eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli parazitare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli parazitare

Malaria (paludismul)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Malaria (paludismul)

Advertisements


DATE GENERALE
Malaria este provocata de prezenta in singe a hematozoarului palustru. Acest parazit face parte din clasa sporozoarelor, genul Plasmodium. Exista 4 specii ale genului Plasmodium, care pot parazita omul: PI. vix, PI. ole, PI. malariae si PI. falciparum.In tara noastra, eradicarea malariei a fost realizata cu succes. Se mai pot totusi ivi cazuri sporadice fie de origine transfuzionala, fie la cei reveniti din calatorii in zone exotice, in care boala este inca endemica, fie la straini provenind din zone impaludate in trecere prin tara noastra. Toti acestia, in cazurile in care boala este confirmata prin laborator, trebuie supusi la cura radicala a paludismului.
Dezvoltarea parazitului, in prima faza, are loc in ficat si nu in singele circulant. Este faza exoeritrocitara. in unele celule ale parenchimului hepatic, se produce o intensa diviziune schizogonica, din care rezulta numerosi mici microzoiti. Multi din acestia trec in hematii, in care vor constitui ciclul eritrocitar de viata al prazitului, dind acolo nastere

• tot prin proces schizogonic

• la merozoiti. Merozoitii, dupa distrugerea hematiei in care s-au format, patrund in noi hematii, reincepind acelasi ciclu schizogonic de viata intraeritrocitara.
Chiar dupa ce ciclul eritrocitar a inceput, vehiul ciclu exoeritrocitar hepatic poate continua prin patrunderea unora dintre microzoiti in noi celule parenchimatoase hepatice. Ambele cicluri asexuate de viata ale hematozoarului palustru pot deci coexista, ciclul exoeritrocitar continu ind sa serveasca ca un rezervor, din care se alimenteaza ciclul eritrocitar, in accesele tardive de malarie, dupa ce formele eritrocitare au disparut. Aceasta se intimpla la PI. vix, PI. ole si PI. malariae, nu insa si la PI. falciparum.
Unii merozoiti intrati in hematii pot deveni punctul de plecare al unui nou ciclu de viata, de data aceasta sexuat. Ei se transforma mai intii in gametociti, care sint elemente sexualizate: mascule sau femele. Nu poseda nici un rol patogen. Cind insa gametocitii sint ingerati, o data cu singele, de catre tintari din genul Anopheles, ei vor desfasura in organismul acestor insecte un ciclu de viata sexuat, care trece prin formarea de garneti, oochisti si sporozoiti. Sporozoitii care termina acest ciclu se acumuleaza in glandele salire ale tintarului anofel, iar cind acest tintar suge singe si lasa sa patrunda in mica plaga o picatura de sali incarcata cu sporozoiti, acestia voi' relua la om un ciclu de viata asexuat, oxoeritrocitar si apoi eritroeitar, provocind malaria.

Rol puloqcn. Manifestarea caracteristica a malariei este accesul malarie, care incepe prinlr-un frison violent, urmat de o stare de caldura intensa si apoi de o transpiratie, prol'uza. Asemenea accese se urmeaza in serie tot a 3-a zi (la malaria data de /'/. vix sau 7-7. ole), tot a l-a zi (la malaria data de PI. malariae) sau neregulat, uneori chiar zilnic (la malaria dala de 7>/. falciparuin).In malaria acuta, recenta (daca intre, timp nu se produc alte rein-fcslari), seriile de accese sint din ce in ce. mai distantate, mai scurte si mai slabe in intensitate, pina la vindecarea completa. in zonele de endemic palustra, suprainfestarile repetate, prin noi si noi intepaturi de tin-tari, duc la cronjeizarea malariei.In cursul malariei cronice, se produc, manifestari de. boala in diferite organe, care devin in special implicate. Se citeaza manifestari digestive, pulmonare, cardiosculare, hepatice, renale, nervoase. Bolnavul devine din ce in ce mai anemic putind ajunge la o stare de extrema slabiciune (casexie malarica). Splina se hipertrofiaza si se. sclerozeaza si se poate chiar rupe (ceea ce, reprezinta o complicatie, extrem de gra).
Alte complicatii grave ale, malariei sint

• pe de o parte

• accesul pernicios si coma malarica, iar

• pe de alta parte

• febra bilioasa hcmoglobinurica. Accesul pernicios si coma malarica sint provocate mai ales de PI. falciparuin. Hematiile parazitate se ingramadesc in capilarele diverselor organe (dar mai cu seama in capilarele cerebrale), pe care. le blocheaza. Accesul survine brusc, pe neasteptate. Se produce o importanta ascensiune termica (depasind chiar 40A°), cefalee, rsaturi si pierderea constientei. Poate, duce, la exilus in cite ore. Alteori, accesul poate fi algid. Se, manifesta atunci prin hipotermie si este produs de o insuficienta suprarenala acuta. El poate fi remis prin injectarea unei mici cantitati de adrenalina (0,002 g).In febra bilioasa hemoglobinurica, se inmanuncheaza manifestari patologice renale si hepatice. Semnul cel mai caracteristic si divulgator este colorarea foarte inchisa a urinii. (Schwartzwasserfieber, urina neagra). Se produce ca o consecinta a unei distrugeri masive, de hematii. Pe. linga hemoglobinurie si oligurie, bolnavul mai prezinta azotemie si icter. Sindromul dureaza cite zile, dupa care survine moartea (in 15•20% din cazuri) sau remisiunea, care este, anuntata prin clarificarea treptata si cresterea in cantitate a urinii, precum si prin scaderea azotemiei.

Diagnosticul pozitiv se, pune prin examinarea unei picaturi de singe (in frotiu sau in picatura groasa). Dintre reactiile serologice specifice, cea mai recenta si mai loroasa este reactia de imunofluorescenta indirecta .

TRATAMENT
Cel mai vechi si binecunoscut medicament in tratamentul malariei este chinina, un produs de extractie din scoarta unui arbore (china-china sau cinehona sau arborele de chinina), care creste, in regiuni exotice foarte indepartate. Teama ca aceasta sursa de extractie sa nu se epuizeze (chinina fiind foarte solicitata in intreaga lume), precum si dificultatile ivite in cursul celor doua razboaie mondiale de a se ajunge, pina in tinuturile in care creste acest arbore pretios, au silit pe chimisli sa caute sa produca medicamente sintetice, care, sa inlocuiasca chinina. Unele din ele au reusit sa dea rezultate foarte satisfacatoare, inlocuind chinina, pe care, au cliniinat-o aproape complet. Dintre acestea, cele mai importante

• la ora actuala

• sint: clorochina, primachina si pirinictamina, care administrate impreuna se completeaza reciproc, pentru a combate cu succes toate cele 4 specii ale hematozoarului palustru, in toate stadiile lor de existenta.


Clorochina

Clorochina este o 4-aminochinolcina. in tratamentul malariei, se utilizeaza sub forma de difosfat si de sulfat. La noi in tara, clorochina injecila este clorochina difosfat (Delagyl), in fiole a 5 ml continind 0,250 g pe fiola, echilent cu 0,150 g clorochina-baza; clorochina pentru administrare orala este clorochina sulfat, sub forma de comprimate de 0,200 g, (Clorochin), echilent cu 0,150 g clorochina-baza.

Solutia se utilizeaza in injectii numai in cazurile de extrema urgenta, cum ar fi un acces pernicios sau o coma paludica. Comprimatele se absorb repede din tubul digestiv; patrunsa in singe, clorochina se acumuleaza in diverse organe (ficat, splina, plamini, rinichi) si se elimina cu incetul. Este un schitonticid foarte eficace, cu actiune rapida impotri formelor eritrocitare a tuturor celor 4 specii de hematozoar palustru. Ca o consecinta, opreste repede accesele inalarice. Bolnavii devin repede afebrili. Frotiurile de singe nu mai arata paraziti dupa primele 48•72 ore.
Pentru cura radicala, clorochina se utilizeaza in dozele urmatoare:
Tai adult, in prima zi, se administreaza 0,600 g substanta-baza (4 comprimate), iar peste 0• 8 orc alte 0,300 g substanta-baza (2 comprimate). in urmatoarele doua zile se continua tratamentul cu clorochina in doza de 0,300 g substanta-baza pe zi (citc 2 comprimate/zi).


La copil, in raport cu virsta, dozele sint urmatoarele:

• intre 0 si 1 an, in prima zi se dau 2 prize de cite 0,075 g substanta-baza (1/2 de comprimat), la interl de 6•8 orc. in urmatoarele 2 zile, se dau cite 0,07f> g substanta-baza/zi (1/2 de comprimat/zi).
• intre 1 si 3 ani, in prima zi, se. dau 0,150 g substanta-baza (1 comprimat), urinate dupa 6•8 ore de 0,112 g (3/4 comprimat). in urmatoarele 2 zile, se dau cite 0,075 g substanta-baza/zi (1/2 comprimat/zi).
• intre 4 si 12 ani, in prima zi, se dau 0,300 g substanta-baza (2 comprimate), urmate dupa 6•8 ore de 0,150 g substanta-baza (l comprimat), in urmatoarele 2 zile, se dau cite 0,150 g substanta baza/zi (1 comprimat).
• intre 13 si 15 ani, in prima zi se dau0,375• 0,600 g substanta-baza (2 1/2•4 comprimate), urinate dupa 6•8 ore de 0,150•0,300 g substanta-baza (1 •2 comprimate), in raport cu greutatea; in urmatoarele 2 zile, se dau 0,150•0,300 g substanta-baza/zi (1•2 comprimate/zi), in raport cu greutatea.
Tratamentul dura in consecinta 3 zile. Totusi, in raport cu starea clinica, cu toleranta si cu situatia parazitemica, tratamentul poate fi prelungit cu 1•2 zile eu aceleasi doze. Aceasta ar ridica la un adult doza totala de le 1,5 g clorochina-baza la 1,8 g sau chiar la 2,1 g, iar la copil la cifrele corespunzatoare.
Unii autori recomanda ca dozele pentru copii sa fie calculate in raport cu greutatea, si anume (substanta-baza): in prima zi, 0,010 g/kilocorp, ca doza initiala, iar peste 6•8 ore, 0,005 g/kilocorp, iar in cele 2 sau 4 zile urmatoare la fel 0,005 g/kilocorp/zi.
Marc Gentilini si eolab. (1974) recomanda urmatoarea posologie, intr-un ciclu de tratament de 5 zile (cantitatile sint in clorochina-baza):
• Pina la 1 an, se dau cite 0,100 g/zi, pentru primele 2 zile de tratament si cite 0,050 g/zi pentru urmatoarele 3 zile.
• intre 1 si 3 ani: 0,150 g/zi, pentru 2 zile si cite 0,100 g/zi, pentru urmatoarele 3 zile.
• intre 3 si 6 ani: 0,200 g/zi, pentru primele 2 zile, si 0,150 g/zi, pentru urmatoarele 3 zile.
• intre 0 si 9 ani: 0,300 g/zi, pentru primele 2 zile, si 0,200 g/zi, pentru urmatoarele 3 zile.
• intre 9 si 12 ani: 0,400 g/zi, pentru primele 2 zile, si 0,250 g/zi, pentru urmatoarele 3 zile.
• Peste 12 ani si la adult: 0.500 g/zi, timp de 5 zile adica un total de 2,5 grame.In instructiuni mai noi (1979), elaborate de Organizatia Panamericana de Sanatate Publica, care tine de O.M.S., se recomanda urmatoarele doze (clorochina-baza), in raport cu virsta:
• Sub 0 luni: 37,5 mg (1/4 de comprimat),: in prima zi, si aceeasi cantitate/zi in urmatoarele 2 zile.
-- intre 6 luni si 1 an: 0,075 g (1/2 comprimat), in prima zi, si aceeasi cantitate/zi iu urmatoarele 2 zile.
- intre 1 si 2 ani: 0,150 g (1 comprimat), in prima zi, si 0,075 g (1/2 coinprimat)/zi, in urmatoarele 2 zile.
. intre 3 si 6 ani: aceeasi doza ca intre 1 •2 ani.
• intre 7 si 11 ani: 0,300 g (2 comprimate), in prima zi, si 0,225 g (1 1/2 compriinatc)/zi, in urmatoarele 2 zile.
• intre 12 si 14 ani: 0,450 g (3 comprimate), in prima zi, si 0,300 g (2 comprima te)/zi, in urmatoarele 2 zile.
• Peste 15 ani si la adult: 0,600 g (1 comprimate), in prima zi, si 0,450 g (3 comprimate)/zi, in urmatoarele 2 zile.
Totalul de clorochina-baza, daca tratamentul se limiteaza la 3 zile, revine la 1,5 g, iar daca este prelungit cu inca 2 zile revine la 2,4 g.
Pentru a fi mai bine tolerata clorochina nu se administreaza pe stomacul gol.In cazurile de intoxicatie, prin administrarea din eroare a unei doze prea ridicate de clorochina, clorura de amoniu (4•5 grame ca doza initiala, apoi cite. 1 gram la 4 ore) prin acidifierea organismului ajuta la eliminarea ei mai rapida (Brainerd si colab.).
Prin faptul ca distruge schizontii eritrocitari, in orice faza a ciclului lor evolutiv, clorochina poate fi utilizata si pentru un tratament s u p r e s i v, intclegind prin aceasta denumire, un tratament menit a impiedica doar aparitia acceselor de malarie. Acest fel de tratament trebuie aplicat acelora care sint nevoiti sa locuiasca un timp in zone endemice de malarie. Acest tratament supresiv incepe cu 10 zile inainte de a ajunge in aceste zone, se continua cit ramin in aceste zone si este continuat inca 1 luna si jumatate dupa parasirea zonei endemice.

Aceasta chimioprofilaxie, la adu IL, consta din administrarea de 0,300 g clorochina-baza (2 comprimate), o data pe saptamina (in aceeasi zi a fiecarei saptamini). Se realizeaza astfel o supresiune clinica a bolii. Chimioprofilaxia la copil (in clorochina-baza): -Sub 1 an: 0.0375- 0,050 g (1/1-l/3 compr.)/saplamina;
• intre 1 si 4 ani: 0.050-0,100 g (1/3-2/3 compr.)/saplamina;
• intre 5 si 8 ani: 0,150•0,187 g (1 •1 1/1 eompr.)/saplamina;
• intre 9 si 12 ani: 0,187-0.300 g (1 1/4 2 rompr.)/sap(amina. in zonele cu endemic intensa, in special daca exista si PI. falcipa-
rum, dozele (in clorochina-baza) pot, fi marile astfel:


• intre G si 12 luni: 0.075 g (1/2 compr.)/saptamina;

• intre 1 si 2 ani: 0,150 g (1 compr.)/saptamina;


• intre 3 si G ani: 0.225 g (1 1/2 compr.)/saptamina;

• intre 7 si 11 ani: 0,300 g (2 eompr.)/saptamina;
• peste 15 ani si la adult: 0,(500 g (4 compr.)/saptamina.
Daca in zonele de endemic exista o rezistenta constituita la cloroclinia a tulpinilor de PI. falciparum. se administra saplaminal, in afara de cloroclinia, si produsul (Fansidar), care contine. in acelasi comprimat o asociere de pirimelamina (Daraprim) si sulfadoxina (Fanasil). in raport cu virsta, copin vor primi saplaminal din acest produs (Fansidar)*: sub 4 ani

• 1/4 de comprimat; intre 5 si 8 ani

• 1/2 de comprimat; intre 9 si 12 ani

• 3/4 de comprimai; adultii

• 1 comprimat.
Clorochina, acest medicament eficace impotri tuturor formelor eritrocitare ale parazitului malariei, nu exercita insa decit o actiune prea slaba si nesatisfacatoare impotri formelor exoeritrocitare hepatice care reprezinta izvorul de noi recaderi in cursul malariei, cu exceptia doar a formelor exoerilrocitare de PI. falciparum, singurele pe care le omoara.




Primachina

Pentru a combate stadiul exoeritrocitar si paraeritrocitar al celorlalte trei specii de Plasmodium (PI. vix, PI. ole si PI. malariae) si a realiza cu succes un tratament radical, trebuie sa se recurga si la primachina, un alt medicament, care se asociaza clorochinei.
Administrarea primachinei se face intr-un ciclu de 14 zile. in primele 5 zile ale tratamentului radical, primachina se asociaza clorochinei. Din a 6-a zi de tratament pina in a 14-a zi, se administreaza numai primachina.
Primachina este o S-aminochinoleina. A fost sintetizata dupa cel de-al doilea razboi mondial si a inlocuit repede, datorita tolerantei si eficacitatii ei, alte medicamente care se administrau in acelasi scop (de ex., plasmocliinul). Se prezinta ca o pulbere cristalina rosie-galbuie, cu gust amar. Se utilizeaza ca difosfat (26,5 mg sare echileaza cu 15 mg sub-slanla-baza). Esle prezentata sub forma de drajeuri care contin 2(5,5 mg difosfat de primachina (echilent cu 15 mg primachina-baza) sau 13.2 mg difosfat de primachina (cchilc.nl cu 7,5 mg primachina-baza). Penlru copii, exista si comprimate coiilinind 5 mg primachina-baza.


Primacliina nu se administreaza copiilor sub virsta

de 1 an. in instructiunile Ministerului Sanatatii din 1956 administrarea primachinei incepea abia de la virsta de 5 ani. in noile instructiuni din 19157. se admite administrarea de la virsta de 1 an. Organizatia Panamericana de Sanatate Publica permite administrarea primachinei de la virsta de (5 luni. Este bine, totusi, ca intre 1 si 5 ani copin care primesc primachina sa fie. supravegheati cu atentie.


Doza zilnica de prinrichina-baza este urmatoarea:

• intre 1 si I ani: 1,87 mg (1/1 drajeti de 7,5 mg baza);


• intre 5 si 8 ani: 3,75 mg (1/2 drajeu de 7,5 mg baza);

• intre 9 si 15 ani: 7,5 mg (1 drajeu de 7,5 mg baza);
• peslc 15 ani: 15 mg (1 drajeu de 15 mg baza sau 2 drajeuri de 7,5 mg baza).
Primachina poate fi utilizata si in chimioprofilaxia malariei, deoarece omoara foiinele exoeritrocitare din primul moment al introducerii lor ca sporozoili. Sint necesare penlru aceasta, la adult, 0,045 g baza (3 drajeuri de 15 mg baza) pe saptamina, o dala cu cele 0.300 g clorochina-baza. Aceasta asociere cloroclinia -f primacliina a fost folosita de armata americana in Vietnam.
O mare calitate a primachinei este, si aceea de a actiona si asupra ga-mctocililor din circulatia periferica pe care sau ii omoara sau cel putin ii devilalizeaza si ii face incapabili sa poata evolua mai departe la liniari.
Pirimetamina (Daraprim, Malocid) face parte dintre pirimidine, fiind o diamidopirimidina. Se prezinta ca o pulbere cristalina alba, lipsita de gust si miros.Trebuie ferita de lumina. Este prezentaia sub forma de comprimate de 0,025 g. Este contraindicata in sarcina.

Chinina
Faptul ca apar din ce in ce mai multe cazuri de rezistenta a parazitilor malariei la noile medicamente sintetice si, mai ales, faptul ca printre ei cel mai inclinat sa capete rezistenta la clorochina este PI. falcipa-rum, care este si cel mai primejdios dintre acesti paraziti, a silit pe malariologi sa ia din nou in considerare vechiul tratament al malariei cu chinina.
Chinina este un alcaloid, care a fost extras din coaja arborelui de chinina de Pellctier si Caventou, in 1820. In comertul farmaceutic, este prezentata sub forma de saruri cu diferiti acizi, care se deosebesc prin cantitatea mai mare sau mai mica de substanta acti pe care o contin. Astfel, proportia de substanta acti este urmatoarea: cloihidratul sau chinina muriatica -81,72% ,sulfatu 1 -72,8%, bisu lfatu 1 -59,12%,, tanatu 1 -30%.

Chinina se administreaza, in mod obisnuit, pe cale orala. Se prefera chinina muriatica, intrucit se resoarbe mai usor.
Doza. Pina la 1 an, doza este de 0,050-0,100 g/zi. De la 1 la 7 ani, se creste doza zilnic cu 0,100 g de fiecare an de virsta. Dupa 7 ani si pina la virsta adulta, doza este de 0,750 g/zi. La adulti, doza este de 1 g/zi, in malaria cu PI. vix, PI. malariae si PI. ole, si de 1,5 g/zi, in malaria produsa de PI. falciparum.
Administrata pe cale orala, chinina se resoarbe repede in singe, se elimina repede prin urina sau se depune in diferite organe. Din aceasta cauza, pentru a se mentine in singele circulant un nivel ridicat de, chinina, doza zilnica trebuie divizata in 4•5 prize. Dupa Nocht si Mayer, ca si dupa Marchoux, dozele masive nu sint mai eficace decit acele moderate sau mici, repetate de mai multe ori. in schimb, dozele masive pot avea efecte daunatoare, deoarece impiedica procesele de autoaparare ale organismului, pe care dozele mici le stimuleaza.
Durata tratamentului este de 7 zile. Nu este necesar si nici nu este bine de a administra chinina intr-un ciclu mai lung de 7 zile, timp in care toate formele eritrocitare sint inlaturate.
Calea i n t r a m u sculara poate produce hematoanie si necroze; pentru a fi mai bine tolerata pe aceasta cale, i se adauga ure-tan, in cantitate pe jumatate cit aceea a chininei. S-au obsert cazuri de tetanos, aparute dupa injectii intramuscularc de chinina, dar nu exista o explicatie suficient de satisfacatoare a acestui fenomen.
Calea intravenoa s a se foloseste numai cind este necesara o interventie foarte rapida (de ex., in accesul pernicios si in coma mala-rica). Injectia intra venoasa se face lent si se opreste, daca apar fenomene de soc, cu sodilalatie periferica.
Doza. intr-o singura injectie, se introduce cel mult 0,50 g chinina, care se poate repeta numai dupa cel putin 0 ore. Se prefera perfuzia intravenoasa cu 0,500 •0,050 g chinina bielorhidrica, in 500 ml ser fiziologic sau glucoza 5%, in curs de 30 minute. Perfuzia se poate repeta dupa 0•8 ore. Doza de chinina nu trebuie sa depaseasca 2 g/24 ore, la adult, si 25 mg/kilocorp, la copil.
Chinina isi exercita activitatea si impotri gametocitilor de PI. ma-lariae si PI. vix, dar nu impotri acelora de PI. falciparum (O.M.S., 1967). Nu influenteaza formele exocrifrocilare, la nici una din cele 4 specii de Plasmodium.
fenomenele secundare cele mai obisnuite dupa administrarea de chinina sint vijiielile de urechi si ameteala. Mai rar, apar greata si rsaturi (mai ales la copin mici, care. nn pot suporta extrema ainareala a acestui medicament). Se mai pot produce cel'alee, ras cutanat si tulburari de vedere. Administrata in cursul graviditatii poate produce efecte abortive. Ulilig a aratat ca are si efecte, leratogenc.
Chinina este strict contraindicata in febra bilioasa hemoglobinurica.
Tratamentul cu chinina, la care se adauga asocierea pirimetamina + sulfadoxina se aplica in malaria cu PI. falciparum rezistenta la clorochina.
Acest produs (Fansidar) contine doua substante, si anume pirimetamina (0,025 g) -|- sulfadoxina (0.500 g), intr-un comprimat.In malaria cu PI. Mciparuiu, rezistenta la clorochina (dupa tratamentul din prima zi cn clorochina iu cantitatea de 0,600 g -\- 0,300 g, nu s-a produs nici o ameliorare clinica si parazitemia s-a mentinut aceeasi), se administreaza cliinina 20•30 mg/kilocorp/zi, pe cale orala, in 3 prize, la interle de 8 ore, timp de 5 zile, dupa care se, adauga o doza unica de 3 comprimate de Fansidar, care contin deci 0,075 g pirimetamina si 1,5 g sulfadoxina.


Tratamentul febrei bilioase hemoglobinurice

Este necesara inlocuirea globulelor hemolizate prin exsanguinotrans-fuzie, efectuata cu o deosebita grija, in ceea ce priveste alegerea singelui donatorului. De. asemenea, se administreaza intramuscular, 40•60 mg de prednisolon/zi, pentru slapinirea hemolizei (Woodrulf si colab.). Insuficienta renala gra (diureza sub 300 ml/24 de ore, densitatea urinii raminind foarte mica; cresterea ureei sanguine peste 100 mg%) se trateaza prin epuratie extrarenala prin rinichi artificial sau prin dializa peritoneala.

Tratamentul comei malariceIn coma malarica, trebuie, sa se tina seama de faptul ca tulpina de Plasmodium poate fi rezistenta la clorochina; deoarece nu se poate astepta, ca la forma obisnuita de malarie, rezultatul tratamentului cu clorochina, se instituie cit mai neintirziat tratamentul cu chinina muria-tica introdusa intravenos, in dozele aratate mai sus.
Trebuie, in acelasi timp, inlaturat pe cit posibil edemul cerebral, ceea ce s-ar putea realiza prin fosfat de dexametazon sodic, pe cale intravenoasa, in cantitate de 4•6 mg, la fiecare 4•6 ore, timp de. 3 zile. in lipsa acestuia, se. administreaza intramuscular prednisolon 100 mg/24 ore sau hidrocortizon 200•300 mg/24 ore, scazind apoi doza treptat.
Daca timpul de coagulare este foarte redus (poate ajunge pina la 1 minut), se administreaza heparina in perfuzie intravenoasa lenta de 12 ore cu 250 u./kilocorp, in 150•500 ml ser fiziologic sau solutie de glucoza 5% (Wilcocks si Manson-Bahr).
Se forteaza scaderea temperaturii prin stropirea bolnavului cu apa rece si vinturarea cu un entai, pina ajunge la 39A°, la care aceasta fortare trebuie oprita.


Galerie de imagini si poze medicale: malaria


imagine cu malariaimagine cu malaria






imagini malariaimagini malaria poza despre malariapoza despre malaria


Alte materiale medicale despre: Boli parazitare



Aceasta infectie produsa de un parazit este boala cea mai raspandita in lume. In fiecare an ea afecteaza in jur de 800 000 de milioane de persoane si [...]
DATE GENERALE Malaria este provocata de prezenta in singe a hematozoarului palustru. Acest parazit face parte din clasa sporozoarelor, genul Plasmod [...]
DATE GENERALE Oncocercoza este boala provocata de prezenta unui parazit filarian apartinind genului Onchocerca. Exista 2 specii ale acestui gen paraz [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli parazitare

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile