eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli sexuale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli sexuale

Ce inseamna infectia cu hiv si sida

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Ce inseamna infectia cu HIV si SIDA

1 Informatii generale despre HIV si SIDA

SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data in SUA in 1981 in Los Angeles si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom Kaposi in conditiile unei aparente stari de sanatate. In anul 1983, Dr. Luc Montagnier a izolat in ganglionii limfatici virusul imunodeficientei umane (HIV1). In 1986, in Africa de Vest a fost descoperit HIV2. Pentru ambele tipuri sunt valabile aceleasi cai de transmitere si aceleasi cai de protejare.

La numai un an de la primele descrieri ale bolii la adulti au aparut si primele cazuri de SIDA la copii, mai intai in SUA si apoi in Africa si Europa. La noi in tara, primul caz de SIDA a fost diagnosticat in anul 1985, la un adult homosexual.

SIDA a fost diagnosticata prima data cu zece-douazeci de ani inainte de a fi descoperita in SUA (poate chiar in anii '60): simptome asemanatoare cu cele ale SIDA au fost descoperite la unii locuitori ai tarilor vest-africane care au venit in Europa. S-a spus ca HIV ar fi ajuns in America prin Haiti, in urma unui schimb inter-cultural intre Zair si Insulele Caraibe.

Apoi este posibil sa fi ajuns in New York prin intermediul mediilor homosexuale si al comunitatilor de consumatori 515c22f de droguri, de unde s-a raspandit cu rapiditate in SUA, infectand alte comunitati homosexuale si de consumatori de droguri, in cadrul carora infectia beneficia de un climat ideal pentru raspandire. Persoanele bisexuale de sex masculin au transmis apoi infectia sotiilor si partenerilor sexuali, iar femeile, copiilor lor inca nenascut

ISTORIA HIV/SIDA[1]

  • 1932:   Considerat anul aparitiei infectiei cu HIV, originara din Africa.
  • 1978: Barbati homosexuali din SUA si Suedia, precum si heterosexuali din Tanzania si Haiti, prezinta primele semne ale bolii care va fi numita mai tarziu SIDA.
  • 1981: CDC (Center for Disease Control) publica primul raport  despre  cazuri de pneumonie, (pneumocystis carinii) si sarcomul lui Kapos In Franta sunt diagnosticate 17 cazuri ale aceleiasi maladii necunoscute. Termenul ales pentru a denumi noua boala este GRID.
  • 1982: Boala este denumita SIDA.
  • 1984: Sunt stabilite Precautiile Universale.
  • 1985: In Atlanta, Georgia are loc prima conferinta internationala privind SIDA.
  • 1986: Elvetia incepe sa testeze produsele sanguine.
  • 1987: AZT este aprobat ca primul medicament impotriva SIDA. Ministerul Sanatatii din SUA emite un raport despre SIDA in care solicita masuri de educatie sexuala si prevenire.
  • 1992: Primele rapoarte de terapie anti-virala combinata.
  • 1993: Sunt revizuite definitiile cazurilor, astfel incat sa includa manifestari specifice femeilor. Celebrul balerin rus Rudolph Nuryev moare de SIDA. Primele tratamente cu AZT nu au efect.
  • 1994: AZT este administrat femeilor gravide pentru a preveni transmiterea infectiei la fat.
  • 1995: Este aprobat primul inhibitor proteazic.
  • 1996: Regimurile triplu combinate reduc prezenta virala sub pragul detectabil, timp de cel putin 6 lun
  • 1998: o noua posibilitate de triterapie este anuntata la conferinta mondiala de la Geneva.
  • 1999: Amprenavir prezinta rezultate bune la copin peste patru an
  • 2001: Prima sesiune speciala asupra SIDA a Natiunilor Unite.
  • 2002: Femeile constituie 50% din cazurile mondiale de infectie HIV. Virusul se proa rapid in randul populatiei din Africa, Asia, Caraibe si Europa de Est.
  • 2003: 50 de milioane de persoane infectate cu HIV. 23 de milioane de mort

Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) este un agent patogen, care initial, ataca celulele din sistemul imunitar, multiplicandu-se in interiorul acestora si distrugandu-le, scazand astfel apararea naturala a organismului impotriva infectiilor si a bolilor.

Cu dimensiuni extrem de mici, masurabile in microni si o structura biologica primitiva, virusul nu-si poate realiza singur metabolismul si de aceea paraziteaza celule gazda vii pentru a se putea inmult Celulele gazda pot fi din sange, ganglioni limfatici, din organele

sexuale si celule ale sistemului nervos. Atacul principal este dat impotriva celulelor T4 („helper”). Acestea fac parte dintre globulele albe, razboinicii aflati in prima linie de aparare cu care organismul lupta contra invaziei microorganismelor (substante straine) care il pot imbolnav


Virusul patrunde in celula T4 prin intermediul unei proteine denumita CD4, se multiplica in interiorul celulei, pe care apoi o distruge, fiind eliberat in sange si gata de a infecta alte celule CD4. In timp, prin distrugerea celulei TCD4, scade capacitatea de aparare a organismului, adica imunitatea, si se ajunge in stadiul de SIDA.

 

La inceput infectia cu HIV nu prezinta nici un fel de simptome. Cu timpul insa, organismul pierde capacitatea de rezistenta chiar in fata unei boli infectioase comune. Infectiile oportuniste, survenite pe fond de imunitate scazuta, constituie caracteristicile de baza ale sindromului de imunodeficienta dobandita - SIDA (prescurtare dupa expresia franceza syndrome d'Immunodéficitaire acquis).

 

SIDA nu reprezinta doar o singura boala, ci un complex, o colectie de boli diferite care afecteaza in mod specific persoanele infectate cu HIV, dar pe care un organism sanatos ar reusi sa le invinga fara prea mare efort. Prin SIDA se intelege stadiul de infectie cu HIV in care sistemul imunitar este atat de slabit, incat nu mai poate face fata agentilor patogeni si pot sa apara diferite boli sau tumor SIDA se manifesta in special prin infectii comune, rezistente la tratament, cantonate la nivelul diferitelor organe si sisteme (infectii pulmonare, intestinale, ale sistemului nervos etc). Medicii au o lista cu asa numitele „conditii definitorii SIDA” si atunci cand o persoana infectata cu HIV prezinta o boala de pe aceasta lista, se considera ca e bolnava de SIDA. Unele dintre aceste boli reprezinta afectiuni grave, altele minore.

  

In absenta unui tratament, evolutia de la infectare pana la aparitia bolii SIDA este, in general, intre 8-l3 an Durata supravietuirii dupa instalarea bolii variaza, in absenta tratamentului, de la 9 luni la 2 an Aceasta perioada poate fi prelungita  in conditiile unui tratament adecvat si sustinut cu medicatia specifica.

Care sunt stadiile infectiei cu HIV?

Se pot identifica 4 stadii ale evolutiei infectiei HIV in organismul uman, astfel:

Stadiul 1: corespunzator primoinfectiei cu HIV. Majoritatea pacientilor nu se adreseaza medicului in acest stadiu datorita absentei manifestarilor clinice. Durata este variabila, intinzandu-se de la cateva zile pana la cateva saptaman

Stadiul 2: este cel al perioadei asimptomatice si acopera un interval de timp lung, de ordinul anilor (5-l5 ani).

Stadiul 3: este caracterizat prin aparitia cresterii in volum, a ganglionilor limfatic Exista doua grupe evolutive in raport cu prezenta sau absenta semnelor erologice.

Stadiul 4: corespunde manifestarilor clinice mai severe cu prognostic bine stabilit. El a fost impartit in cinci substadii:

§         IV A – pacienti cu semne constitutionale (scadere, diaree, febra);

§         IV B – subiecti cu atingeri neurologice (encefalopatii, mielopatii);

§         IV C – pacienti cu infectii oportuniste (severe si care nu antreneaza diagnosticul de SIDA);

§         IV D – subiecti cu neoplazii (Kaposii);

§         IV E – pacienti cu alte suferinte legate de infectia cu HIV (pneumonie interstitiala).

Criteriile oficiale de definire a SIDA au fost puse la punct de Centrul de Control al Bolilor (CDC Atlanta) din SUA. Pe scurt, boala SIDA se poate diagnostica in situatia in care numarul limfocitelor CD4 la un pacient HIV pozitiv a scazut sub 200/mm3, conform CDC (In mod normal numarul lor la adult depaseste 1000/mm3).

2 Transmiterea infectiei HIV

1.      Transmiterea pe cale sexuala

Transmiterea pe cale sexuala este cea mai frecventa modalitate de raspandire a infectiei, in intreaga lume. Toate practicile sexuale neprotejate sunt potential infectante. Riscul de transmitere este diferit in functie de practicile sexuale utilizate, varietatea partenerilor, precum si de sexul persoanei infectate. Astfel, transmiterea de la barbat la femeie este de 20%, iar de la femeie la barbat este de 10%. Transmiterea de la barbat la femeie are o incidenta mai mare, deoarece in timpul unui contact vaginal, o parte mai mare a zonei genitale feminine este expusa secretiilor partenerului decat la barbat. De asemenea, concentratia de HIV este in general mai mare in sperma decat in secretiile vaginale.

De asemenea, tinerele se expun in general mai multor riscuri decat cele femeile adulte. Vaginul si colul uterin nu sunt inca maturizate, deci sunt mai putin rezistente la HIV si alte ITS-uri (infectii cu transmitere sexuala), cum ar fi gonoreea. Schimbarile aparatului reproducator in timpul pubertatii fac tesuturile din aceste zone mai susceptibile infectiei cu HIV. De asemenea, schimbarile asociate ciclului menstrual sunt de multe ori asociate cu o subtiere a mucoasei care acopera colul uterin. O astfel de subtiere poate permite mai usor accesul HIV in organism. Tinerele produc foarte putine secretii vaginale, nefiind o bariera serioasa in transmiterea infectiei HIV.

ATENTIE! O persoana poate transmite infectia HIV prin contact sexual, in primele saptamani de la infectare, intr-o perioada in care anticorpii nu sunt inca detectabili si, deci, nu poate fi stabilit inca diagnosticul.

In lumea industrializata, se estimeaza ca 70% din infectari are loc in cazul barbatilor care fac sex cu alti barbat USAID estimeaza ca un procent de 5 pana la 10% din transmiteri se fac de la barbat la barbat.

Adolescenta este o perioada dificila, mai ales pentru cei care-si exploreaza sexualitatea prin experimentarea relatiilor heterosexuale si homosexuale. Multi tineri au relatii heterosexuale la inceputul vietii lor sexuale, inainte de a recunoaste mai tarziu ca sunt lesbiene sau homosexual Tinerii care au relatii sexuale cu alti barbati sunt supusi la tot felul de presiuni pentru a-si pastra secreta orientarea sexuala. Barbatii au relatii sexuale cu alti barbati chiar daca nu se considera a fi homosexuali sau nu sunt vazuti astfel de catre ceilalt” Constructia „barbati care fac sex cu alti barbati”, spre deosebire de „barbati homosexuali” a intrat in uz pentru a face referire la acest adevar.

ATENTIE! Uneori, este suficient doar un singur contact sexual neprotejat pentru ca HIV sa se transmita de la persoana seropozitiva la cea sanatoasa.

2. Transmiterea pe cale parenterala

Transmiterea infectiei pe cale sanguina se poate face prin: