eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli cerebrale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli cerebrale

Malformatii arteriovenoase


Malformatii arteriovenoase

Adevaratele MAV contin una sau mai multe artere largi de aport si vene de drenaj precoce largite. Sunt considerate anomalii congenitale care apar in viata fetala, dar devin simptomatice in decadele 3-4 de viata. Tendinta spre hemoragie este estimata la o rata de 4% pe an, cu o rata a mortalitatii de 1% si un interval mediu intre evenimentele hemoragice de 7.7 ani. O complicatie recunoscuta a MAV este fenomenul de furt ; in aceste situatii alimentarea cu sange arterial este indreptata preferential spre MAV, tesutul cerebral normal avand de suferit : posibila simptomatologie neurologica focala, cr 353f54d ize epileptice si in final pierdere de parenchim cerebral. Uneori se detecteaza anevrisme ale vaselor alimentand MAV, iar in cazul unei hemoragii recente sunt de obicei sursa sangerarii. Interesant este ca o data cu tratarea MAV anevrismul va regresa, sugerand ca fluxul crescut a fost responsabil de formarea si cresterea sa.

MAV este constituita dintr-una sau mai multe artere de alimentare si un ciorchine de bucle vasculare intretaiate (core sau nidus) conectat la numeroase canale vasculare unde sangele arterial este suntat, ajungand in final in una sau mai multe vene de drenaj largite.

MAV au fost clasificate in raport cu dimensiunile, localizarea si drenajul venos. Cu cat scorul este mai mare cu atat prognosticul este mai prost.


Dimensiune

Scor

<3 cm

3-6 cm

>6 cm

Elocvent nu

-da

Drenaj cortical nu

-da













Diagnosticul de MAV este pus in CT sau RM. In CT nativ vasele intretaiate din parenchimul cerebral au o densitate crescuta si au o conuratie serpentiforma sau neregulata. Calcificari curbilineare sau punctate pot fi prezente. Aceste leziuni fixeaza contrastul. Secventele pulse RM pot pune de asemenea diagnosticul de MAV, iar in angio-RM se poate face maparea MAV. Priza de contrast evidentiaza si mai bine MAV, in special in portiunea venoasa.

Examenul definitoriu este angiografia cerebrala. Se demonstreaza existenta arterei largite de alimentare, a nidusului si venelor de drenaj largite. Umplere venoasa precoce trebuie cautata in cazul micilor MAV. Se poate incepe cu analiza secventelor venoase si apoi se cerceteaza in faza arteriala daca una din vene este deja prezenta. MAV se pot asocia cu dilatarea venelor medulare. Exista insa si MAV criptice in angiografie, desi demonstrate chirurgical ; aceasta situatie se poate datora : (1) efectului de masa dat de hemoragie (in special in situatia rara a sangerarii unui angiom venos) ; (2) trombozei leziunii vasculare dupa hemoragie ; (3) MAV foarte mica. Daca angiograma initiala este negativa repetarea acesteea dupa scaderea efectului de masa poate evidentia leziunea, de ex prin evidentierea unui drenaj venos precoce.

MAV pot determina largirea marcata a venelor de drenaj, un exemplu extrem fiind dilatatia venei lui Galen. De fapt malformatia venei lui Galen poate avea cauze multiple : poate rezulta dintr-o MAV piala cu drenaj venos profund, dintr-o fistula arterio-venoasa directa sau dintr-o combinare a celor 2. In aceste cazuri obstructia poate fi prezenta la nivelul venei distale a lui Galen sau la nivelul sinusurilor venoase. Alimentarea arteriala este variabila, dar de obicei din arterele talamoperforante dilatate, ramurile cerebralei anterioare si ramuri din cerebrala posterioara, incluzand si artera coroidala posterioara. Prezentarea clinica a anevrismelor venei lui Galen la varsta pediatrica, la adolescenti si adulti include : cefalee, crize epileptice si alte simptome neurologice focale. Cu avansarea in varsta predomina malformatiile si mai putin fistulele. La nounascuti insuficienta cardiaca congestiva si crize epilepticele sunt asociate cu fistule arterio-venoase largi. Fenomenul de furt si pierdere parenchimatoasa au fost demonstrate la copin cu malformatii ale venei lui Galen netratate. Hidrocefalia este o problema comuna, de cele mai multe ori cauzata de hipertensiunea venoasa si probabil productiei crescute de LCR. Efectul de masa pe care il exercita vena lui Galen largita la nivelul V3 posterior si apeductului a fost de asemenea propus drept cauza a hidrocefaliei.

Tratamentul oricarei MAV depinde de dimensiunea, localizarea si angioarhitectura sa. Consista in tratament endovascular, chirurgical, prin iradiere, sau o combinatie a acestora. In cazul MAV < 3 cm radioterapia stereotaxica este tratamentul preferential cu rate de vindecare de 80% - 90% in decurs de 2 3 ani. O complicatie imediata asociata cu tratamentul, fie chirurgical, fie embolic, este edemul cerebral si/sau hemoragia, secundar normalizarii brutale a presiunii de perfuzie. De aceea se recomanda embolizarea pe etape. Rata de vindecare asociata cu obliterarea endovasculara este de 10% - 20%. Alte complicatii asociate cu tratamentul MAV includ tromboza retrograda a vaselor de alimentare si hemoragia dintr-un nidus rezidual.





Alte materiale medicale despre: Boli cerebrale

Tromboza venoasa Infarctul venos secundar trombozei este impreuna cu disectia vasculara o leziune subdiagnosticata. In ambele cazuri depozit [...]
Infarctul hemoragic Hemoragia apare secundar in tesutul infarctizat. Initial este ocluzia arterei cerebrale, in majoritatea cazurilor prin e [...]
Malformatii arteriovenoase Adevaratele MAV contin una sau mai multe artere largi de aport si vene de drenaj precoce largite. Sunt considerate [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cerebrale

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile