumatori 515c22f de droguri, de unde s-a raspandit cu rapiditate in SUA, infectand alte comunitati homosexuale si de consumatori de droguri, in cadrul carora infectia beneficia de un climat ideal pentru raspandire. Persoanele bisexuale de sex masculin au transmis apoi infectia sotiilor si partenerilor sexuali, iar femeile, copiilor lor inca nenascut

ISTORIA HIV/SIDA[1]

  • 1932:   Considerat anul aparitiei infectiei cu HIV, originara din Africa.
  • 1978: Barbati homosexuali din SUA si Suedia, precum si heterosexuali din Tanzania si Haiti, prezinta primele semne ale bolii care va fi numita mai tarziu SIDA.
  • 1981: CDC (Center for Disease Control) publica primul raport  despre  cazuri de pneumonie, (pneumocystis carinii) si sarcomul lui Kapos In Franta sunt diagnosticate 17 cazuri ale aceleiasi maladii necunoscute. Termenul ales pentru a denumi noua boala este GRID.
  • 1982: Boala este denumita SIDA.
  • 1984: Sunt stabilite Precautiile Universale.
  • 1985: In Atlanta, Georgia are loc prima conferinta internationala privind SIDA.
  • 1986: Elvetia incepe sa testeze produsele sanguine.
  • 1987: AZT este aprobat ca primul medicament impotriva SIDA. Ministerul Sanatatii din SUA emite un raport despre SIDA in care solicita masuri de educatie sexuala si prevenire.
  • 1992: Primele rapoarte de terapie anti-virala combinata.
  • 1993: Sunt revizuite definitiile cazurilor, astfel incat sa includa manifestari specifice femeilor. Celebrul balerin rus Rudolph Nuryev moare de SIDA. Primele tratamente cu AZT nu au efect.
  • 1994: AZT este administrat femeilor gravide pentru a preveni transmiterea infectiei la fat.
  • 1995: Este aprobat primul inhibitor proteazic.
  • 1996: Regimurile triplu combinate reduc prezenta virala sub pragul detectabil, timp de cel putin 6 lun
  • 1998: o noua posibilitate de triterapie este anuntata la conferinta mondiala de la Geneva.
  • 1999: Amprenavir prezinta rezultate bune la copin peste patru an
  • 2001: Prima sesiune speciala asupra SIDA a Natiunilor Unite.
  • 2002: Femeile constituie 50% din cazurile mondiale de infectie HIV. Virusul se proa rapid in randul populatiei din Africa, Asia, Caraibe si Europa de Est.
  • 2003: 50 de milioane de persoane infectate cu HIV. 23 de milioane de mort

Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) este un agent patogen, care initial, ataca celulele din sistemul imunitar, multiplicandu-se in interiorul acestora si distrugandu-le, scazand astfel apararea naturala a organismului impotriva infectiilor si a bolilor.

Cu dimensiuni extrem de mici, masurabile in microni si o structura biologica primitiva, virusul nu-si poate realiza singur metabolismul si de aceea paraziteaza celule gazda vii pentru a se putea inmult Celulele gazda pot fi din sange, ganglioni limfatici, din organele

sexuale si celule ale sistemului nervos. Atacul principal este dat impotriva celulelor T4 („helper”). Acestea fac parte dintre globulele albe, razboinicii aflati in prima linie de aparare cu care organismul lupta contra invaziei microorganismelor (substante straine) care il pot imbolnav


Virusul patrunde in celula T4 prin intermediul unei proteine denumita CD4, se multiplica in interiorul celulei, pe care apoi o distruge, fiind eliberat in sange si gata de a infecta alte celule CD4. In timp, prin distrugerea celulei TCD4, scade capacitatea de aparare a organismului, adica imunitatea, si se ajunge in stadiul de SIDA.

 

La inceput infectia cu HIV nu prezinta nici un fel de simptome. Cu timpul insa, organismul pierde capacitatea de rezistenta chiar in fata unei boli infectioase comune. Infectiile oportuniste, survenite pe fond de imunitate scazuta, constituie caracteristicile de baza ale sindromului de imunodeficienta dobandita - SIDA (prescurtare dupa expresia franceza syndrome d'Immunodéficitaire acquis).

 

SIDA nu reprezinta doar o singura boala, ci un complex, o colectie de boli diferite care afecteaza in mod specific persoanele infectate cu HIV, dar pe care un organism sanatos ar reusi sa le invinga fara prea mare efort. Prin SIDA se intelege stadiul de infectie cu HIV in care sistemul imunitar este atat de slabit, incat nu mai poate face fata agentilor patogeni si pot sa apara diferite boli sau tumor SIDA se manifesta in special prin infectii comune, rezistente la tratament, cantonate la nivelul diferitelor organe si sisteme (infectii pulmonare, intestinale, ale sistemului nervos etc). Medicii au o lista cu asa numitele „conditii definitorii SIDA” si atunci cand o persoana infectata cu HIV prezinta o boala de pe aceasta lista, se considera ca e bolnava de SIDA. Unele dintre aceste boli reprezinta afectiuni grave, altele minore.

  

In absenta unui tratament, evolutia de la infectare pana la aparitia bolii SIDA este, in general, intre 8-l3 an Durata supravietuirii dupa instalarea bolii variaza, in absenta tratamentului, de la 9 luni la 2 an Aceasta perioada poate fi prelungita  in conditiile unui tratament adecvat si sustinut cu medicatia specifica.

Care sunt stadiile infectiei cu HIV?

Se pot identifica 4 stadii ale evolutiei infectiei HIV in organismul uman, astfel:

Stadiul 1: corespunzator primoinfectiei cu HIV. Majoritatea pacientilor nu se adreseaza medicului in acest stadiu datorita absentei manifestarilor clinice. Durata este variabila, intinzandu-se de la cateva zile pana la cateva saptaman

Stadiul 2: este cel al perioadei asimptomatice si acopera un interval de timp lung, de ordinul anilor (5-l5 ani).

Stadiul 3: este caracterizat prin aparitia cresterii in volum, a ganglionilor limfatic Exista doua grupe evolutive in raport cu prezenta sau absenta semnelor erologice.

Stadiul 4: corespunde manifestarilor clinice mai severe cu prognostic bine stabilit. El a fost impartit in cinci substadii:

§         IV A – pacienti cu semne constitutionale (scadere, diaree, febra);

§         IV B – subiecti cu atingeri neurologice (encefalopatii, mielopatii);

§         IV C – pacienti cu infectii oportuniste (severe si care nu antreneaza diagnosticul de SIDA);

§         IV D – subiecti cu neoplazii (Kaposii);

§         IV E – pacienti cu alte suferinte legate de infectia cu HIV (pneumonie interstitiala).

Criteriile oficiale de definire a SIDA au fost puse la punct de Centrul de Control al Bolilor (CDC Atlanta) din SUA. Pe scurt, boala SIDA se poate diagnostica in situatia in care numarul limfocitelor CD4 la un pacient HIV pozitiv a scazut sub 200/mm3, conform CDC (In mod normal numarul lor la adult depaseste 1000/mm3).

2 Transmiterea infectiei HIV

1.      Transmiterea pe cale sexuala

Transmiterea pe cale sexuala este cea mai frecventa modalitate de raspandire a infectiei, in intreaga lume. Toate practicile sexuale neprotejate sunt potential infectante. Riscul de transmitere este diferit in functie de practicile sexuale utilizate, varietatea partenerilor, precum si de sexul persoanei infectate. Astfel, transmiterea de la barbat la femeie este de 20%, iar de la femeie la barbat este de 10%. Transmiterea de la barbat la femeie are o incidenta mai mare, deoarece in timpul unui contact vaginal, o parte mai mare a zonei genitale feminine este expusa secretiilor partenerului decat la barbat. De asemenea, concentratia de HIV este in general mai mare in sperma decat in secretiile vaginale.

De asemenea, tinerele se expun in general mai multor riscuri decat cele femeile adulte. Vaginul si colul uterin nu sunt inca maturizate, deci sunt mai putin rezistente la HIV si alte ITS-uri (infectii cu transmitere sexuala), cum ar fi gonoreea. Schimbarile aparatului reproducator in timpul pubertatii fac tesuturile din aceste zone mai susceptibile infectiei cu HIV. De asemenea, schimbarile asociate ciclului menstrual sunt de multe ori asociate cu o subtiere a mucoasei care acopera colul uterin. O astfel de subtiere poate permite mai usor accesul HIV in organism. Tinerele produc foarte putine secretii vaginale, nefiind o bariera serioasa in transmiterea infectiei HIV.

ATENTIE! O persoana poate transmite infectia HIV prin contact sexual, in primele saptamani de la infectare, intr-o perioada in care anticorpii nu sunt inca detectabili si, deci, nu poate fi stabilit inca diagnosticul.

In lumea industrializata, se estimeaza ca 70% din infectari are loc in cazul barbatilor care fac sex cu alti barbat USAID estimeaza ca un procent de 5 pana la 10% din transmiteri se fac de la barbat la barbat.

Adolescenta este o perioada dificila, mai ales pentru cei care-si exploreaza sexualitatea prin experimentarea relatiilor heterosexuale si homosexuale. Multi tineri au relatii heterosexuale la inceputul vietii lor sexuale, inainte de a recunoaste mai tarziu ca sunt lesbiene sau homosexual Tinerii care au relatii sexuale cu alti barbati sunt supusi la tot felul de presiuni pentru a-si pastra secreta orientarea sexuala. Barbatii au relatii sexuale cu alti barbati chiar daca nu se considera a fi homosexuali sau nu sunt vazuti astfel de catre ceilalt” Constructia „barbati care fac sex cu alti barbati”, spre deosebire de „barbati homosexuali” a intrat in uz pentru a face referire la acest adevar.

ATENTIE! Uneori, este suficient doar un singur contact sexual neprotejat pentru ca HIV sa se transmita de la persoana seropozitiva la cea sanatoasa.

2. Transmiterea pe cale parenterala

Transmiterea infectiei pe cale sanguina se poate face prin:

*      transfuzie de sange sau cu derivate sanguine (sange infectat netestat, sange infectat si recoltat de la o persoana, inainte ca aceasta sa fi dezvoltat anticorpi detectabili la testele obisnuite);

*      folosirea unor seringi sau a unui instrumentar medical nesteril;

*      ranirea, penetrarea pielii sau a mucoaselor cu instrumente nesterile, de ex. ace pentru perforarea urechii sau pentru efectuarea tatuajelor, foarfeci pentru manichiura si pedichiura, lame de ras, sau orice expunere a pielii vatamate (rani deschise) la sangele infectat. Riscul in aceste cazuri este apropiat de 0,3%.

3. Transmiterea pe cale verticala

Riscurile de transmitere de la mama la copil, in timpul sarcinii, al nasterii si al alaptarii – asa numita transmitere verticala – apare la 20% dintre cazur Toti copii nascuti din mame HIV-pozitive se nasc cu anticorpi Anti-HIV, proveniti din sangele infectat al mame Daca insa copilul nu este infectat, testul HIV devine negativ dupa varsta de 16-24 lun

In general, tratamentul profilactic al mamei cu antiretrovirale, in timpul sarcinii si al nasterii, absenta alaptarii si tratamentul copilului imediat dupa nastere scad riscul transmiterii infectiei HIV la copil pana la 5%. Nasterea prin cezariana programata, efectuata inainte de declansarea travaliului si pe membrane intacte poate contribui la reducerea riscului (50%). Nou-nascutul nu va fi alaptat la san, va primi profilaxie specifica si va fi evaluat asupra status-ului HIV.

HIV poate fi transmis de la mama la fat prin 3 modalitati:

a). infectia directa poate sa se produca in utero (transmitere antepartum – in 6% dintre cazuri). Este asociata cu un risc crescut de evolutie rapida a bolii la copil.

b). transmiterea poate sa se produca in timpul travaliului  si in timpul expulziei (transmitere intrapartum – in cca. 18% dintre cazuri).

c). dupa nastere, prin alaptare la san (transmitere postpartum – in cca. 4% dintre cazuri).

Evolutia infectiei HIV la copilul infectat pe cale verticala:

  Evolutie severa precoce (15- 20%):

§         In majoritatea cazurilor contaminarea se produce in utero;  

§         Manifestarile definitorii pentru SIDA apar dupa 3-l5 luni de viata

§         Supravietuirea medie: sub 10% la varsta de 5 an     

 

  Evolutie lent progresiva (80-85%):

§         In majoritatea cazurilor contaminarea se produce per partum;        

§         Manifestarile definitorii SIDA apar la o varsta cuprinsa intre 2 - > 10 ani;

                                                                                

§         Supravietuirea medie: 95% la varsta de 5 an

Rata de transmitere a infectiei HIV de la mama la fat variaza in diferite regiuni ale globului, cauzele acestor diferente fiind complexe si incomplet intelese.

            - in SUA: 15-30%,

            - in Europa: 13-l5%,

            - in Africa: 40-50%.

Cum nu se transmite HIV?

HIV nu se transmite prin:

§         Tuse sau stranut, deci prin aer;

§         Atingere, sarut, imbratisare;

§         Folosirea grupurilor sanitare in conditii igienice;

§         Traind sau muncind in preajma unei persoane infectate;

§         Contacte interumane, de serviciu sau scolare;

§         Intepaturi de tantar sau alte insecte;

§         Bai, bazine, adica prin apa;

§         Animale de orice fel, muscaturi de animale;

§         Picaturi de saliva, transpiratie, lacrimi;

§         Prosoape, clante de usi, receptor de telefon.

Desi HIV a fost izolat si in lacrimi, saliva si urina, nu exista do ca prin acestea s-ar putea transmite infectia. Sarutul uscat si in general sarutul, daca nu exista leziuni bucale, nu prezinta risc de infectie.  Nu trebuie insa neglijata posibilitatea existentei de microleziuni sangerande, mai ales ca cei infectati cu HIV pot avea diverse leziuni, cum sunt aftele, candidozele, herpesul, gingivitele, leziuni care imbogatesc saliva cu HIV.

Produse biologice care NU sunt implicate in transmitere:

§         Secretii nazale

§         Sputa

§         Lacrimi

§         Transpiratii

§         Fecale

§         Urina

§         Lichid de varsatura

Nu se folosesc cu imprumut:

§         Periuta de dinti ;

§         Lama de ras;

§         Briciul;

§         Instrumentarul de manechiura/pedichiura;

§         Aparatele de epilat;

§         Alte obiecte de uz intim.

Nu trebuie ignorate :

  • fratiile de cruce;
  • tatuajele;
  • perforarile lobilor urechilor pentru cercei, care, daca sunt efectuate in conditii promiscue expun la riscul infectiei cu HIV.

3 Testarea si tratamentul infectiei HIV

Testarea HIV. Principalele teste de laborator

Testarea se face prin recoltarea sangelui si determinarea anticorpilor care sunt anticorpi anti-HIV din ser.

Testele utilizate curent in toate laboratoarele din lume sunt testele ELISA. Ele evidentiaza infectia cu HIV a organismului uman utilizand lizatul viral ca tinta pentru anticorpii specifici anti-HIV produsi de organismul uman al carui ser este utilizat.

Deoarece uneori pot aparea reactii fals-pozitive sau fals-negative din diverse cauze (infectii, medicatie, factori de eroare umana, cauze necunoscute), cand testul ELISA este pozitiv se trece la etapa urmatoare, de confirmare a infectiei cu HIV. Aceasta se efectueaza prin testul WESTERN BLOT. Acest test se bazeaza pe punerea in contact a serului analizat cu antigene HIV purificate si separate prin electroforeza. Testul HIV se face numai cu consimtamantul clientulu

 

Tipuri de testare:

§         confidentiala

 -  identitatea persoanei este inregistrata, dar se pastreaza secretul profesional;

 -  ofera acces direct la serviciile de ingrijire medicala,  psihologica si sociala;

 -  permite comunicarea intre specialisti;

 -  exista riscul deconspirari

§         anonima   

 -  nu se impune dezvaluirea identitatii, ci se procedeaza la o codificare;

      -  persoana nu are acces la servici

 

 Medicamente existente pentru tratamentul anti-HIV

Cat de mult se inmulteste virusul, cat de slabit este sistemul imunitar se poate verifica prin analize specifice. In functie de acestea, se stabiliste o terapie medicamentoasa combinata.

Termenul de terapie combinata (multipla) defineste asocierea a trei sau mai multe medicamente antiretrovirale (tri-terapie, quadri-terapie).

I.                    Inhibitori nucleozidici de revers transcriptaza (INRT): acest tip de medicamente impiedica multiplicarea virusului;

II.                 Inhibitori nonnucleozidici de revers transcriptaza (INNRT): de asemenea impiedica multiplicarea virusului;

III.               Inhibitori de proteaza (IP): sunt medicamente care impiedica virusul sa fabrice proteinele sale de structura;

IV.               Inhibitori de fuziune (IF): rolul lor este de a  impiedica virusul sa fuzioneze cu celula pe care o                                              ataca.

Terapia combinatorie poate folosi toate cele patru clase de medicamente antivirale. Astfel, procesul de asamblare virala este supus unui atac concentrat din mai multe directi

Scopul terapiei antiretrovirale este distrugerea virusului atat de mult incat sa nu mai poata fi detectat  in sange (pentru o durata cat mai lunga de timp). Poate fi realizat folosind in combinatie inhibitorii din toate cele patru clase, deoarece mai multe medicamente sunt mai eficiente in reducerea cantitatii de virus, iar virusul poate fi controlat o perioada de timp mult mai mare. La nivel scazut, desi inca prezent, virusul provoaca daune minime sistemului imunitar, iar capacitatea  de rezistenta  a acestuia la tratament este limitata.

Pentru persoanele seropozitive care urmeaza o terapie in combinatie este foarte importanta verificarea periodica a numarului de celule (CD4) si a incarcaturii virale din sange (cantitatea de virus). Pe baza acestor rezultate se va putea evidentia eficacitatea tratamentulu

 

 4 Preventia raspandirii infectiei HIV/SIDA


Exista doua niveluri distincte de preventie in infectia HIV/SIDA: primara si secundara.

1. Preventia primara, considerata “adevarata preventie”, pune accentul pe stoparea transmiterii infectiei HIV. Acest lucru se realizeaza in principal prin programe de informare si educare corecta a comunitatii despre HIV/SIDA, despre cum se transmite, dar mai ales‚ cum nu se transmite virusul.  Un mod eficient de atingere a acestui scop il reprezinta initierea unor campanii in presa (articole, materiale informative, emisiuni radio, T.V.), promovarea unor campanii derulate in scoli generale si licee unde se urmareste informarea corecta a tinerilor despre HIV/SIDA, eliminarea prejudecatilor in legatura cu persoanele seropozitive, adoptarea unui comportament sexual care sa nu puna in pericol propria sanatate si a celorlalt

In cadrul acestui tip de preventie un rol important il are consilierea. Consilierea reprezinta un dialog dinamic si continuu intre pacient (client) si consilier, avand ca scop prevenirea transmiterii infectiei cu HIV si acordarea de sprijin psiho-social persoanei infectate. Testarea HIV si consilierea persoanelor testate sunt de o importanta deosebita in reducerea transmiterii infectiei cu HIV/SIDA.

                                                                                      

Consilierea la randul sau poate fi de doua feluri:         pre test

  post test

 

Consilierea pre si post-testare HIV reprezinta o etapa importanta si necesara ca interventie psihosociala ajutand persoana care se testeaza la clarificarea problemelor si luarea unor decizii de viitor. Prin consilierea pre si post-testare se face pregatirea psihica pentru ceea ce va urma, respectiv ceea ce inseamna efectuarea testului HIV si rezultatul testului ce poate genera  efecte in social, emotional si comportamental.

Serviciul de consiliere se acorda in spatii corespunzatoare, care confera un anumit grad de intimitate si confort psihic pentru a veni in intampinarea nevoilor de exprimare a emotiilor celor consiliati precum si pentru a le castiga increderea referitor la confidentialitatea informatiilor transmise. In unele spitale exista cabinete de consiliere in care isi desfasoara activitatea psihologi, asistenti sociali sau asistenti medicali consilier

Consilierii Fundatiei „Alaturi de Voi” din toate cele 3 centre (asistenti sociali si psihologi) isi desfasoara activitatea in cadrul unor cabinete special amenjate in clinicile de boli infectioase, acolo unde persoanele seropozitive HIV se adreseaza pentru tratament si investigatii medicale de specialitate. Tot in cadrul acestor clinici sunt indrumate persoanele ce doresc sa-si efectueze un test HIV sau persoanele care deja au fost testate si sunt in asteptarea unui rezultat. In astfel de situatii, atat pentru consilierea pre testare HIV, cat si pentru comunicarea diagnosticului, medicii indruma pacientii la consilierii Fundatiei „Alaturi de Voi” pentru sedintele de consiliere.

Din punct de vedere legal, orice persoana care solicita efectuarea unui test HIV trebuie sa fie in prelabil consiliata si sa-i fie date toate informatiile necesare privind infectia cu HIV. De asemenea,  personalul medical nu poate recolta probe de sange in vederea efectuarii testului HIV daca, in prelabil persoana nu a fost informata si consiliata in vederea acestui lucru. Nimeni nu poate fi obligat sa se testeze pentru HIV!

  • Testul trebuie sa se faca in cunostinta de cauza;
  • Este necesar consimtamantul in scris al persoanei respective;
  • Clientul trebuie sa fie in conditii de integritate psihica sau, in sens contrar, clientul trebuie sa fie insotit de tutore;
  • Pentru copii este necesar consimtamantul parintelui sau tutorelui;
  • Recoltarea probei de sange se face dupa citirea fisei de consiliere pre-testare.
  • Exista doua posibilitati de testare: anonima, in cadrul careia nu se cere numele si nici un fel de document al clientului; se folosesc doar coduri, parole. Acest tip de testare este mai rar intalnita. O a doua posibilitate ar fi testarea confidentiala ce presupune inregistrarea datelor de identitate, cu respectarea secretului profesional. La aceste date au acces doar persoanele care, prin natura profesiei, au in observatie sau ingrijire persoanele testate;

§         In situatia minorilor sau a persoanelor cu afectiuni psihice consilierea trebuie facuta si tutorelui;

  • Aceste rezultate sunt anuntate doar in cadrul intalnirii pentru consilierea post-testare si sunt anuntate strict persoanei in cauza (parintilor sau ingrijitorilor legali in cazul copiilor), nu prin telefon, nu prin posta, nu prin intermediari, fie acestia si membri ai familie

2. Preventia secundara consta in oferirea de servicii medicale si sociale gratuite, atat pentru persoanele seropozitive cat si pentru familiile acestora, in vederea incetinirii efectelor bolii si transmiterea acesteia cu buna stiinta. 

CINE AR TREBUI SA SE TESTEZE PENTRU HIV?

  1. Persoanele care au primit transfuzii de sange si produse de sange;
  2. Hemofilicii, tratati substitutiv cu factori antihemolitici;
  3. Utilizatorii de droguri administrate intravenos;
  4. Barbatii care fac sex cu alti barbati;
  5. Copin si adolescentii nascuti in perioada 1987–1992;
  6. Tinerii, in special cei care nu beneficiaza de scolarizare, educatie si acces la informatie privind infectia cu HIV;
  7. Persoanele considerate defavorizate si vulnerabile: rromi, migranti, copin strazii, prostituate, persoane cu relatii sexuale intamplatoare si neprotejate;
  8. Categorii profesionale din domeniul ingrijirii medicale, care intra in contact cu sange si/sau produse biologice care pot contine HIV;
  9. Persoane care au relatii sexuale cu categoriile mai sus mentionate;
  10.  Detinuti, persoane cu TBC, BTS-uri, soferi de cursa lunga, marinari, persoane care lucreaza in strainatate peste 6 luni sau care au lipsit din tara peste 6 lun

Prevenirea infectiei HIV/SIDA in randul tineretului

Conform unui Studiu Narativ asupra Tineretului din Romania[2], a reiesit faptul ca tinerii romani obtin informatii despre HIV/SIDA dintr-o varietate de surse, inclusiv de la televiziune, radio, din presa scrisa, din sectorul sanitar si de la scoala. Cercetarea s-a efectuat pe un  esantion reprezentativ la nivel national, format din 1.533 de tineri intre 15-24 ani, selectati in mod aleator. Datele arata ca televiziunea si presa scrisa sunt principalele surse de informare: 37% dintre femei si 30% dintre barbati au identificat televiziunea drept principala lor sursa, iar 31% dintre femei si 36% dintre barbati au indicat ziarele, revistele, cartile si brosurile ca principale surse.

Analiza situatiei a aratat ca tinerii cu varsta intre 15-24 ani sunt constienti de existenta HIV/SIDA, desi masura in care inteleg despre ce este vorba poate fi extrem de limitata sau chiar incorecta. 90% dintre persoanele chestionate cunosc faptul ca SIDA este o boala mortala, iar 84% dintre persoanele de sex masculin si 79% dintre persoanele de sex feminin stiu ca nu exista un leac pentru aceasta infectie. Aproximativ 98% cunosc faptul ca relatiile sexuale intamplatoare sunt o sursa potentiala de transmitere a HIV. Cu toate acestea, 23% dintre persoanele de sex feminin si 17% dintre persoanele de sex masculin nu cunosc faptul ca HIV se poate transmite la primul contact sexual.

Majoritatea tinerilor (75% dintre persoanele de sex feminin si 69% dintre persoanele de sex masculin) cred ca propriul risc de a contacta HIV este sub nivelul mediu. Defalcarea dupa numarul de parteneri sexuali avuti de-a lungul vietii arata ca perceptia propriului risc nu este direct proportionala cu comportamentul sexual. De exemplu, doar 10% dintre persoanele de sex feminin care au avut patru sau mai multi parteneri cred ca riscul de a se infecta este peste medie, ativ cu 7% in cazul virginelor. In cazul persoanelor de sex masculin, aceasta diferenta se mentine.

De asemenea, rezultatele cercetarii arata ca numarul de tineri care au viata sexuala este in crestere si ca exista decalaje intre cunostintele despre HIV/SIDA si practicile comportamentale. Aproximativ 30% dintre tinerii cu viata sexuala nu folosesc nici o forma de contraceptie in relatiile lor sexuale si subestimeaza riscul personal la care se expun. Folosirea prezervativului la primul contact sexual este scazuta, iar atunci cand se realizeaza are ca scop primordial contraceptia, si nu prevenirea HIV/SIDA si a bolilor transmise sexual. Faptul acesta este certificat in prezent de inregistrarea unui numar deosebit de mare a infectiilor cu sifilis. Doar 4% dintre persoanele de sex feminin si 19% dintre persoanele de sex masculin intervievate au afirmat ca au intotdeauna la ei un prezervativ.

In materie de negociere privind folosirea prezervativului, procente aproape egale de persoane de sex feminin si sex masculin au propus acest lucru partenerilor, respectiv partenerelor (52% si 53%). Cu toate acestea, 18% dintre persoanele de sex feminin si 14% dintre persoanele de sex masculin arata ca ar obiecta daca partenerul (partenera) ar propune folosirea prezervativulu

Serviciile existente nu sunt adaptate nevoilor tinerilor, iar majoritatea celor din zonele rurale nu au acces la asemenea servici Testarea HIV este disponibila doar in spitalele de boli infectioase si in sectorul privat. Atunci cand tinerii doresc sa obtina informatii despre evitarea sarcinii sau prevenirea bolilor transmise sexual ei recurg adesea la sfaturile altor tineri, la cele ale fratilor sau ale unui cadru sanitar. Cand tinerii banuiesc ca ar putea avea o boala venerica se adreseaza, de obicei, mai intai unui cadru sanitar, apoi prietenilor, si la sfarsit partenerului/partenere

Prevenirea HIV/SIDA in randul populatiei vulnerabile

Majoritatea prostituatelor sunt expuse unui risc sporit fata de HIV/SIDA atat din cauza ocupatiei lor, cat si din cauza nivelului scazut de educatie, care le limiteaza accesul la informatii si la servicii de asistenta sanitara. Ele pot doar intr-o mica masura sa evite riscul in relatiile sexuale, deoarece clientul este adesea cel care hotaraste daca sa foloseasca sau nu protectia. Multe prostituate provin din mediul rural, unde exista un nivel mai scazut de cunostinte privind HIV/SIDA.

Desi nu exista cifre precise privind numarul de prostituate din Romania, criza sociala si economica a dus la o crestere fara precedent a prostitutiei, concentrata in special in marile orase si de-a lungul principalelor cai de transport.

Prevenirea infectiei HIV/SIDA in randul populatiei defavorizate

Gradul sporit de saracie al unor grupuri si comunitati limiteaza in cele mai multe cazuri accesul la servicii si educatie, si ii poate determina pe membrii acestora sa se angajeze in activitati cu risc sporit. In randul comunitatilor defavorizate se remarca comunitatile de rromi care, pe langa situatia socio-economica precara, evolueaza intr-un context cultural distinct.

Comunitatile dezavantajate au, in general, un nivel scazut de educatie. Adesea ei folosesc propria lor limba, chiar daca in copilarie sunt integrati in sistemul de invatamant. Unii dintre acesti factori pot contribui la limitarea accesului la informatii si servici Cercetarile desfasurate printre comunitatile de rromi din Bucuresti si din zonele inconjuratoare arata ca intelegerea notiunilor de HIV/SIDA este deficitara. Din cei 57% de subiecti care terminasera scoala primara, doar 28% detineau informatii corecte despre HIV/SIDA. Aproximativ 29% dintre persoanele intervievate in cadrul studiului nu aveau idee ce este HIV/SIDA, iar alte 42% aveau doar o intelegere partiala a acestor notiun Doar 15% aveau informatii precise despre felul in care sa se protejeze. Relatiile sexuale multiple sunt o exceptie printre femeile rroma, dar sunt frecvente printre barbatii acestei etnii si sunt acceptabile din punct de vedere social. In aceste situatii trebuie facute eforturi pentru a asigura informatii si servicii grupurilor defavorizate.



[1] Dupa Dr. Sorin Petrea „Prevenirea transmiterii HIV in practica medicala”, Ed. ALL, Bucuresti

[2] Studiu realizat de Population Services International Romania (1998)




Alte materiale medicale despre: Boli sexuale

Infectiile urinare joase de tip cistita sint la fel de frecvente ca si infectiile cailor aeriene superioare. Infectia urinara reprezinta unul din f [...]
O idee noua isi croieste drum in comunitatea medicala internationala : aceea ca SIDA apare dupa ce organismul a fost supus unui stres oxidativ intens, [...]
Introducere Acum aproape 15 ani s-a discutat pentru prima oarA¤ in lumea medicalA¤ despre o boalA¤ nouA¤. La acea vreme nimeni nu bA¤nuia ce consecin [...]

Despre boli sexuale

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact