in Europa continentala si in Anglia, cea mai intalnita forma de afectiune prionica este boala Creutzfeldt-Jakob. S-a constatat ca bolile legate de prioni se pot transmite si de la om la om. Acest fapt s-a descoperit din cercetarile efectuate asupra unei populatii din Noua Guinee, care practica mai inainte canibalismul. Pentru a-i cinsti pe cei decedati, copin mancau creierul parintilor si multi dintre ei au contractat o boala asemanatoare cu boala Creutzfeldt-Jakob, numita kuru, care in limba bastinasilor inseamna tremurat". Uneori, pentru dezltarea bolii, treceau decenii, pana la 30 de ani.Inainte de realizarea hormonului de crestere sintetic, persoanele deficitare in acest hormon erau tratate cu glanda epifiza, luata de la cadavre umane. Exista rapoarte care arata ca in felul acesta s-a transmis boala Creutzfeldt-Jakob.
Dar si alte tesuturi au transmis boala, de exemplu corneea, sau unele instrumente medicale, inclusiv electrozii folositi pentru a inregistra undele cerebrale.In mod tipic, boala Creutzfeldt-Jakob este o afectiune a varstei inaintate. Totusi, in Anglia, media de varsta a celor decedati a fost de 28 de ani, ceea ce era cu totul neobisnuit. Si durata bolii a fost mai lunga decat in formele uzuale de boala Creutztfeldt-Jakob. Toate acestea i-au facut pe savantii britanici sa creada ca aceasta forma clinica deosebita provine de la encefalopatia bovina spongiforma, concret, ca a fost transmisa prin consumul de carne infectata cu agentul encefalopatiei bovine.
Simptomele acestor bolnavi au fost:

> tulburari de somn si de alimentatie;

> dificultate in concentrare, lentoare in judecata, pierderea memoriei;
> modificari de comportament, pierderea vederii, incoordonare, incontinenta;
> rigiditate si spasme musculare, crize convulsive;
> incapacitatea de a manca, de a se imbraca, de a folosi singur toaleta, urmata apoi de deces.
Pentru eradicarea bolii, s-a propus sacrificarea tuturor animalelor infectate cu prioni. in felul acesta, s-ar preveni contaminarea oamenilor. Dar lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Din nefericire, nu exista o modalitate sigura de a determina daca un animal a contractat boala, daca inca n-are nici un simptom. Perioada de incubatie este lunga.
O situatie asemanatoare e la oameni, in cazul infectiei cu virusul imunodeficientei umane, care produce SIDA. Din momentul infectiei si pana la manifestarea bolii, pot trece 10 sau chiar mai multi ani. Bolile cu o perioada lunga de incubatie sunt deosebit de primejdioase, deoarece o persoana sau un animal pot transmite agentul infectios, fara sa manifeste vreun semn de imbolnavire. Mii de barbati si de femei, aparent in deplina sanatate, au transmis virusul imunodeficientei umane, inainte de a dezlta vreun semn sau vreun simptom SIDA. Acelasi lucru se poate intampla cu encefalopatia bovina spongiforma. La vitele cornute, timpul de incubatie este intre 2 si 8 ani. in momentul de fata, cel putin in tarile Uniunii Europene, se cere ca, dupa sacrificare, sa se efectueze un test care sa arate daca animalul respectiv a fost sau nu infectat.

Cercetari efectuate la Universitatea Pittsburg, SUA, asupra unor pacienti, despre care se credea ca au decedat de boala Alzheimer, au aratat ca, in realitate, unii dintre ei au suferit de encefalopatie prionica.
Pana in luna august 2002, autoritatile sanitare din SUA si din Canada erau bucuroase pentru faptul ca encefalita spongiforma bovina, sub varianta bolii Creutzfeldt-Jakob, n-a facut nici o victima pe continentul nord-american. Dar satisfactia n-a durat prea mult. Intre timp, in Canada, a survenit primul deces cu aceasta afectiune, iar in Statele Unite, o femeie de 33 de ani e suspectata tot de boala Creutzfeldt-Jakob. Prin anii 1980 si la inceputul anilor 1990, ambele persoane au locuit in Anglia si au consumat, fara sa stie, produse de carne provenind de la vite suferind de encefalopatie spongiforma. Oare cate victime r mai urma?
Profesorul dr. Richard Lacey, seful Catedrei de Microbiologie din cadrul Universitatii Leeds, Anglia, spune ca multimea datelor existente pledeaza pentru a renunta la carne si la produsele din carne. Encefalopatia bovina spongiforma e doar una dintre multele boli transmise de animale si, pentru a diminua riscul imbolnavirilor, singura masura eficace este aceea de a evita cu totul produsele animale. Se pare ca vegetarienii totali sunt de invidiat!
Dar si alte infectii pot fi transmise prin alimentele de origine animala.
Escherichia coli e unul dintre germenii bine cunoscuti de om. Fiecare dintre noi are milioane de colibacili ce traiesc in intestin. Din nefericire, unele tipuri de Escherichia coli sunt foarte primejdioase. Serotipurile 0|S7:H7 si O]04:H21 pot produce diaree sanguinolenta, iar la copii, sindromul uremie hemolitic, cauza cea mai frecventa de insuficienta renala la copii. imbolnavirile cu Escherichia coli au survenit nu numai dupa consumul de carne de vita, ci si de lapte crud sau, uneori, pasteurizat.
Listeria monocytogenes este o bacterie care poate produce o imbolnavire asemanatoare gripei. In SUA, ea a determinat sute de decese in fiecare an. Alimentele care prezinta riscurile cele mai mari sunt branzeturile moi si carnea de pasare insuficient prelucrata termic. Carnatii care se vand pe strada pot fi o sursa de infectii cu Listeria.
Campylobacter, un alt germen care da dureri abdominale, febra, greata si varsaturi, se gaseste adesea in carnea de pasare. in SUA, produce anual cateva sute de decese.
Salmonella enteritidis produce infectii intestinale, 10% din cazuri necesitand spitalizarea. Formele severe pot produce meningita sau septicemie. Copin, varstnicii si cei cu sistemul imunitar slabit sunt cei mai expusi. Laptele pasteurizat, inghetata, ciocolata, ouale si produsele din oua sunt alimentele care pot transmite Salmonella la om. Chiar daca oul arata bine si are coaja intacta, Salmonella poate fi prezenta in ou, deoarece infectia a survenit in organele producatoare de oua, inainte de formarea cojii. Dar si carnea de vita si mezelurile pot vehicula Salmonella.
Infectiile cu Yersinia enterocolitica au reputatia de a fi o cauza frecventa de interventii chirurgicale inutile. Infectia cu Yersinia produce un lou clinic care imita apendicita. Infectia se transmite prin carne de porc, lapte crud sau pasteurizat.
Tot prin carne de vita si de pasare se poate transmite si Clostridium perfringens, care produce colici abdominale si varsaturi.In ultimul timp, cercetatorii au inregistrat o legatura intre boala Crohn si germenul Mycobacterium paratuberculosis.
Unii considera cancerul ca o boala numai a adultilor, ceea ce e cu totul gresit. in SUA, cancerul este a doua cauza de mortalitate la copii. Numai accidentele secera mai multe vieti tinere, iar leuce-mia este principala cauza de deces prin cancer la copii. Amintim acest fapt pentru ca virusul leucemiei bovine se intalneste la 20% din vitele cornute. Virusul trece in lapte si poate determina imbolnavirea altor animale (oi, porci, caprioare, iepuri, sobolani) care au fost hranite cu lapte.
Istoria encefalopatiei bovine spongiforme este un exemplu elocvent despre faptul ca o boala infectioasa, considerata initial ca nu prezinta vreun risc pentru om, s-a dovedit ulterior a reprezenta totusi o primejdie.
Desigur, produsele animale nu sunt singurele care pot fi contaminate cu microorganisme. Totusi, dupa Centrul de Control al Bolilor din SUA, marea majoritate a alimentelor infectate sunt carnea, produsele lactate, pasarile, ouale si pestele. Adoptarea regimului vegetarian total ar duce la o scadere apreciabila a acestor imbolnaviri.
Mai mult, chiar si profesiile care cer un contact apropiat cu animalele reprezinta un risc. Crescatorii de vite, veterinarii, macelarii si muncitorii din abatoare se imbolnavesc mai des de boala Hodgkin, mielom multiplu, boala et, leucemie, limfoame, melanoame, cancer gastric si de prostata.
Cercetarile spun ca aproape jumatate dintre cei care lucreaza in crescatoriile de porci si de pasari sufera de bronsita, de stari astmatiforme, de sinuzita si de infectii virale frecvente.
Cred ca sunteti de acord cu mine cand afirm ca cei mai multi dintre noi amana hotararea de a schimba stilul de viata pana ce sunt obligati de bolile ce au survenit. S-ar putea insa ca uneori sa fie prea tarziu. Schimbarea alimentatiei nu ne va ajuta prea mult atunci cand s-a silit diagnosticul de boala Creutzfeldt-Jakob. Si in cazul altor infectii s-ar putea sa nu mai apucam sa supravietuim pentru a ne schimba dieta. Si chiar daca supravietuim, s-ar putea sa ramanem cu unele tulburari ireversibile, pe care nu le va putea remedia nici o alimentatie. Calea cea mai sigura este ca deciziile sa fie luate cat timp suntem inca sanatosi. Iar hotararile bune nu r fi niciodata regretate.