eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli parazitare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli parazitare

Schistosomiaza

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




DATE GENERALE
Schistosomiaza este boala provocata de prezenta unui parazit trema-tod distomian din genul Schistosoma (sinonim Bilharzia). Exista 4 specii ale acestui gen, capabile de a parazita la om: Sch. hacinatobinin, Sch. rnan-soni, Sch. japonicum si Sch. inlercalalum.
Genul Schistosoma se deosebeste de celelalte genuri de distomieni, prin urmatoarele caractere:
1. Schistosomele sint dioice, iar ceilalti distomieni sint hermafroditi. Masculul isi impreuna cele 2 margini laterale constituind canalul gine-cofor, in care traieste adapostita femela.
2. Cele 2 ramuri intestinale (care sint simple) se reunesc posterior intr-un trunchi comun, care se tei mina inchis in deget, de manusa.
3. Ouale, spre deosebire de alti distomieni, sint lipsite de capacel anterior. Ele sint embrionate.
Ca marime, la Sch. haematobium, masculul masoara 10•15 mm lungime, cu o latime de 0,8•1 mm, iar femela masoara 15•20 mm, cu o latime care creste progresiv din partea anterioara spre cea posterioara de la 100 microni pina la 200•250 microni.
La Sch. mansoni, masculul masoara 6

• 13 mm in lungime, cu o latime de 1 mm, iar femela are 7•17 mm lungime, cu o latime pina la 300 microni.
La Sch. japonicum, exista exemplare mici, la care masculul masoara in lungime 9

• 12 mm, iar femela are 14 mm, dar exista si exemplare mari, la care masculul poate ajunge la 20 mm, iar femela la 28 mm.
La Sch. intercalatum, dupa C. A. Wright si colab. (1972), masculul masoara intre 11,5 si 14,5 mm lungime, cu o latime de 0,31•0,50 mm, iar femela are 13•24 mm lungime, cu o latime maxima de 0,20•0,25 mm.
Evolutia schistosomidelor se face prin melci acvatici, care reprezinta singura lor gazda intermediara. La Sch. haematobium si Sch. intercalatum, acesti melci fac parte din genul Biilimis. La Sch. mansoni, ei fac parte din genul Biomphalaria, iar la Sch. japonicum din genul Onco-melania.
Cercarii care se foimeaza in acesti melci au coada bifurcata la virf (furccceicari). Ei inoata in apa si au capacitatea de a se introduce activ prin pielea gazdei definiti (omul care se scalda sau care merge cu picioarele goale prin apa). inainte de a patrunde prin piele, cercarii isi leapada coada denind schistosomule. Acestea migreaza prin corpul gazdei lor definiti si ajung in nele mari ale ficatului, unde devin viermi adulti (masculi sau femele), care se impreuneaza in cupluri. Dupa fecundare, viermii se deplaseaza in ne din ce in ce mai iniei, inaintind impotriva curentului sanguin. Ei se duc in organele care le pot oferi o cale de iesire pentru ouale lor in mediul extern. Sch. hema-tobium migreaza in capilarele noaseale peretilor cii urinare, pentru a-si elimina ouale odata eu urina gazdei; Sch. mansoni si Sch. intercala-iuin ajung in capilarele noase ale peretilor colonului, rectului si chiar a ileonului terminal, iar ouale lor ajung in mediul extern, odata cu materiile fecale ale gazdei. Sch. japonicutn, care produce foarte numeroase oua, pierde inul Ic din ele in organe care nu au contact cu exteriorul, ajungand in mediul extern numai ouale depuse in peretii intestinali.


Hol patogen. Foarte raspiudila in toata Africa si in Orientul Mijlociu, Sch. heinalobium produce o hematurie, cu disurie si polakiurie. Le-ziu nile produse de oua asupra mucoasei cale duc la formarea de polipi, care de multe ori se cancerizeaza.
Haspindita in zonele intertropicale din Africa, ca si in multe tari din America de Sud si din insulele din Marea Caraibilor, Sch. mansoni, produce leziuni ulceroase ale peretilor colonului si proliferari papilo-maloasc. Boala se complica adesea cu ciroza hepatica hipertrofica si splenomega 1 ie secundara .
Haspindita in Extremul Orient, pe coastele si in insulele Oceanului Pacific, Sch. japonicum produce o boala mai grava. Bolnavii manifesta o stare generala de rau, cunoscuta sub numele de boala de Katayama cu febra, prostratie, dispnee astmatiforma si diferite alte manifestari alergice (artralgii, edeme, enterita cronica), ulceratii si hiperplazii papilo-mafoase intestinale, ciroza hepatica. Uneori, ouale parazitului ajung in euceial, unde provoaca importante tulburari focale neurologice.
Haspindita in Africa Centrala, Sch. intercalalum produce un lou clinic asemanator cu acela dat de Sch. mansoni.
Diagnosticul de certitudine se pune prin evidentierea in urina sau in materiile fecale a oualor acestor paraziti.
Oul de Sch. hcinatobimn masoara in medie 150 pe 60 microni, pre-zeutind la unul din poli un pinten ascutit, lung de 5•6 microni. Oul de Sch. mansoni este ceva mai mare, masurind in medie 160 pe 70 microni; prezinta lateral, in apropierea unuia din poli, un pinten ascutit lung de 20 microni. Oul de Sch. japonicum masoara in medie 60•75 microni pe 50•60 microni, prezentind si ci un pinten lateral, dar foarte mic si bont, situat intr-o usoara adincitura a suprafetei, ceea ce ITTacc'gYeu vizibil. Oul de Sch. intercalatulA» are un pinten ascutit, terminal, ca si acela tic Sch. hemalobium, dar pintenul este in general mai lung si acest ou nu se elimina prin urina, ci prin materiile fecale; dupa Fischer (citat de M. Barbier), masoara 140•210 microni pe 50•85 microni.
Metode imunologice de diagnostic: intradermoreactia, imunofluores-eenta, precipitarea ce cercari, precipitarea pe oua de Schistosoma, imobilizarea iniracidiilor. Toate aceste metode nu sint sensibile de specie.

TRATAMENT


Emeticul de sodiu sau de potasiu

Emclicul de sodiu sau de potasiu, compus de antimoniu trivalent, se utilizeaza in solutie 1% in ser fiziologic. Solutia poate fi sterilizata la autoclav sau trecuta prin filtru bacteriologic.
Se administreaza strict intrauenos, incepind cu 3 ml din solutia 1% (0,03 g). Se repeta la 2 zile, in doze crescute progresiv, pina la 10 ml (deci 0,10 g). Doza totala terapeutica, la adult, trebuie sa ajunga la minimum 1,3 grame. La copil, se administreaza 0,01 g/an de virsta (Joyeux si Siee).
Contraindicatii: nefrita, insuficienta hepatica.
Tratamentul se poate repeta, dupa o pauza de 3 saptainini. Se recomanda citeva picaturi din solutia de adrenalina 1%0 cu 1 ora inaintea injectiei. iu timpul injectiei si inca 1 ora dupa injectie bolnavul se afla in pozitie culcata.


Stibocaptatul sodic


Stibocaplalulsodic (Astiban) este sarea de sodiu a dimercaptosuccina-fulin de antimoniu. A fost introdus in terapeutica schistosomiazei de Fiiedheim, in 1953. Este prezentat in fiole, continind 2 g, sub forma liofilizata; se dizolva extemporaneu in 20 ml apa distilata, ser fiziologic sau ser glucozat 5%, ceea ce realizeaza o concentratie de 0,100 g/ml. Solutia trebuie sa rainina incolora si transparenta. Daca se tulbura, se arunca.
Contraindicatii: insuficienta hepatica, cardiaca sau renala precum si infectii bacteriene in curs.
Solutia se injecteaza inlramuscular profund, fiind precedata de o injectie de xilina, introdusa prin acelasi ac, in acelasi loc.
Doza pe injectie nu trebuie sa depaseasca 0,008 g/kilocorp, la adult. Copilul poate tolera pina la 0,010 g/kilocorp. Aceeasi doza se repeta zilnic sau la 2 zile sau de 3 ori pe saptamiua sau chiar o data pe luna. Un adult de (JO kg va primi deci 5 ml solutie pe injectie, Doza totala este de 40 mg/kilocorp, la adult, si nu trebuie sa depaseasca 2,5 g. P. Iordan a tratat doua grupe decopiieu doza totala de 0,30 mg/kilocorp, repartizata in 5 injectii. La primul grup, injectiile s-au facut zilnic;

la al doilea grup

• o data pe saptaniina. Eficacitatea s-a dodit aceeasi (CO%), dai' toleranta a fost mult mai buna in cazul distantarii injectiilor. Tratamentul se suspenda, daca apar feiwinein' secundam: cefalee, varsaturi excesi, ras cutanal, febra si prostratie. Se pot produce si modificai- i electrocardiogralire.



Alte materiale medicale despre: Boli parazitare



DATE GENERALE Hymenolepis nana, parazit specific al omului, este foarte greu de combatut. Acest vierme nu depaseste in lungime 4 cm. Exista si exemp [...]
DATE GENERALE Dipylidium canimim este un parazit intestinal al ciineltii si al pisicii. Masoara 20--40 cm in lungime, cu o latime care nu depaseste [...]
DATE GENERALE La om, se gasesc in Iara la noi 3 specii de cestode mari, doua din ele apari inind genului Tavnia. Iile sinl Taenia soliuni si Taenia [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli parazitare

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile